Factura crizei o plăteşte sistemul bancar în mare parte, pentru că toate aceste provizioane pe care trebuie să le facem pentru creditele neperformante înseamnă tot atâţia bani pe care nu i-am recuperat de la clienţii care au intrat în faliment, pe care probabil nu o să îi recuperăm niciodată la valoare iniţială pentru că între timp, clienţii fie nu o să mai poată mişca deloc, fie garanţiile pe care le avem nu mai au valoarea pe care au avut-o”, a explicat Gheţea.

Cu privire la procesul de externalizare a creditelor neperformante, preşedintele ARB susţine că este în plină desfăşurare, dar, având în vedere complexitatea, nu a fost finalizat la timp. ”Au fost făcute acţiuni de curăţire a bilanţurilor, care s-au dorit a fi finalizate undeva în septembrie, cel puţin aceasta a fost solicitarea din partea Băncii Naţionale. În opinia mea nu s-au finalizat. Noi am spus că lucrurile nu sunt chiar foarte simple, BNR a înţeles şi a zis că cine nu reuşeşte până la 30 septembrie vine şi justifică de ce”, a mai spus Radu Gheţea, citat de Agerpres. Referitor la evoluţia creditelor neperformante până la finalul acestui an, preşedintele ARB a declarat că BNR şi întregul sistem îşi doresc să se ajungă la un procent de credite neperformante comparabil cu cel mediu din Uniunea Europeană.  ”Asta înseamnă să scădem mult sub ceea ce avem acum. S-au făcut curăţiri de bilanţuri, dar nu în totalitate. Acţiunea nu este una simplă. Sunt activităţi minuţioase, de luare la mână, practic, a tuturor creditelor, a tuturor situaţiilor juridice ale clienţilor care sunt în diverse faze ale insolvenţei”, a mai spus Gheţea.

„Premierul” autoproclamatei republici populare Doneţk (DNR), Aleksandr Zaharcenko, a fost ales duminică „preşedinte” cu 81,37% din voturi, potrivit unui sondaj realizat la ieşirea de la urne, prezentat de Roman Liaghin, şeful comisiei electorale create în DNR pentru acest vot, transmite AFP, citată de Agerpres.   Partidul său, „Republica Doneţk”, a obţinut 65,11% din voturi la alegerile legislative, conform sursei amintite.   Un observator francez apropiat de partidul de extremă-dreapta Frontul Naţional, deputatul european Jean-Luc Schaffhauser - venit în nume propriu -, a salutat aceste alegeri în cursul aceleiaşi conferinţe de presă. „În condiţiile actuale dificile, alegerile s-au desfăşurat în mod transparent şi democratic şi reflectă voinţa poporului”, a declarat el.  Nicio organizaţie internaţională nu a trimis observatori, însă mai mulţi deputaţi europeni de extremă-dreapta sau de extremă-stânga s-au deplasat în regiune cu acest prilej.   În timp ce mass-media din Rusia au publicat comentarii ale 'observatorilor internaţionali' prezenţi la acest scrutin, Kievul a acuzat Moscova de 'manipulare' cu înfiinţarea unei false OSCE (Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa), 'ASCE' (Asociaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa), ce reuneşte 'oameni politici de dreapta'.   La Lugansk, alt bastion al separatiştilor, fostul militar Igor Plotniţki, în vârstă de 50 de ani, foarte ataşat de trecutul sovietic, urma să fie de asemenea confirmat în funcţie.  „Până la orele locale 15:00 (12:00 GMT) s-au prezentat la urne 527.642 de alegători”, a declarat şeful CEC, Roman Liaghin, citat de agenţia rusă Interfax, conform Agerpres.  El a subliniat că scrutinul se desfăşoară fără incidente majore care ar putea influenţa rezultatul votului.  „Nu intenţionăm să prelungim programul de vot, deşi CEC are această prerogativă”, a adăugat el. Secţiile de votare vor fi deschise până la orele locale 20:00.  Şi în provincia vecină, autoproclamata republică populară Lugansk, care îşi alege la rândul său „preşedintele” şi „legislativul”, rata de participare era mare.  Potrivit datelor prezentate de CEC din Lugansk, până la orele locale 14:00 votaseră circa 308.000 persoane. Dată fiind afluenţa mare de alegători, CEC a decis să prelungească programul de vot în unele secţii până la orele locale 22:00 (19.00 GMT).   Potrivit observatorilor, actualii lideri ai republicilor autoproclamate Doneţk, Aleksandr Zaharcenko, şi Lugansk, Igor Plotniţki, se vor impune clar la urne.   Alegerile din zonele controlate de separatişti au fost declarate ilegale de către guvernul Ucrainei, al cărui Serviciu de Securitate a deschis duminică o anchetă penală împotriva organizatorilor, sub acuzaţia de „atentat împotriva ordinii constituţionale şi tentativă de uzurpare a puterii”.

