Banca Centrală Europeană (BCE) este pregătită să ia noi măsuri de sprijinire a economiilor din zona euro, dacă inflaţia nu va creşte în perioada următoare, inclusiv prin extinderea programelor de cumpărare de active, declară preşedintele instituţiei, Mario Draghi.   Oficialul BCE a afirmat vineri, la o conferinţă bancară: "Vom continua să ne îndeplinim responsabilităţile pe care le avem şi vom face tot ceea ce este necesar pentru accelerarea inflaţiei şi pentru creşterea aşteptărilor inflaţioniste. Dacă politica noastră curentă se dovedeşte insuficientă sau dacă se vor materializa noi riscuri privind perspectivele de inflaţie, atunci vom intensifica presiunea şi vom lărgi şi mai mult canalele de intervenţie, modificând volumul, ritmul şi structura achiziţiilor".

Inflaţia anuală din zona euro a atins 0,4% în octombrie, faţă de 0,3% în luna precedentă, fiind cu mult sub ţinta BCE pe termen mediu, de circa 2%.  "Este vital să aducem, fără întârziere, inflaţia pe traiectoria ţintită. Indicatorii pe termen scurt privind inflaţia au coborât la un nivel extrem de scăzut", a menţionat Draghi.   Recent, Jean-Michel Six, economist şef la Standard & Poor's, declara că, dacă BCE nu va începe să cumpere obligaţiuni guvernamentale, riscul de recesiune în zona euro va fi considerabil. Six a spus: "BCE a început să cumpere deja obligaţiuni garantate, dat există apeluri ca instituţia să achiziţioneze şi titluri guvernamentale, la fel cum au procedat deja Fed din SUA, Banca Angliei şi Banca Japoniei".

Presedintele Barack Obama este de asteptat sa anunţe demisia lui Hagel într-o apariție la Rose Garden. Liderul american a luat decizia de a cere Secretarului Apărării - singurul republican pe echipa sa de securitate națională - să demisioneze vinerea trecută, după o serie de întâlniri în ultimele două săptămâni, au declarat înalţi oficiali ai administrației americane.

În vârstă de 68 de ani, fost veteran al războiului din Vietnam, secretarul Apărării Chuck Hagel a fost numit în funcție în 2013. Hagel va părăsi administrația de la Washington din cauza diferendurilor legate de strategia care trebuie adoptată împotriva gruparii Statul Islamic, scrie, citand inalti oficiali americani, cotidianul New York Times.

'Un succesor va fi numit în scurt timp, însă Hagel va rămâne în funcţia de ministru al apărării până când înlocuirea sa va fi confirmată de Senatul american', a afirmat o sursă de la Casa Albă.

Michelle Flournoy, fost secretar adjunct al apărării, figurează în rândul potenţialilor succesori menţionaţi de cotidianul New York Times. Jack Reed, senator democrat din Rhode Island şi fost membru al unei unităţi de elită de paraşutişti, şi Ashton Carter, fost secretar adjunct al apărării, sunt şi ei menţionaţi ca potenţiali înlocuitori ai lui Hagel.

Agenţia Naţională de Reglementare în Energie estimează că preţul energiei electrice pentru populaţie va rămâne neschimbat în 2015 – 155 de lei/MWh, fără marja de distribuţie şi furnizare. De asemenea, coşul de energie pentru piaţa reglementată va conţine aceleaşi două surse de provenienţă ale energiei: hidro şi nucleară. Ce se schimbă e ponderea fiecărui tip de energie, având în vedere că, de la 1 ianuarie, 40% din energia pe care o vând furnizorii consumatorilor casnici trebuie să provină de pe piaţa liberă, potrivit angajamentelor de liberalizare graduală a pieţei luate de România în faţa organismelor financiare internaţionale.   „Nu estimăm creşteri de preţ ale energiei electrice livrate către populaţie, anul viitor”, spune Niculae Havrileţ, preşedintele ANRE.

Pentru anul acesta, coşul de energie pentru populaţie a conţinut 50% energie hidro, la un preţ de 125 de lei/MWh, 30% energie nucleară, la 155 de lei, restul de 20% provenind din piaţa liberă.

Producătorii termo precum şi cei care produc energie din surse regenerabile nu au avut loc pe piaţa reglementată, din acest an. Ei au fost nevoiţi să se îndrepte către bursă, unde, cel puţin producătorii termo, au întâmpinat mari probleme în a-şi comercializa energia. Motivul îl reprezintă scăderea continuă a preţului curentului, datorită regenerabilelor, care îşi permit să vândă foarte ieftin, pentru că au producţia subvenţionată de către toţi consumatorii de curent din ţară.

