Politica fiscală şi cea monetară a Statelor Unite au lucrat în comuniune perfectă în ultimii ani. Guvernul federal a crescut datoria publică la un nivel record, lucrând cu deficite fiscale record, iar Fed a cumpărat datoria federală prin intermediul băncilor comerciale şi a ajuns să aibă în bilanţuri active într-un volum record.

Programul de quantitative easing (QE) – termen mai nou pentru money printing – a adus în conturile Fed bonduri de Trezorerie, adică datorie publică, de 2.450 de miliarde de dolari. Achiziţia constantă a emisiunilor de titluri de stat din piaţă a dus la scăderea costurilor de împrumut ale guvernului şi a stimulat creşterea deficitului şi a datoriei.

Fed a intervenit şi în piaţa imobiliară rezidenţială, după ce a cumpărat bonduri garantate cu ipoteci (mortgage-backed securities) de peste 1.700 de miliarde de dolari. Aceste instrumente financiare reprezintă ipoteci împachetate negociate ca titluri de valoare şi ajută băncile să se finanţeze mai ieftin. Totodată, aceste instrumente au jucat un rol important în criza sub-prime din SUA, creditele de calitate îndoielnică fiind mai uşor de ascuns. Achizţia acestora de către Fed a ajutat băncile atât direct, prin creşterea cererii, cât şi indirect, prin efectele asupra pieţei imobiliare – atenuarea contracţiei acesteia.

Cel mai important lucru pe care l-a făcut QE este creşterea preţurilor activelor. Bursele au ajuns la nivelurile record de dinainte de prăbuşirea din 2008, deşi evoluţia economică a SUA nu a fost tocmai pe măsură. Este adevărat că PIB al SUA a crescut cu rate superioare celui din UE – americanii au creştere economică anuală începând cu 2010 -, însă asta s-a făcut cu preţul unui deficit susţinut de cea mai importantă monedă de rezervă a lumii. Totodată, deşi PIB a crescut, piaţa muncii are în continuare probleme importante – rata de participare este la cel mai scăzut nivel din ultimii ani -, semn că banii pompaţi în piaţă nu se scurg peste toată economia.

Acum QE a ajuns la final, sub noul guvernator, Yellen, fără ca efectele să fie clare. Fed spune că va ţine dobânda aproape de zero pe un termen nedefinit.

Ucraina ar putea întrerupe livrările de gaze în regiunile separatiste din estul ţării, a declarat directorul companiei energetice ucrainene Naftogaz, Andrei Kobolev, într-un interviu pentru televiziunea naţională, relatează RIA Novosti, citată de Mediafax.   Kobolev a precizat că este posibil ca regiunea Donbas să fie vizată de întreruperea totală a livrărilor de gaze sau doar de anumite restricţii.  Premierul ucrainean, Arseni Iaţeniuk, a propus vineri întreruperea livrării de gaze în regiunile separatiste, care nu se află sub controlul Kievului, şi a precizat că va discuta pe această temă cu preşedintele Petro Poroşenko.  Iaţeniuk a explicat că aceste regiuni nu plătesc autorităţilor de la Kiev pentru gazele livrate şi a dat asigurări că Naftogaz dispune de capacităţile tehnice necesare pentru a întrerupe alimentarea.  Rusia, Ucraina şi Uniunea Europeană (UE) au semnat joi seara, la Bruxelles, un acord privind reluarea livrărilor de gaze ruseşti, valabil până în martie 2015. Acordul prevede că Rusia va relua furnizarea gazelor către Ucraina, iar Kievul va plăti Moscovei, până la sfârşitul anului 2014, 3,1 miliarde de dolari din datoria de 5,3 miliarde de dolari.

Republicile autoproclamate Doneţk şi Lugansk refuză să recunoască autorităţile de la Kiev

Aproape toată lumea vorbeşte despre iminenţa introducerii unei franşize sau a modificării preţului pentru asigurarea obligatorie împotriva dezastrelor, însă nimeni nu îşi asumă încă oficial măsura. Mai mult, directorul Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor şi-a schimbat radical discursul în ultimele luni şi afirmă că nu are cunoştinţă despre vreo discuţie în sensul modificării condiţiilor de preţ, deși, în vară, într-un interviu pentru Capital, Nicoleta Radu Neacşu a arătat că poartă discuţii cu Autoritatea de Supraveghere Financiară în sensul introducerii unei franşize de 10% la asigurarea obligatorie a locuinţei. Directorul PAID spunea atunci că e luată în calcul şi modificarea preţului. Franşiza este un instrument des folosit pe piaţa asigurărilor de locuinţă. Presupune ca asiguratul să îşi asume o parte din daună. În cazul concret al poliţei PAID, cu o valoare asigurată de 20.000 de euro, ar însemna ca, în caz de daună totală, PAID să plătească doar 18.000 de euro, restul de 2.000 rămânând în sarcina asiguratului. Mai mult, asumarea unei franşize presupune că asiguratul nu va fi despăgubit pentru daune mai mici decât valoarea acesteia. În cazul PAID, dacă locuinţa asiguratului suferă daune mai mici de 2.000 de euro, acesta nu va primi niciun ban. O adresă trimisă  în luna iulie de Autoritatea de Supraveghere Financiară către Comisia Economică din Camera Deputaţilor arată clar că introducerea unei franşize, cu alternativă majorarea preţului pentru cei care nu doresc franşiză, sunt măsuri absolut necesare pentru funcţionarea în condiţii legale a PAID.  „Ca urmare a analizării de către autoritatea de supraveghere a dificultăţilor în care se află PAID, situaţie determinată de nivelul capitalurilor proprii, care permite subscrierea unui volum de prime de aproximativ 21 de milioane de euro (1,2 milioane de poliţe la actualul tarif), precum şi de lipsa de corelare între tariful de primă stabilit pentru această asigurare şi costul reasigurării, ASF a identificat ca posibilă soluţie de viabilizare a activităţii acestei entităţi introducerea unei franşize de 10% din limita de răspundere pentru riscul de cutremur, cu oferirea posibilităţii asiguraţilor de a putea opta pentru asigurarea fără franşiză, dar la un tarif majorat cu 50%“, arată documentul consultat de Capital. Directorul PAID susţine că nu ştie despre această adresă şi că nu a contribuit la realizarea ei. „Este responsabilitatea ASF“, a declarat Neacşu la Forumul Internaţional de Riscuri Catastrofale. Din adresa ASF reiese că Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor ar putea funcţiona, în acest moment, în afara normelor de prudenţialitate impuse de ASF. Documentul conceput de ASF la finele lunii iunie arată că entitatea care se ocupă cu gestionarea asigurărilor obligatorii de locuinţă avea un nivel al capitalurilor proprii care îi permitea să subscrie maximum 1,2 milioane de poliţe la actualul nivel de preţ. Cu toate acestea, la sfârșitul lunii august, PAID avea în portofoliu aproximativ 1,6 milioane de poliţe, cu mai mult de 400.000 peste nivelul acceptabil conform normele ASF. Reamintim că, din motive asemănătoare, companii private, cum sunt Astra sau Carpatica, au fost puse în proceduri de redresare financiară. Pentru ca PAID să funcţioneze acum în condiţii de legalitate şi prudenţialitate, ar fi fost necesară o majorare de capital care, după  cum ne-a spus chiar directorul PAID, nu a avut loc.(sursa mediafax)

