Presa internationala scrie duminica despre manifestatiile pentru alegeri libere care au avut loc sambata in mai multe orase din Romania, la care au participat mii de oameni care au acuzat Guvernul Ponta ca a impiedicat votul romanilor din strainatate in primul tur al alegerilor prezidentiale de la 2 noiembrie, potrivit unei sinteze realizate de agentia Mediafax.
Agentia Reuters scrie ca mii de persoane s-au adunat in orase de pe tot teritoriul Romaniei pentru a-i sustine pe compatriotii din strainatate, care au fost "impiedicati" sa voteze in primul tur. Protestatari din capitala si din orasele Cluj si Timisoara, in vestul tarii, i-au cerut premierului Victor Ponta, clasat primul dupa turul intai, sa demisioneze, acuzandu-l ca a esuat sa asigure tuturor cetatenilor dreptul de a vota.
La Cluj, participantii la proteste au agitat bannere pe care se putea citi "Dreptul la vot" sau "Solidaritate cu diaspora" si au strigat "Demisia" si "Romania libera", scrie agentia.
"O victorie a lui Ponta poate aduce mai multa stabilitate tarii cu 20 de milioane de locuitori, dupa o recesiune dureroasa si ani de galceava intre el si Basescu, dar multi afirma ca sunt ingrijorati in legatura cu independenta sistemului judiciar", comenteaza Reuters.
Associated Press, citata de Fox News, noteaza ca acest protest fata de Guvern, acuzat ca ridica dificultati in calea votului romanilor din strainatate, are loc cu o saptamana inainte de turul doi al alegerilor prezidentiale.
Romani din Paris, Londra, Viena, dar si din alte tari au denuntat faptul ca nu au putut sa voteze din cauza cozilor lungi, pe 2 noiembrie, aminteste postul american, adaugand ca Guvernul a promis vineri sa deschida mai multe cabine de votare si alte masuri pentru accelerarea procesului de vot, dar protestatarii considera ca nu este suficient.
Premierul Ponta il infrunta pe primarul Sibiului Klaus Iohannis pe 16 noiembrie, mai scrie Fox News pe site, adaugand ca "Ponta este favoritul" si ca "in strainatate traiesc aproximativ doua milioane de romani".
Postul iranian Press Tv scrie pe site ca "romanii au organizat demonstratii in toata tara pentru a protesta fata de limitari ale votului compatriotilor lor din strainatate in primul tur al alegerilor prezidentiale", precizand ca "aproximativ 10.000 de persoane au iesit in strada in intreaga tara sambata pentru a-si exprima furia fata de un numar neadecvat de sectii de votare in tari ca Franta, Germania si Marea Britanie". Rezultatele primului tur cresc posibilitatea ca Ponta sa invinga, comenteaza postul.
Agentia ruseasca de presa Ria Novosti noteaza ca protestele vizeaza "proasta organizare a primului tur al alegerilor prezidentiale", adaugand ca protestatarii sustin ca mii de romani din strainatate nu au putut sa voteze pe 2 noiembrie din cauza numarului insuficient de sectii de votare in scrutinul care-l va desemna pe succesorul presedintelui in exercitiu Traian Basescu. "Majoritatea substantiala a alegatorilor din strainatate il sustine pe Klaus Iohannis (46%), in timp ce Ponta a primit doar 18% din voturi", noteaza agentia ruseasca.
Agentia Belga, citata de site-ul Radioteleviziunii Belgiene Francofone (RTBF) si France Press relateaza ca mii de persoane au manifestat sambata impotriva Guvernului, acuzat ca a incercat sa "impiedice" votul romanilor din strainatate in primul tur al alegerilor prezidentiale de duminica trecuta, castigat de premierul in exercitiu Victor Ponta.
Numerosi martori au declarat ca mii de romani nu au putut sa voteze pe 2 noiembrie din cauza numarului insuficient de sectii de votare din tari ca Franta, Germania si Marea Britanie, noteaza cele doua agentii de limba franceza.
"Vrem alegeri libere" si "Ponta, nu uita, tinerii nu te sustin", au scandat manifestantii, aproximativ 7.000 potrivit Jandarmeriei, adunati in Piata Unirii de la Cluj (nord-vest).
Aproximativ 1.500 de persoane au cerut demisia premierului in centrul Timisoarei (vest), orasul in care a izbucnit revolta anticomunista din decembrie 1989 care a condus la indepartarea dictatorului Nicolae Ceausescu, scrie RTBF pe site. "Astazi in Timisoara, maine-n toata tara", au scandat manifestantii, la fel ca protestatarii anticomunistii, in urma cu 25 de ani, continua postul, adaugand ca sute de persoane s-au adunat, de asemenea, in Piata Universitatii din Bucuresti, la Oradea (nord-vest) sau Constanta (est).
AFP continua amintind ca presedintele in exercitiu Traian Basescu a indemnat sambata la demisia ministrului Afacerilor Externe , acuzandu-l de "dezinformare". Titus Corlatean, care a anuntat o mai buna organizare a turului doi in strainatate prin cresterea numarului cabinelor de votare, a afirmat ca Ministerul nu poate sa creeze sectii de votare suplimentare, deoarece ii interzice legislatia, ceea ce Biroul Electoral a dezmintit.
Ponta a obtinut victoria in primul tur al alegerilor prezidentiale, cu 40,44% din voturile exprimate, iar candidatul dreptei Klaus Iohannis a obtinut un scor de 30,37%. Insa Iohannis a obtinut 46% din sufragiile alegatorilor romani din diaspora, fiind considerat favoritul dreptei, in timp ce Ponta a obtinut 18%, adauga AFP.
"Alegerile prezidentiale din Romania sunt considerate cruciale pentru aceasta fosta tara din blocul comunist, in care exista temeri puternice cu privire la o acaparare a justitiei de catre puterile politice, in cazul unei victorii a lui Ponta", mai scrie AFP.

