Principiul libertăţii de circulaţie în interiorul Uniunii Europene "nu este negociabil", a declarat purtătorul de cuvânt al cancelarului german Angela Merkel, în contextul iniţiativei premierului britanic, David Cameron, de limitare a imigraţiei, informează AFP.

"Din punctul de vedere al Germaniei, principiul fundamental al liberei circulaţii în cadrul UE nu este negociabil. Cancelarul a spus foarte clar cu ocazia reuniunii Consiliului European că lupta împotriva eventualelor abuzuri asociate libertăţii de circulaţie este un subiect legitim, inclusiv în Germania. Dar nu se pune problema reexaminării principiului general al liberei circulaţii", a declarat Steffen Seibert, purtătorul de cuvânt al lui Merkel.   Pentru atenuarea ascensiunii formaţiunii naţionaliste Partidul Independenţei Marii Britanii (UKIP), David Cameron a anunţat că doreşte limitarea imigraţiei provenind din alte state membre UE.  Angela Merkel consideră că o ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană este "posibilă", potrivit revistei Der Spiegel.  "Pentru prima dată, David Cameron împinge ţara sa spre un punct din care nu se mai poate reveni în privinţa apartenenţei la Uniunea Europeană, iar Angela Merkel nu va mai insista pentru menţinerea Marii Britanii în UE", afirmă surse guvernamentale citate de publicaţia Der Spiegel.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat că evaluarea Comisiei Europene că există riscuri pentru România dacă Rusia reduce exporturile de gaze este "greşită". "Au primit date greşite din ţară, au făcut o analiză greşită. România nu are o problemă de asigurare a resursei energetice. Avem resursă pe care ne-o asigurăm şi avem flexibilitate în asigurarea combustibilului pentru termocentrale. Avem multe termocentrale pe gaze care pot fi trecute imediat pe păcură sau pe cărbune. România nu are o problemă de aprovizionare", a declarat Traian Băsescu, după participarea la Consiliul European de la Bruxelles. El a precizat că probleme au ţările care nu sunt interconectate la sistemul european, Portugalia, Spania, ţările baltice, care au posibilităţi foarte mici de transfer energetic. Şeful statului a explicat că pentru aceste ţări este prioritară conectarea la sistemul european, în timp ce pentru România "rămâne o prioritate interconectarea pe gaze dar nu privind neapărat către situaţia în care ar trebui să primim gaze din import, ci către situaţia în care ar trebui să furnizăm gaze". "Anul trecut s-a descoperit un mare zăcământ de gaze în Marea Neagră, în perimetrul Domino, iar zilele acestea s-a descoperit al doilea mare zăcământ tot în Marea Neagră de către Exxon. În condiţiile în care obiectivul nostru este asigurarea sută la sută a resurselor de gaze necesare economiei româneşti şi Republicii Moldova, ce priorităţi urmează să gândim, în funcţie şi de descoperirile viitoare din Marea Neagră dar şi tereste, sistemul de a putea vinde gaze, cu o singură condiţie, pe care am subliniat-o şi în discuţiile cu domnul Rois (preşedintele OMV - n.r.), de acum două săptămâni, şi în discuţiile cu ambasadorul austriac care a venit la acreditare săptămâna trecută: niciun un gram, niciun metru cub de gaz româneasc nu va tranzita South Stream-ul proiectat şi care ar trebui să meargă prin Bulgaria. Orice metru cub de gaze româneşti către export se va face prin Transgaz", a subliniat Traian Băsescu.(mediafax)

Ce va astepta pe cei cae-l sustineti pe Ponta

O nouă creştere a taxelor, în 2015, este principala temere a mediului de afaceri. Renunţarea la cota unică, creşterea accizelor şi a redevenţelor sau resuscitarea forfetarului sunt scenariile luate în calcul, mai ales că atât proiectul de Codul Fiscal, cât şi bugetul au fost abandonate până la alegeri, anunța capital.ro, la finele lunii trecute.  Proiectul actual de Cod fiscal prevede creşterea de zeci de ori a impozitelor pe clădirile nerezidenţiale ale persoanelor fizice, terenuri şi maşini şi reintroducerea impozitului forfetar, redenumit specific. „O creștere uriașă e la impozitul pe terenurile agricole, De la 20 de lei, la 120 de lei pe hectar înseamnă echivalentul a circa 200 kg de grâu, adică 6%-7% din valoarea producției ar trebui plătită de fermieri doar pentru impozitul pe teren“, spune președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru. În plus, nivelul accizelor din 2015 nu e cunoscut, oficialii din Finanţe luând în calcul posibilitatea de a le stabili în lei, în loc de euro. Potrivit unor surse, accizele ar putea fi menţinute la valoarea în lei de acum, un nivel mult mai mare decât ar rezulta din convertirea în lei la cursul din Jurnalul Oficial al UE.

