Ce va astepta pe cei cae-l sustineti pe Ponta

O nouă creştere a taxelor, în 2015, este principala temere a mediului de afaceri. Renunţarea la cota unică, creşterea accizelor şi a redevenţelor sau resuscitarea forfetarului sunt scenariile luate în calcul, mai ales că atât proiectul de Codul Fiscal, cât şi bugetul au fost abandonate până la alegeri, anunța capital.ro, la finele lunii trecute.  Proiectul actual de Cod fiscal prevede creşterea de zeci de ori a impozitelor pe clădirile nerezidenţiale ale persoanelor fizice, terenuri şi maşini şi reintroducerea impozitului forfetar, redenumit specific. „O creștere uriașă e la impozitul pe terenurile agricole, De la 20 de lei, la 120 de lei pe hectar înseamnă echivalentul a circa 200 kg de grâu, adică 6%-7% din valoarea producției ar trebui plătită de fermieri doar pentru impozitul pe teren“, spune președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru. În plus, nivelul accizelor din 2015 nu e cunoscut, oficialii din Finanţe luând în calcul posibilitatea de a le stabili în lei, în loc de euro. Potrivit unor surse, accizele ar putea fi menţinute la valoarea în lei de acum, un nivel mult mai mare decât ar rezulta din convertirea în lei la cursul din Jurnalul Oficial al UE.

Renunţarea la cota unică este un alt scenariu. În programul de guvernare şi strategia fiscal-bugetară se arată că introducerea cotelor progresive pe veniturile persoanelor fizice este un obiectiv până în 2016.  Efecte dure pentru mediul de afaceri - Mediul de afaceri susţine că majorarea fiscalităţii va pune o barieră creşterii economice, iar soluţia pentru acoperirea angajamentelor suplimentare de cheltuieli ar trebui să fie combaterea evaziunii şi îmbunătăţirea colectării taxelor. După creşterile de fiscalitate din ultimii doi ani, investiţiile companiilor au fost grav afectate. „Încercările din acest an de majorare a veniturilor bugetare, prin introducerea accizei la benzină şi motorină si a taxei pe construcţiile speciale, au trimis economia României în recesiune tehnică. În plus, şi perspectivele de creştere economică în 2015 au devenit mai sumbre în ultimele luni, ceea ce va pune o presiune suplimentară crescândă pe veniturile bugetare“, spune Laurian Lungu.

În opinia lui Dan Bădin, există două soluţii de creştere a veniturilor bugetare: creşterea redevenţelor pentru resursele naturale şi introducerea impozitului specific, dar cea mai eficientă ar fi combaterea evaziunii. „Mediul de afaceri susține adoptarea de măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale, creșterea gradului de colectare și încurajarea conformării voluntare“, susţine Daniel Anghel. Predictibilitatea, o cerinţă exprimată de companii, a fost spulberată. În lipsa Codului fiscal şi a bugetului, care e expresia completă a politicii fiscal-bugetare, firmele nu pot să-şi întocmească bugetele care vizează, printre altele, planurile de investiţii şi costurile salariale. Dacă va crește,  fiscalitatea se va reflecta în cheltuielile firmelor, putând duce la sistarea unor proiecte, reduceri de  sau chiar concedieri. „Ce bugete îşi pot face companiile pentru anul viitor, dacă nu ştiu nici care sunt taxele principale?“, se întreabă, retoric, Ionuţ Dumitru.

În ciuda pesimismului din business, ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu susţine că, prin activitatea sa, a stimulat afacerile, deşi evită sistematic să răspundă oricăror întrebări privind perspectivele anului următor. Singurul indiciu dat de premierul Victor Ponta: bugetul pentru 2015 va fi responsabilitatea următorului executiv.

No comment .... Nu Ponta, NU !!!