Conform rezultatelor publicate în 26 octombrie, 25 de bănci din zona euro nu au trecut testele de stres derulate de BCE, ele înregistrând un deficit de capital de 24,6 miliarde de euro. Două bănci au anunţat deja că şi-au acoperit deficitul de capital în timp ce restul au termen până în 10 noiembrie să-şi rezolve problemele. Nouy şi-a exprimat încrederea că băncile vor reuşi să facă rost de capital fără a apela la fonduri publice.  Verificarea calităţii activelor băncilor a reprezentat "o verificare amănunţită a stării de sănătate a sistemului bancar şi a furnizat o bază solidă şi credibilă pentru viitoarea cooperare cu autorităţile naţionale de supervizare bancară", a declarat Nouy, adăugând: "Băncile au putut observa cum va funcţiona regimul de supervizare".  Criza din zona euro a fost marcată de un cerc vicios în care statele membre cu probleme de lichiditate au venit în ajutorul băncilor slabe, care la rândul lor aveau portofolii mari de obligaţiuni guvernamentale a căror valoare a scăzut ulterior. Liderii UE s-au angajat să întrerupă legătura dintre băncile îndatorate şi guverne, prin armonizarea reglementărilor privind închiderea instituţiilor care se confruntă cu probleme financiare şi garantarea depozitelor populaţiei. De aceea, a fost stabilit rolul BCE de supervizor al băncilor europene.

Regimul de supervizare se va aplica celor mai mari 120 de bănci din zona euro, care deţin împreună peste 80% din activele bancare din regiune. Alte aproximativ 3.500 de instituţii bancare de importanţă mai mică vor rămâne în responsabilitate naţională de supervizare, dar BCE îşi rezervă dreptul de a prelua controlul la unele dintre ele în caz de probleme.