Renunţarea la cota unică este un alt scenariu. În programul de guvernare şi strategia fiscal-bugetară se arată că introducerea cotelor progresive pe veniturile persoanelor fizice este un obiectiv până în 2016.  Efecte dure pentru mediul de afaceri - Mediul de afaceri susţine că majorarea fiscalităţii va pune o barieră creşterii economice, iar soluţia pentru acoperirea angajamentelor suplimentare de cheltuieli ar trebui să fie combaterea evaziunii şi îmbunătăţirea colectării taxelor. După creşterile de fiscalitate din ultimii doi ani, investiţiile companiilor au fost grav afectate. „Încercările din acest an de majorare a veniturilor bugetare, prin introducerea accizei la benzină şi motorină si a taxei pe construcţiile speciale, au trimis economia României în recesiune tehnică. În plus, şi perspectivele de creştere economică în 2015 au devenit mai sumbre în ultimele luni, ceea ce va pune o presiune suplimentară crescândă pe veniturile bugetare“, spune Laurian Lungu.

În opinia lui Dan Bădin, există două soluţii de creştere a veniturilor bugetare: creşterea redevenţelor pentru resursele naturale şi introducerea impozitului specific, dar cea mai eficientă ar fi combaterea evaziunii. „Mediul de afaceri susține adoptarea de măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale, creșterea gradului de colectare și încurajarea conformării voluntare“, susţine Daniel Anghel. Predictibilitatea, o cerinţă exprimată de companii, a fost spulberată. În lipsa Codului fiscal şi a bugetului, care e expresia completă a politicii fiscal-bugetare, firmele nu pot să-şi întocmească bugetele care vizează, printre altele, planurile de investiţii şi costurile salariale. Dacă va crește,  fiscalitatea se va reflecta în cheltuielile firmelor, putând duce la sistarea unor proiecte, reduceri de  sau chiar concedieri. „Ce bugete îşi pot face companiile pentru anul viitor, dacă nu ştiu nici care sunt taxele principale?“, se întreabă, retoric, Ionuţ Dumitru.

În ciuda pesimismului din business, ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu susţine că, prin activitatea sa, a stimulat afacerile, deşi evită sistematic să răspundă oricăror întrebări privind perspectivele anului următor. Singurul indiciu dat de premierul Victor Ponta: bugetul pentru 2015 va fi responsabilitatea următorului executiv.

No comment .... Nu Ponta, NU !!!

Miniştrii de finanţe din zona euro (Eurogroup) au aprobat, săptămâna trecută, următoarea tranşă din pachetul de bailout acordat Ciprului în 2013, după ce ţara a îndeplinit cele două condiţii stabilite de creditorii internaţionali.   "Eurogroup a reafirmat progresele semnificative înregistrate în reformele destinate redresării economiei Ciprului", a anunţat Harris Georgiades, ministrul de finanţe de la Atena, adăugând: "A început procesul alocării celor 350 de milioane de euro din pachetul de asistenţă financiară, necesari relansării economiei noastre".
Ca să obţină tranşa de 350 de milioane de euro de la Mecanismul European de Stabilitate (ESM), autorităţile de la Nicosia au fost nevoite să modifice două legi: una privind executările silite şi actul normativ referitor la forţarea vânzării proprietăţilor ipotecate, conform înţelegerii cu UE, BCE şi FMI.   Creditorii internaţionali ai Ciprului au afirmat: "Nicosia a respectat condiţiile pentru o concluzie pozitivă în cadrul celei de-a cincea analize a programului de salvare. Plata tranşei va fi recomandată atâta vreme cât această situaţie rămâne neschimbată". 

Banca Centrală Europeană (BCE) încă poate interveni pentru deprecierea euro, dar numai prin achiziţia de bonduri suverane ale celor 18 ţări care utilizează moneda unică, potrivit unui sondaj realizat de agenţia Reuters în rândul strategilor valutari.

Conform analizei, euro se va deprecia faţă de dolar în următoarele 12 luni, însă declinul nu va fi important decât dacă BCE îşi va relaxa politica monetară în mod semnificativ. Strategii intervievaţi sunt de părere că măsura necesară în acest sens este achiziţia de obligaţiuni suverane.

Din cei 38 de strategi cuprinşi în sondaj, 29 susţin că BCE ar putea influenţa euro "pe cont propriu", independent de deciziile de politică monetară ale Fed SUA.

Euro a pierdut 9% faţă de dolar de la începutul anului 2014, cea mai mare scădere venind după ce BCE a anunţat, în septembrie, măsuri menite să alimenteze inflaţia şi creşterea economică a zonei euro. Printre aceste măsuri se numără achiziţiile de obligaţiuni garantate.

Euro mai slab şi alte stimulente lansate de BCE nu au reuşit, până acum, să crească inflaţia, care a fost de 0,4% în luna octombrie. Ţinta de inflaţie a BCE este de aproape 2%.