marți, 2 decembrie 2014

Ministrul german de externe, Frank-Walter Steinmeier, s-a pronunțat împotriva aderării Ucrainei la NATO și UE, informează agenția de presă RIA Novosti, potrivit Agerpres, citând un interviu al șefului diplomației de la Berlin pentru publicația Spiegel.
"Consider posibile (stabilirea unor) relații parteneriale între Ucraina și NATO, nu și un statut de membru", a declarat Steinmeier în interviul menționat.
De asemenea, Frank-Walter Steinmeier nu consideră realistă nici aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană într-o perspectivă imediată, pentru că, în opinia sa, modernizarea economică și politică a fostei republici sovietice este "un proiect pentru mai multe generații".

luni, 1 decembrie 2014

Partidul Socialist din Republica Moldova, clasat pe primul loc in urma scrutinului parlamentar, intentioneaza sa propuna organizarea unui referendum privind aderarea tarii la Uniunea Vamala Rusia-Belarus-Kazahstan si pentru denuntarea Acordului de asociere cu UE.
"Socialistii, care au sustinut permament aderarea la Uniunea Vamala, au castigat alegerile, confirmand ca beneficiaza de increderea alegatorilor", a declarat liderul formatiunii, Igor Dodon, relateaza RIA Novosti, citata de Mediafax.
Igor Dodon a precizat ca grupul socialist din Parlamentul de la Chisinau va cere convocarea unui referendum privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamala Rusia-Belarus-Kazahstan, precum si denuntarea Acordului de asociere cu Uniunea Europeana.
"Socialiştii, care au susţinut permament aderarea la Uniunea Vamală, au câştigat alegerile, confirmând că beneficiază de încrederea alegătorilor", a declarat liderul formaţiunii, Igor Dodon, relatează
RIA Novosti.
Igor Dodon a precizat că grupul socialist din Parlamentul de la Chişinău va cere convocarea unui referendum privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, precum şi denunţarea Acordului de asociere cu Uniunea Europeană.
Comisia Europeană a revizuit proiectul său de buget pentru 2015, reducând nivelul plăţilor la 141,3 miliarde de euro, pentru a încerca să ajungă la un compromis cu guvernele şi Parlamentul European, divizate asupra mijloacelor de a finanţa politicile UE, potrivit unui comunicat emis de instituţia europeană.  Noua propunere a Bruxellesului prevede 145,2 miliarde de euro în angajamente şi 141,3 miliarde euro în credite de plată, în scădere faţă de primele solicitări ale executivului UE, care atingeau 142,2 miliarde euro.  Acest proiect "ţine cont de poziţiile Parlamentului European şi Consiliului şi constituie un punct de plecare solid pentru reluarea negocierilor" între instituţiile UE, a comentat comisarul european pentru buget, Kristalina Gheorghieva.  Consiliul şi Parlamentul European urmează să-şi reia marţi negocierile pentru a încerca să finalizeze proiectul de buget pe 2015 şi ajustările la bugetul pentru 2014 pentru a încerca lichidarea unei părţi a datoriilor acumulate de UE, de circa 30 de miliarde de euro.
Legislativul comunitar trebuie să-şi dea acordul pentru buget în următoarea sa sesiune plenară, care va avea loc între 15 şi 18 decembrie. Cele două părţi au fost în dezacord la 18 noiembrie, atât asupra proiectului de buget pe 2015, cât şi a rectificării bugetului pe 2014.
Deputaţii europeni solicită ca circa 5 miliarde de euro, suma amenzilor percepute în 2014, să fie consacrate acoperirii facturilor neplătite, în timp ce statele ar vrea ca numai 2 miliarde euro din această sumă să fie utilizate în scopul respectiv.
Pentru 2015, PE solicită angajamente şi plăţi de 146,4 miliarde euro, iar statele vor reducerea sumelor la 144,6 miliarde euro în angajamente şi 140,8 miliarde euro în credite de plată.