Pentru noile atribuţii de supervizare bancară, BCE a angajat peste 900 de experţi bancari, a anunţat Nouy, potrivit Agerpres.  BCE speră că băncile vor majora creditele acordate persoanelor fizice şi juridice pentru a stimula redresarea zonei euro. De asemenea, în septembrie, BCE a decis să reducă dobânda de bază la un nou minim record, 0,05%, în încercarea de a stimula economia şi de a evita pericolul deflaţiei.  În trimestrul doi din 2013, economia zonei euro a stagnat şi rata inflaţiei în septembrie s-a situat la doar 0,3%. BCE se aşteaptă la o creştere modestă până la sfârşitul anului iar preţurile de consum nu vor ajunge aproape de obiectivul de 2% fixat de BCE înainte de 2017. 

Jos Guvernul Ponta !!!!!! - JOS INCOMPETENTII SI SECATURILE = KLIKA PONTA LA PUSCARIEEE!!!!

Politica fiscală şi cea monetară a Statelor Unite au lucrat în comuniune perfectă în ultimii ani. Guvernul federal a crescut datoria publică la un nivel record, lucrând cu deficite fiscale record, iar Fed a cumpărat datoria federală prin intermediul băncilor comerciale şi a ajuns să aibă în bilanţuri active într-un volum record.

Programul de quantitative easing (QE) – termen mai nou pentru money printing – a adus în conturile Fed bonduri de Trezorerie, adică datorie publică, de 2.450 de miliarde de dolari. Achiziţia constantă a emisiunilor de titluri de stat din piaţă a dus la scăderea costurilor de împrumut ale guvernului şi a stimulat creşterea deficitului şi a datoriei.

Fed a intervenit şi în piaţa imobiliară rezidenţială, după ce a cumpărat bonduri garantate cu ipoteci (mortgage-backed securities) de peste 1.700 de miliarde de dolari. Aceste instrumente financiare reprezintă ipoteci împachetate negociate ca titluri de valoare şi ajută băncile să se finanţeze mai ieftin. Totodată, aceste instrumente au jucat un rol important în criza sub-prime din SUA, creditele de calitate îndoielnică fiind mai uşor de ascuns. Achizţia acestora de către Fed a ajutat băncile atât direct, prin creşterea cererii, cât şi indirect, prin efectele asupra pieţei imobiliare – atenuarea contracţiei acesteia.

Cel mai important lucru pe care l-a făcut QE este creşterea preţurilor activelor. Bursele au ajuns la nivelurile record de dinainte de prăbuşirea din 2008, deşi evoluţia economică a SUA nu a fost tocmai pe măsură. Este adevărat că PIB al SUA a crescut cu rate superioare celui din UE – americanii au creştere economică anuală începând cu 2010 -, însă asta s-a făcut cu preţul unui deficit susţinut de cea mai importantă monedă de rezervă a lumii. Totodată, deşi PIB a crescut, piaţa muncii are în continuare probleme importante – rata de participare este la cel mai scăzut nivel din ultimii ani -, semn că banii pompaţi în piaţă nu se scurg peste toată economia.

Acum QE a ajuns la final, sub noul guvernator, Yellen, fără ca efectele să fie clare. Fed spune că va ţine dobânda aproape de zero pe un termen nedefinit.

Ucraina ar putea întrerupe livrările de gaze în regiunile separatiste din estul ţării, a declarat directorul companiei energetice ucrainene Naftogaz, Andrei Kobolev, într-un interviu pentru televiziunea naţională, relatează RIA Novosti, citată de Mediafax.   Kobolev a precizat că este posibil ca regiunea Donbas să fie vizată de întreruperea totală a livrărilor de gaze sau doar de anumite restricţii.  Premierul ucrainean, Arseni Iaţeniuk, a propus vineri întreruperea livrării de gaze în regiunile separatiste, care nu se află sub controlul Kievului, şi a precizat că va discuta pe această temă cu preşedintele Petro Poroşenko.  Iaţeniuk a explicat că aceste regiuni nu plătesc autorităţilor de la Kiev pentru gazele livrate şi a dat asigurări că Naftogaz dispune de capacităţile tehnice necesare pentru a întrerupe alimentarea.  Rusia, Ucraina şi Uniunea Europeană (UE) au semnat joi seara, la Bruxelles, un acord privind reluarea livrărilor de gaze ruseşti, valabil până în martie 2015. Acordul prevede că Rusia va relua furnizarea gazelor către Ucraina, iar Kievul va plăti Moscovei, până la sfârşitul anului 2014, 3,1 miliarde de dolari din datoria de 5,3 miliarde de dolari.