Miniştrii de finanţe din zona euro (Eurogroup) au aprobat, săptămâna trecută, următoarea tranşă din pachetul de bailout acordat Ciprului în 2013, după ce ţara a îndeplinit cele două condiţii stabilite de creditorii internaţionali.   "Eurogroup a reafirmat progresele semnificative înregistrate în reformele destinate redresării economiei Ciprului", a anunţat Harris Georgiades, ministrul de finanţe de la Atena, adăugând: "A început procesul alocării celor 350 de milioane de euro din pachetul de asistenţă financiară, necesari relansării economiei noastre".
Ca să obţină tranşa de 350 de milioane de euro de la Mecanismul European de Stabilitate (ESM), autorităţile de la Nicosia au fost nevoite să modifice două legi: una privind executările silite şi actul normativ referitor la forţarea vânzării proprietăţilor ipotecate, conform înţelegerii cu UE, BCE şi FMI.   Creditorii internaţionali ai Ciprului au afirmat: "Nicosia a respectat condiţiile pentru o concluzie pozitivă în cadrul celei de-a cincea analize a programului de salvare. Plata tranşei va fi recomandată atâta vreme cât această situaţie rămâne neschimbată". 

Banca Centrală Europeană (BCE) încă poate interveni pentru deprecierea euro, dar numai prin achiziţia de bonduri suverane ale celor 18 ţări care utilizează moneda unică, potrivit unui sondaj realizat de agenţia Reuters în rândul strategilor valutari.

Conform analizei, euro se va deprecia faţă de dolar în următoarele 12 luni, însă declinul nu va fi important decât dacă BCE îşi va relaxa politica monetară în mod semnificativ. Strategii intervievaţi sunt de părere că măsura necesară în acest sens este achiziţia de obligaţiuni suverane.

Din cei 38 de strategi cuprinşi în sondaj, 29 susţin că BCE ar putea influenţa euro "pe cont propriu", independent de deciziile de politică monetară ale Fed SUA.

Euro a pierdut 9% faţă de dolar de la începutul anului 2014, cea mai mare scădere venind după ce BCE a anunţat, în septembrie, măsuri menite să alimenteze inflaţia şi creşterea economică a zonei euro. Printre aceste măsuri se numără achiziţiile de obligaţiuni garantate.

Euro mai slab şi alte stimulente lansate de BCE nu au reuşit, până acum, să crească inflaţia, care a fost de 0,4% în luna octombrie. Ţinta de inflaţie a BCE este de aproape 2%.

68% dintre polonezi se opun adoptării monedei euro în timp ce doar 24% sunt în favoarea aderării la zona euro, potrivit unui  sondaj realizat de firma CBOS și citat de Reuters.
Potrivit aceluiași studiu, 27% dintre cei intervievați se tem că Polonia va pierde controlul asupra politicii sale monetare în cazul în care va adopta moneda euro.
Deși tratatul de aderare la Uniunea Europeană prevede că Polonia este obligată să adere la zona euro la un moment dat, Executivul de la Varșovia nu a fixat o dată țintă la care ar urma să intre în zona euro.   ”În perioada care a trecut după luna februarie 2013 procentul susținătorilor aderării Poloniei la zona euro a scăzut cu cinci puncte procentuale și în prezent este la unul din cele mai scăzute niveluri din istoria sondajelor noastre”, se arată într-un comunicat al firmei care a făcut sondajul.   Potrivit unor analiști citați de Reuters există puține șanse ca Polonia să adere la euro în cursul acestui deceniu.

Ieşirea Greciei din programul de asistenţă convenit cu zona euro este puţin probabilă fără o nouă formă de susţinere necesară pentru atingerea ţintelor, a declarat, ieri, un înalt oficial european, potrivit Reuters, citată de Mediafax. Oficialul a subliniat: "Va trebui să analizăm care sunt alte opţiuni disponibile. Indiferent care va fi soluţia adoptată va fi o relaţie contractuală între instituţiile din zona euro şi autorităţile elene".  Pachetul în valoare de 240 miliarde euro convenit de Grecia cu zona euro şi FMI a început în luna mai 2010 şi, în cazul programului cu UE, va expira la data de 31 decembrie 2014. În prezent, autorităţile de la Atena vor să pună capăt asistenţei internaţionale în momentul în care încetează finanţarea de la UE, chiar dacă, în conformitate cu calendarul actual, programul cu FMI va continua până în 2016.  Oficialul european a mai spus că se aşteaptă ca miniştrii din zona euro şi Grecia să decidă care este cea mai bună modalitate de ajutor pentru greci în cadrul reuniunii a miniştrilor de finanţe care va avea loc la Bruxelles în data de 8 decembrie.