Pe piaţa liberă, media de preţ a tranzacţiilor este de 170 de lei/MWh. În afară de producătorii de energie din surse regenerabuile, niciun producător convenţional nu a vândut la mai puţin de 155 de lei/MWh, pentru că ar însemna să vândă sub costuri. În ceea ce priveşte regenerabilele, acestea au reuşit să vândă şi la 50 de lei/MWh.

Președintele Barack Obama a semnat un ordin secret prin care autorizează o misiune militară în Afganistan, în 2015, mai amplă decât se plănuise inițial, dezvăluie astăzi prestigioasa publicație americană New York Times ...  Decizia asigură un rol direct al trupelor americane în lupttele din Afganistan pentru cel puțin încă un an, scrie New York Times, precizând că decizia a fost luată în timpul unei întâlniri cu consultanții de securitate națională, în săptămânile recente.

În luna mai, Obama a spus că militarii americani nu vor avea un rol combatant în Afganistan în următorul an. Misiunile pentru trupele rămase (circa 9.800) urmau să fie limitate la instruirea forțelor afgane și la vânarea membrilor Al Qaeda încă neprinși, spunea atunci Obama.

Noul ordin semnat de președintele SUA permite forțelor americane să execute misiuni împotriva talibanilor și a altor grupuri militante care amenință trupele americane sau guvernul afgan.

Noua autorizațe permite, de asemenea, trupelor aeriene americane să suțină forțele afgane în misiuni de luptă, iar trupele americane le pot însoți ocazional pe cele afgane în operațiuni îndreptate împotriva talibanilor.  New York Times nu a menționat dacă schimbarea va afecta și numărul trupelor americane desfășurate în Afganistan.

Guvernul a aprobat la propunerea MFP, Hotărârea de Guvern care reglementează instrumentul de datorie publică guvernamentală reprezentat de titlurile de stat adresate persoanelor fizice (populației) ce vor fi emise pe piața reglementată administrată de Bursa de Valori București, informează un comunicat al Ministerului de Finanţe.Titlurile de stat pentru populație nu au mai fost emise din anul 2005, atunci când acestea se distribuiau prin trezoreriile locale într-o formă materializată.  Noul instrument introdus prin HG va reprezenta o alternativă sigură de investiţie/economisire pentru populație, garantată de statul român, iar titlurile de stat vor fi emise în forma dematerializată. Ministerul   Finanțelor Publice urmează să selecteze un grup de instituții financiare care vor acționa ca intermediari și vor asigura distribuția emisiunii în rândul investitorilor.  Titlurile de stat vor fi disponibile pentru toți cetățenii, într-un mod simplu și transparent. Titlurile de stat vor putea fi cumpărate în mod direct şi ulterior, tranzacţionate prin intermediul bursei, fapt care va contribui la îmbunătăţirea culturii financiare a populaţiei.  Actul normativ aprobat astăzi de Executiv stabilește procedura de lansare a titlurilor de stat pentru populație pe piaţa reglementată administrată de Bursa de Valori București S.A şi supravegheată de către Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Uniunea Europeană trebuie să renunțe la jumătate din puterile sale, a declarat sâmbătă fostul președinte francez Nicolas Sarkozy, amplificându-și criticile la adresa blocului comunitar în contextul în care încearcă să fie ales săptămâna viitoare președinte al Uniunii pentru a Mișcare Populară (UMP, partid conservator de opoziție), informează Reuters.  Vreau să eliminăm jumătate din actualele puteri ale Uniunii Europene", a spus Sarkozy, adăugând că ar trebui să mai rămână cel mult douăsprezece politici-cheie, printre care politica industrială, agricultura și cercetarea.

 

"Celelalte trebuie date înapoi statelor membre", a declarat el, adăugând că își dorește că Executivul european să-și piardă puterile de a redacta legi europene."Celelalte trebuie date înapoi statelor membre", a declarat el, adăugând că își dorește că Executivul european să-și piardă puterile de a redacta legi europene.

 

Comentariile lui Sarkozy, făcute în fața a circa 4.000 de susținători în orașul Bordeaux, amintesc de apelurile premierului britanic David Cameron de a reduce puterile UE. 

În urmă cu doar câteva săptămâni, Sarkozy a cerut ca Franța să-și suspende participarea la Schengen, spațiul european de liberă circulație, relatează Agerpres.

Deși Franța a fost mult timp unul dintre cei mai mari susținători ai Uniunii Europene, sprijinul pentru blocul comunitar s-a diminuat în ultimul deceniu, de teama globalizării. Frontul Național, partid antieuropean și de extremă-dreapta, a câștigat în luna mai alegerile europene din Franța.