Republicile autoproclamate Doneţk şi Lugansk refuză să recunoască autorităţile de la Kiev

Aproape toată lumea vorbeşte despre iminenţa introducerii unei franşize sau a modificării preţului pentru asigurarea obligatorie împotriva dezastrelor, însă nimeni nu îşi asumă încă oficial măsura. Mai mult, directorul Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor şi-a schimbat radical discursul în ultimele luni şi afirmă că nu are cunoştinţă despre vreo discuţie în sensul modificării condiţiilor de preţ, deși, în vară, într-un interviu pentru Capital, Nicoleta Radu Neacşu a arătat că poartă discuţii cu Autoritatea de Supraveghere Financiară în sensul introducerii unei franşize de 10% la asigurarea obligatorie a locuinţei. Directorul PAID spunea atunci că e luată în calcul şi modificarea preţului. Franşiza este un instrument des folosit pe piaţa asigurărilor de locuinţă. Presupune ca asiguratul să îşi asume o parte din daună. În cazul concret al poliţei PAID, cu o valoare asigurată de 20.000 de euro, ar însemna ca, în caz de daună totală, PAID să plătească doar 18.000 de euro, restul de 2.000 rămânând în sarcina asiguratului. Mai mult, asumarea unei franşize presupune că asiguratul nu va fi despăgubit pentru daune mai mici decât valoarea acesteia. În cazul PAID, dacă locuinţa asiguratului suferă daune mai mici de 2.000 de euro, acesta nu va primi niciun ban. O adresă trimisă  în luna iulie de Autoritatea de Supraveghere Financiară către Comisia Economică din Camera Deputaţilor arată clar că introducerea unei franşize, cu alternativă majorarea preţului pentru cei care nu doresc franşiză, sunt măsuri absolut necesare pentru funcţionarea în condiţii legale a PAID.  „Ca urmare a analizării de către autoritatea de supraveghere a dificultăţilor în care se află PAID, situaţie determinată de nivelul capitalurilor proprii, care permite subscrierea unui volum de prime de aproximativ 21 de milioane de euro (1,2 milioane de poliţe la actualul tarif), precum şi de lipsa de corelare între tariful de primă stabilit pentru această asigurare şi costul reasigurării, ASF a identificat ca posibilă soluţie de viabilizare a activităţii acestei entităţi introducerea unei franşize de 10% din limita de răspundere pentru riscul de cutremur, cu oferirea posibilităţii asiguraţilor de a putea opta pentru asigurarea fără franşiză, dar la un tarif majorat cu 50%“, arată documentul consultat de Capital. Directorul PAID susţine că nu ştie despre această adresă şi că nu a contribuit la realizarea ei. „Este responsabilitatea ASF“, a declarat Neacşu la Forumul Internaţional de Riscuri Catastrofale. Din adresa ASF reiese că Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor ar putea funcţiona, în acest moment, în afara normelor de prudenţialitate impuse de ASF. Documentul conceput de ASF la finele lunii iunie arată că entitatea care se ocupă cu gestionarea asigurărilor obligatorii de locuinţă avea un nivel al capitalurilor proprii care îi permitea să subscrie maximum 1,2 milioane de poliţe la actualul nivel de preţ. Cu toate acestea, la sfârșitul lunii august, PAID avea în portofoliu aproximativ 1,6 milioane de poliţe, cu mai mult de 400.000 peste nivelul acceptabil conform normele ASF. Reamintim că, din motive asemănătoare, companii private, cum sunt Astra sau Carpatica, au fost puse în proceduri de redresare financiară. Pentru ca PAID să funcţioneze acum în condiţii de legalitate şi prudenţialitate, ar fi fost necesară o majorare de capital care, după  cum ne-a spus chiar directorul PAID, nu a avut loc.(sursa mediafax)