Potrivit standardelor stabilite de Uniunea Europeană în anul 2008, pragul de sărăcie corespunde în fiecare ţară venitului individual ce reprezintă mai puţin de 60% din media veniturilor ansamblului populaţiei. Aplicând acest criteriu, Oficiul german pentru statistică a calculat că 16,1% din populaţia germană a încasat anul trecut venituri inferioare pragului menţionat. Acelaşi procent a fost indicat şi în datele pe anul precedent, iar comparativ cu situaţia din anii anteriori nu s-au înregistrat modificări semnificative.  Informaţiile publicate arată însă că în Germania riscul de a cădea sub pragul de sărăcie este mai mare în cazul femeilor decât al bărbaţilor, indiferent de categoria de vârstă. De asemenea, procentul familiilor monoparentale ce obţin venituri sub acest prag este superior mediei, ajungând la 35,2%.AGERPRES 

VECINII UNGURI - O OPINIE DE BUN SIMT - Dacă Uniunea Europeană vrea să dicteze Ungariei ce să facă, atunci Ungaria ar trebui să ia în considerare ieşirea treptată din Uniune, iar dacă Bruxellesul îi spune unei ţări cum ar trebui să se guverneze, atunci se aseamănă cu Moscova înainte de schimbarea regimului, a declarat Laszlo Kover, preşedintele parlamentului maghiar şi membru al partidului de guvernământ Fidesz.  Însă Kover şi-a descris scenariul drept unul de „coşmar” şi a precizat că are îndoieli că acesta va deveni realitate, potrivit origo.hu. El a spus, de asemenea, că nu UE şi NATO sunt problema, ci mai degrabă faptul că „lumea euro-atlantică este zdruncinată din punct de vedere moral”. Kover consideră că de la căderea comunismului guvernele şi liderii financiari din unele ţări vestice cred că pot face tot ceea ce vor.  Discursul a atras imediat tirul opoziţiei politice. Un parlamentar i-a cerut premierului Viktor Orbán să-l „disciplineze” pe Kover deoarece opiniile sale lezează interesele internaţionale ale tuturor ungurilor . Politicianul a spus că a venit timpul ca premierul să anunţe dacă viitorul Ungariei stă într-o alianţă cu Moscova sau într-una cu Bruxellesul.

 

Mugur Isarescu a tinut in 14 octombrie 2008 un discurs in fata Parlamentului Romaniei, prezentand evolutia situatiei financiare externe ca fiind o criza  financiara internationala fara precedent dupa cel de Al Doilea Razboi Mondial. Referindu-se la finantarea bancilor in vreme de criza, seful BNR mentiona ca institutiile trebuie sa aiba planuri de urgenta pentru situatii speciale, insa, oricum, ele pot apela si la Banca Nationala, ca imprumutator de ultima instanta. „Prin lege suntem, deci, obligati, daca apare vreo problema de lichiditate in sistem, sa asiguram lichiditatea necesara”, sustinea Isarescu in 14 octombrie 2014. Analistul Florin Citu considera insa ca BNR nu s-a achitat de aceasta obligatie.

Datele publicate de BNR arata ca piata interbancara a avut deficit de lichiditate incepand cu luna octombrie 2008, exact luna in care Isarescu spunea in Parlament ca piata internbancara are excedent. Florin Citu afirma pe blogul sau ca deficitul de lichiditate s-a accentuat pe tot parcursul anului 2009, iar BNR a oferit injectii de lichiditate in octombrie 2008 si aprilie 2009, la costuri egale cu dobanda de politica monetara. In lipsa altor injectii de lichiditate, sistemul bancar a trebuit sa se imprumute de la BNR, in schimbul obligatiunilor de stat, la o dobanda mult mai mare decat daca BNR ar fi injectat lichiditate. Catu sustine ca acest comportament al BNR a dus la cresterea dobanzilor doar prin faptul ca banca centrala a refuzat sa injecteze lichiditate, desi era obligata prin lege. „BNR se pare ca nu a respectat legea si nu a respectat ce a promis in Parlamentul Romaniei. Ar fi interesant sa vedem o comisie care sa investigheze deciziile din acel moment. In al doilea rand, avem mai multe dovezi care arata ca recesiunea din 2009 si criza care a urmat in Romania are cauze monetare”, a mai spus  Citu, plasand „pisica” recesiunii in curtea BNR.

