Comisia Europeană estimează că evaziunea fiscală şi fraudele costă statele membre circa 1.000 de miliarde de euro pe an, în condiţiile în care multe guverne sunt nevoite să reducă cheltuielile.

La un summit din luna martie, Austria şi Luxembourg au acceptat o lege în UE referitoare la schimbul automat de informaţii privind conturile de economii, după ce autorităţile comunitare au promis să preseze Elveţia şi alte patru ţări în care există legi stricte în domeniul secretului bancar să semneze un acord similar până la sfârşitul anului 2014....Ministrul luxembourghez de Finanţe Pierre Gramegna a declarat că ţara sa este pregătită să înceapă schimbul de informaţii din 2017. Omologul său austriac Hans-Jorg Schelling a oferit un compromis şi anume acceptarea termenului 2017, cu condiţia unui an suplimentar pentru construirea infrastructurii tehnice necesare schimbului de date între bănci cu administraţiile fiscale.

Aliaţii Ucrainei trebuie s-o ajute a plăti restanţele la gaze către Rusia, a recomandat astăzi cancelarul Germaniei, Angela Merkel, după ce premierul slovac, Robert Fico, se opusese asistenţei financiare pentru fosta republică sovietică, scrie AFP.
"Toată lumea trebuie să aibă contribuţii, inclusiv Slovacia. În prezent, căutăm o soluţie, pentru că iarna a venit. Este necesar un acord între Ucraina, UE şi Rusia pentru o soluţie care să permită stabilizarea aprovizionării cu gaze în această iarnă", a subliniat cancelarul german. La rândul său, Roberto Fico i-a reproşat Ucrainei că se bazează pe alţii pentru rezolvarea propriilor probleme: "De multe ori, am impresia că Ucraina se aşteaptă ca soluţia la problemele sale să vină de oriunde altundeva, mai puţin din interior. Ucraina trebuie să se reformeze, la fel cum a făcut şi Slovacia la vremea sa". Recent, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, recomandase Uniunii Europene să ofere asistenţă financiară Ucrainei pentru reaprovizionarea ei cu gaz rusesc. Afirmaţia fusese făcută după o nouă întrevedere cu omologul ucrainean, Petro Poroşenko. 

One constant throughout the eurozone crisis has been Germany’s chancellor, Angela Merkel. Since Merkel took office in 2005, there have been 54 different leaders atop eurozone member countries - an average of more than three per country.

Matteo Renzi was the fifth Italian prime minister to meet with Merkel. She has also seen five prime ministerial changes come and go in both Greece and Belgium.  When the chancellor was sworn in for the first time, Jacques Chirac presided over the Élysée. In six eurozone countries there has been one change of leadership over the past nine years. Among these Luxembourg, where current president of the European Commission, Jean-Claude Juncker, was prime minister for 18 years. None of the eurozone’s current leaders has held office as long as Germany’s chancellor. Of the 54 leaders Merkel has met, only four have been women. There is greater diversity among the various leaders’ glasses.

'Economia germană este afectată de turbulenţele externe. Crizele geopolitice au sporit, de asemenea, incertitudinile în Germania şi avansul moderat al economiei mondiale are impact asupra PIB-ului', a afirmat ministrul german al Economiei, Sigmar Gabriel.  Cererea pe plan intern ar urma să urce cu 1,4 anul acesta şi cu 1,7% în 2015, faţă de estimarea din aprilie privind un avans de 1,9% şi, respectiv, 2,1%.   Principalele institute de cercetare economică din Germania - Ifo (Munchen), DIW (Berlin), IWH (Halle) şi RWI (Essen) - au recomandat recent autorităţilor de la Berlin să majoreze investiţiile publice pentru a stimula creşterea economiei.  Astfel, experţii susţin că Guvernul german trebuie să majoreze cheltuielile în sectorul public, având în vedere că situaţia bună în care se află finanţele publice ale Germaniei oferă spaţiu de manevră. 'Pe partea cheltuielilor, investiţiile publice ar trebui majorate în acele domenii care au potenţialul de a stimula creşterea', se arată în raportul elaborat de Ifo, DIW, IWH şi RWI.  În ultimele luni, au apărut numeroase semnale de alarmă pentru economia germană, motorul economiei europene, care în al doilea trimestru a înregistrat o scădere a PIB de 0,2%, după o creştere de 0,7%, în primele trei luni. AGERPRES