Ce spune BNR - In contextul derulării exercițiilor de testare la stres la nivel european, BNR precizează că subsidiarele grupurilor bancare cuprinse în această evaluare, care operează pe piața românească, au rate de adecvare a capitalului superioare pragurilor reglementate. Mai mult, rezultatele exerciţiilor de testare la stres derulate de BNR la nivelul sistemului bancar autohton, prezentate recent în Raportul asupra stabilității financiare (având la bază un scenariu de recesiune economică severă și o depreciere puternică a monedei naţionale în următorii trei ani), evidențiază un nivel confortabil al indicatorilor de adecvare a capitalului, cu încadrare în limitele reglementate la nivel internaţional”, se arată în comunicatul BNR. Recentul raport al Băncii Centrale privind stabilitatea financiară arăta că avem un sistem bancar solid, care rezistă la șocuri, dar care nu acordă credite companiilor, iar creșterea economică încetinește. De asemenea, raportul indică și care este ponderea capitalului străin în sistemul bancar românesc: 23% capital austriac și 19,5% grecesc, în vreme ce capitalul românesc are o pondere de 20%.

 Presedintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag, Gunther Krichbaum, afirma, intr-o scrisoare adresata presedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, ca repetarea problemelor semnalate la votul din strainatate in primul tur al alegerilor prezidentiale din Romania ar constitui o "incalcare flagranta a valorilor fundamentale ale Uniunii Europene iar castigatorul unor asemenea alegeri nu ar beneficia de legitimitate democratica".
"De aceea, va rog in mod insistent sa interveniti in zilele ce urmeaza pe langa Guvernul Romaniei, astfel incat toti cetatenii stabiliti in strainatate sa poate exercita dreptul de vot prevazut de lege", se arata in finalul acestei scrisori.  Gunther Krichbaum acuza "grave probleme in desfasurarea primului tur de scrutin al alegerilor prezidentiale din Romania, in sectiile de vot din strainatate" dar si, in mod eronat, o reducere "drastica" a numarului de sectii de vot in strainatate. In realitate, numarul acestora a fost acelasi ca in 2009.

Totodata, presedintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag constata cu ingrijorare ca pentru orice observator al situatiei politice din Romania este "evident faptul ca in acest caz nu este vorba doar de dificultati aleatorii in organizarea alegerilor, ci de o impiedicare voita a exprimarii votului din partea Guvernului Ponta, lucru inacceptabil pentru un stat membru al Uniunii Europene care trebuie criticat de catre Comisie".

Presa internaţională a dedicat un spaţiu amplu alegerilor prezidenţiale din România. Jurnaliştii străini notează că premierul Victor Ponta a câştigat primul tur al scrutinului, potrivit exit-poll-urilor, învingându-l pe principalul său contracandidat, Klaus Iohannis. Presa straină apreciază că jocul rămâne însă deschis.
Jurnaliştii de la Reuters îi fac un portret lui Victor Ponta, despre care scriu că este un fost procuror, pasionat de cursele de raliu, devenit premier.
"Victor Ponta a câştigat primul tur al alegerilor prezidenţiale, potrivit exit-poll-urilor, învingându-l pe principalul său contracandidat, Klaus Iohannis, un primar etnic german susţinut de două partide de dreapta, cu care se va confrunta în turul doi, la 16 noiembrie", notează Reuters.  Ziariştii de la Bloomberg citează date ale Biroului Electoral Central şi scriu că Victor Ponta se situează înaintea lui Klaus Iohannis. Cristian Ghinea de la Centrul Român de Politici Europene, a declarat, citat de Bloomberg, că "lupta din runda finală va fi una destul de strânsă". Potrivit agenţiei germane de presă DPA, campania pentru turul doi ar urma să se concentreze tot pe corupţie, o problemă care afectează România şi îi aduce critici din partea Uniunii Europene.  Deutsche Welle notează că Victor Ponta a promis că va reduce taxele şi va creşte pensiile, subliniind nevoia de a menţine relaţii bune atât cu Uniunea Europeană, cât şi cu China.