Incet, incet, ies la iveala carentele monedei otravite ....euro

Trei bănci greceşti prezente şi pe piaţa din România, National Bank of Greece (NBG), Eurobank şi Piraeus Bank, nu au trecut testele de stres derulate de Banca Centrală Europeană însă numai primele două vor trebui să strângă noi fonduri pentru a acoperi un deficit de capital de 2,960 miliarde de euro, transmite EFE. Potrivit rezultatelor testelor de stres, Eurobank (a treia mare bancă din Grecia) are un deficit de capital de 1,760 miliarde de euro în timp ce NBG (prima bancă din Grecia) are de acoperit un deficit de capital de 930 milioane de euro.  BCE a testat patru bănci din Grecia însă doar Alpha Bank a îndeplinit cerinţele referitoare la menţinerea un capital core Tier 1 de cel puţin 8% în cel mai probabil scenariu economic pentru următorii trei ani şi un capital de cel puţin 5,5% potrivit unui scenariu advers. Potrivit testelor BCE, Alpha Bank ar avea un capital core Tier 1 de 13,8% în cel mai probabil scenariu economic pentru următorii trei ani şi un capital de 8,1% potrivit unui scenariu advers.   În ceea ce priveşte Piraeus Bank, a doua mare bancă din Grecia, aceasta a îndeplinit cerinţele de capital în cazul scenariului de bază cu un nivel de capital core Tier 1 de 9,03%, dar nu şi cele referitoare la scenariul advers cu un nivel de capital core Tier 1 de 4,39%.    Alături de NBG, Eurobank şi Piraeus Bank, pe lista băncilor din zona euro care au operaţiuni în România şi au picat testele de stres se mai regăsesc Volksbanken (865 milioane de euro), Veneto Banca, Banco Comercial Portugues - BCP (1,15 miliarde de euro) şi Bank Of Cyprus.   Băncile care au un deficit de capital trebuie să spună în următoarele două săptămâni cum intenţionează să acopere acest deficit. Ulterior vor avea la dispoziţie nouă luni pentru a acoperit deficitul de capital.

Europa si nu numai sufera de tumoare maligna, iar Draghi si acolitii lui o trateaza cu antiinflamatoare. "Organul" finaciar-bancar bolnav, pentru ca nu poate fi extirpat, ar trbui tratat cu chimioterapie sau radioterapie pana nu contamineaza intreg "organismulreședintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, le-a cerut vineri liderilor țărilor din zona euro să "facă un efort comun" pentru a evita o reintrare în criză și a avertizat că nu se pot limita la a aștepta efectul politicilor întreprinse de alții, informează agenția EFE. În cadrul Reuniunii șefilor de Stat și de Guvern din zona euro, ce a avut loc vineri, la Bruxelles, Draghi a reamintit că partenerii din zona euro se află într-un "punct critic", cu o notabilă încetinire a economiei și o inflație scăzută persistentă, potrivit unor surse din BCE. Președintele BCE nu a menționat posibilitatea ca zona euro să intre în deflație, au precizat sursele citate. Draghi a subliniat că cele 18 state membre trebuie să facă "un efort comun" și să se pună de acord asupra unor politici concrete în cadrul dezbaterilor, care au loc de luni de zile, privind necesitatea continuării reformelor și stimulării investițiilor. "Nu este momentul să-i întrebați pe alții ce pot face pentru voi", ci de a face "un efort comun", le-a spus Draghi liderilor prezenți. În diferite ocazii, BCE a avertizat statele membre că nu se pot limita la a aștepta efectele politicilor monetare expansive demarate de Banca Centrală Europeană, și că acestea trebuie combinate cu reforme structurale, pentru a stimula creșterea. Președintele BCE a insistat asupra acestui subiect și a cerut să se mențină reformele, semnalând totodată că acele țări care trebuie să-și reducă deficitul public, pentru a-l aduce sub limita europeană de 3% din PIB, ca de exemplu Franța, să continue să depună eforturi în acest sens. De asemenea, a transmis un mesaj acelor țări care au "spațiu fiscal", să demareze politici de stimulare a cererii și a dat asigurări că "trebuie să ia serios în considerare" adoptarea unor măsuri în acest sens. Draghi le-a mai cerut membrilor zonei euro ca, înaintea Reuniunii liderilor europeni din decembrie, să pregătească un calendar mai detaliat privind aplicarea reformelor.