DNA a început urmărirea penală faţă de Ilie Sârbu, Viorel Hrebenciuc, Ioan Adam şi Adam Crăciunescu în dosarul în care aceştia sunt acuzaţi de retrocedări ilegale de terenuri cu un prejudiciu de peste 303 milioane de euro.  Potrivit unui comunicat al instituţiei, în data de 17 aprilie 2012, în urma unei înțelegeri prealabile, la solicitarea lui Ioan Adam, cu sprijinul unor persoane interesate, un complet de judecători de la Tribunalul Covasna a dispus admiterea unui recurs în materia fondului funciar și reconstituirea dreptului de proprietate pentru o mare suprafaţă de teren forestier și de teren agricol, situate pe raza judeţului Bacău, în favoarea unei persoane şi în defavoarea Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva. Decizia judecătorească ar fi fost pronunțată în contradicție evidentă cu principiile de drept și cu starea de fapt reală, respectiv fără prezența vreunui înscris nou care să schimbe starea de fapt reținută de instanțele anterioare, fără a se efectua vreo expertiză în cauză, fără a clarifica cu probe cine a avut calitatea de proprietar deposedat în anul 1945. Astfel, a fost creat un prejudiciu, în sarcina RNP Romsilva, de 303.888.615 euro (contravaloarea a 43.227 ha teren forestier). Imediat după pronunţarea deciziei civile a Tribunalului Covasna, Ioan Adam împreună cu alte persoane interesate şi cu Viorel Hrebenciuc, a constituit și coordonat un grup, ce urmărea să obțină venituri prin cumpărare de influență sau folosirea nelegală a influenței (art. 13 din Legea nr. 78/2000) cu scopul de a urgenta punerea în posesie și eliberarea titlului de proprietate asupra terenurilor forestiere, precum și o cât mai rapidă vânzare a terenului forestier dobândit prin hotărârea judecătorească menționată. În acest scop, membrii grupului urmăreau să intervină asupra funcţionarilor cu atribuţii la nivelul instituţiilor locale, astfel încât aceştia să urgenteze îndeplinirea actelor ce intră în atribuțiile lor de serviciu sau să îndeplinească acte contrare acestor îndatoriri ( de exemplu să nu se formuleze plângeri în instanță împotriva deciziilor Comisiei județene de fond funciar Bacău). În acest context, în calitate de director general al RNP Romsilva, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, începând cu anul 2013, Adam Crăciunescu a răspuns solicitărilor nelegale formulate de către Viorel Hrebenciuc, prin intermediul lui suspectului Sîrbu Ilie, referitoare la modul în care RNP Romsilva trebuie să se comporte în legătură cu punerea în posesie, eliberarea titlului de proprietate și litigiile juridice aferente reconstituirii dreptului de proprietate asupra suprafeței de pădure de peste 40.000 de hectare. În consecință, Adam Crăciunescu a luat măsuri împotriva intereselor RNP Romsilva, în sensul că a șicanat efectuarea de acțiuni în justiție împotriva intereselor avute de grupul infracțional organizat format din Viorel Hrebenciuc, Ioan Adam şi alte persoane interesate în obţinerea terenurilor menţionate. După ce jurista din cadrul Romsilva semnat o acţiune civilă în favoarea intereselor Romsilva, de suspendare a judecăţii până la soluţionarea dosarului având ca obiect revizuirea deciziei luate la data de 17 aprilie 2012, strămutat de la Tribunalul Covasna la o altă instanţă(cerere admisă de ÎCCJ la data de 17 ianuarie 2014), în luna martie 2014, Adam Crăciunescu a dispus în mod abuziv ca acestei juriste să-i fie preluată cauza respectivă și i-a interzis, indirect (folosind un pretext medical), să mai reprezinte RNP Romsilva la procesele ce aveau ca obiect decizia din anul 2012 a Tribunalului Covasna și punerea în aplicare a acestei decizii.

Banca Centrală Europeană a decis să suplimenteze lichidităţile puse la dispoziţia băncilor din Grecia, prin reducerea unui discount aplicat obligaţiunilor elene folosite de aceste instituţii drept garanţii pentru finanţarea ieftină de la BCE, relatează Wall Street Journal. Un acord informal în acest sens a fost convenit miercuri seara, în timpul unei întâlniri la Frankfurt, la care au participat preşedintele BCE, Mario Draghi, şi guvernatorul Băncii Greciei, Yannis Stournaras, a declarat joi un oficial al băncii centrale elene.  Aprobarea planului, susţinut de majoritatea membrilor consiliului guvernatorilor BCE, are loc într-un moment în care bursele europene, în special cea din Grecia, au fost afectate în ultimele câteva zile de temerile legate de perspectivele de redresare economică din Europa.  Un purtător de cuvânt al BCE a afirmat într-un comunicat că decizia BCE reflectă îmbunătăţirea condiţiilor din piaţă pentru obligaţiunile elene folosite drept garanţii, în acest an, şi nu ca o reacţie de moment a băncii faţă de tensiunile apărute pe burse.  În urma deciziei, primele patru mari bănci din Grecia, respectiv National Bank of Greece, Piraeus Bank, Eurobank Ergasias şi Alpha Bank, ar putea avea acces la o sumă suplimentară de 12 miliarde de euro. Chiar şi cu intrarea în vigoare a deciziei, discount-ul aplicat obligaţiunilor elene va fi mai mare decât cele aplicate obligaţiunilor altor state din zona euro, a spus o persoană apropiată situaţiei, care a adăugat că măsura era discutată de mai multe săptămâni.  Investitorii au devenit tot mai îngrijoraţi în ultimele săptămâni în legătură cu intenţia autorităţilor elene de a încheia programul internaţional de sprijin financiar la sfârşitul acestui an, cu 18 luni înainte de termen, ceea ce ar reduce controlul troicii creditorilor internaţionali asupra finanţelor Greciei.  Din mai 2010, Grecia a beneficiat de două programe de sprijin, în valoare totală de 240 de miliarde de euro, din partea guvernelor din zona euro şi a FMI.