duminică, 30 noiembrie 2014

Banca Centrală Europeană (BCE) este pregătită să ia noi măsuri de sprijinire a economiilor din zona euro, dacă inflaţia nu va creşte în perioada următoare, inclusiv prin extinderea programelor de cumpărare de active, declară preşedintele instituţiei, Mario Draghi.   Oficialul BCE a afirmat vineri, la o conferinţă bancară: "Vom continua să ne îndeplinim responsabilităţile pe care le avem şi vom face tot ceea ce este necesar pentru accelerarea inflaţiei şi pentru creşterea aşteptărilor inflaţioniste. Dacă politica noastră curentă se dovedeşte insuficientă sau dacă se vor materializa noi riscuri privind perspectivele de inflaţie, atunci vom intensifica presiunea şi vom lărgi şi mai mult canalele de intervenţie, modificând volumul, ritmul şi structura achiziţiilor".
Inflaţia anuală din zona euro a atins 0,4% în octombrie, faţă de 0,3% în luna precedentă, fiind cu mult sub ţinta BCE pe termen mediu, de circa 2%.  "Este vital să aducem, fără întârziere, inflaţia pe traiectoria ţintită. Indicatorii pe termen scurt privind inflaţia au coborât la un nivel extrem de scăzut", a menţionat Draghi.   Recent, Jean-Michel Six, economist şef la Standard & Poor's, declara că, dacă BCE nu va începe să cumpere obligaţiuni guvernamentale, riscul de recesiune în zona euro va fi considerabil. Six a spus: "BCE a început să cumpere deja obligaţiuni garantate, dat există apeluri ca instituţia să achiziţioneze şi titluri guvernamentale, la fel cum au procedat deja Fed din SUA, Banca Angliei şi Banca Japoniei".

sâmbătă, 29 noiembrie 2014

Presedintele Barack Obama este de asteptat sa anunţe demisia lui Hagel într-o apariție la Rose Garden. Liderul american a luat decizia de a cere Secretarului Apărării - singurul republican pe echipa sa de securitate națională - să demisioneze vinerea trecută, după o serie de întâlniri în ultimele două săptămâni, au declarat înalţi oficiali ai administrației americane.
În vârstă de 68 de ani, fost veteran al războiului din Vietnam, secretarul Apărării Chuck Hagel a fost numit în funcție în 2013. Hagel va părăsi administrația de la Washington din cauza diferendurilor legate de strategia care trebuie adoptată împotriva gruparii Statul Islamic, scrie, citand inalti oficiali americani, cotidianul New York Times.
'Un succesor va fi numit în scurt timp, însă Hagel va rămâne în funcţia de ministru al apărării până când înlocuirea sa va fi confirmată de Senatul american', a afirmat o sursă de la Casa Albă.
Michelle Flournoy, fost secretar adjunct al apărării, figurează în rândul potenţialilor succesori menţionaţi de cotidianul New York Times. Jack Reed, senator democrat din Rhode Island şi fost membru al unei unităţi de elită de paraşutişti, şi Ashton Carter, fost secretar adjunct al apărării, sunt şi ei menţionaţi ca potenţiali înlocuitori ai lui Hagel.

vineri, 28 noiembrie 2014

Agenţia Naţională de Reglementare în Energie estimează că preţul energiei electrice pentru populaţie va rămâne neschimbat în 2015 – 155 de lei/MWh, fără marja de distribuţie şi furnizare. De asemenea, coşul de energie pentru piaţa reglementată va conţine aceleaşi două surse de provenienţă ale energiei: hidro şi nucleară. Ce se schimbă e ponderea fiecărui tip de energie, având în vedere că, de la 1 ianuarie, 40% din energia pe care o vând furnizorii consumatorilor casnici trebuie să provină de pe piaţa liberă, potrivit angajamentelor de liberalizare graduală a pieţei luate de România în faţa organismelor financiare internaţionale.   „Nu estimăm creşteri de preţ ale energiei electrice livrate către populaţie, anul viitor”, spune Niculae Havrileţ, preşedintele ANRE.
Pentru anul acesta, coşul de energie pentru populaţie a conţinut 50% energie hidro, la un preţ de 125 de lei/MWh, 30% energie nucleară, la 155 de lei, restul de 20% provenind din piaţa liberă.
Producătorii termo precum şi cei care produc energie din surse regenerabile nu au avut loc pe piaţa reglementată, din acest an. Ei au fost nevoiţi să se îndrepte către bursă, unde, cel puţin producătorii termo, au întâmpinat mari probleme în a-şi comercializa energia. Motivul îl reprezintă scăderea continuă a preţului curentului, datorită regenerabilelor, care îşi permit să vândă foarte ieftin, pentru că au producţia subvenţionată de către toţi consumatorii de curent din ţară.
Pe piaţa liberă, media de preţ a tranzacţiilor este de 170 de lei/MWh. În afară de producătorii de energie din surse regenerabuile, niciun producător convenţional nu a vândut la mai puţin de 155 de lei/MWh, pentru că ar însemna să vândă sub costuri. În ceea ce priveşte regenerabilele, acestea au reuşit să vândă şi la 50 de lei/MWh.