Natiunile in care respondentii au declarat ca au cea mai putina incredere sunt romanii (74% nu au incredere in noi), urmati de iranieni (72% procent de neincredere) si de rusi (in care 70% dintre respondenti nu au incredere). Cea mai mica incredere in romani o au cetatenii din Austria, Slovenia si Elvetia.

Bogdan Voicu, sociolog la Institutul pentru Calitatea Vietii (ICCV) interpreteaza acest rezultat prin prisma faptului ca increderea se construieste prin interactiune, care poate fi directa sau mediata.

"Daca o luam pe cea directa, exista tendinta naturala de a credita cu mai multa incredere pe cei care arata mai bine, sunt mai bine imbracati, se spala, au maniere alese, sunt mai bine educati", explica Voicu, citat intr-un comunicat Rider's Digest. Ori, "Romania sta rau la toate aceste capitole: avem mai putini indivizi cu educatie superioara decat aproape oriunde in UE, abandonul scolar prematur este enorm in comparatie cu media UE, avem mai putin acces la apa curenta decat oriunde in UE, suntem mai saraci decat oricine, exceptand bulgarii. Asta face ca romanul mediu de care se izbesc alti europeni sa fie unul care nu are portretul-tip al omului de incredere", explica acesta.

Interesanta este si atitudinea pe care respondentii o au in privinta propriului popor.

• Cel mai dezvoltat spirit autocritic l-au avut francezii (gradul de incredere in propria natiune este de numai 27%), urmati de romani (dintre care  mai putin de jumatate au considerat ca romanii  sunt un popor demn de incredere).
• Pe de alta parte, acele popoare care au fost desemnate ca fiind cele mai de incredere - elvetienii, suedezii si germanii - au, la randul lor, multa incredere in altii. Toti au, de exemplu, mai multa incredere in francezi - aproape de doua ori mai multa decat francezii insisi.
• Romanii au mai multa incredere in germani si in elvetieni, decat au in concetatenii lor.
• Comparativ cu anul 2008, cand Reader￯s Digest a efectuat un sondaj similar, patru tari au suferit un declin de peste 20% in evaluarea gradului de credibilitate: Portugalia (-21%), Romania (-29%), Spania (-30%) si Italia (-33%).

Studiul s-a desfasurat concomitent in 10 tari europene, printre care si Romania, in cadrul chestionarului Trusted Brands 2014, in perioada septembrie - noiembrie 2013. (hotnews)

Deși in data de 4 auguat 2014 in Canada a avut  loc un eveniment catastrofal, presa centrală din România aproape că nu a scos o vorbă despre acest.

Măi să fie!!!   Nu or fi aflat, deși sunt cu ochii pe toate evenimentele externe, sau sunt plătiți să tacă?   A, cred că știu: au luat atât de mulți bani pe publicitatea de la Roșia Montană Gold Corporation, încât nu-și pot trăda clientul.   În schimb, ne trădează pe noi! 

Tocmai de aceea, făceți-vă o misiune de onoare și responsabilitate din răspândirea acestor informații, ca să afle cât mai mulți!
Daniel Roxin  Cunoașteți declarațiile legate de siguranța viitorului baraj al iazului de decantare de la Roșia Montană care va fi construit din arocamente la ”cele mai înalte standarde de siguranță cunoscute”?

La ”cele mai înalte standarde de siguranță cunoscute” a fost construit și barajul iazului de decantare al exploatării de aur și cupru a companiei Imperial Metals de la Muntele Polley, din Canada.

La începutul acestei săptămâni, în noaptea de 4 august, ”cele mai înalte standarde de siguranță cunoscute” s-au dovedit insuficiente, barajul din arocamente s-a prăbușit și cinci milioane de metri cubi de deșeuri toxice s-au revărsat în valea Hazeltine Creek și lacurile Quesnel și Polley, iar dezastrul se extinde.

Proiectanții barajului iazului de decantare din Canada, rupt în această săptămână, au lucrat și pentru Gabriel Resources pentru barajul vizat la Roșia Montană!

Agentia europeana pentru securitate aeriana (AESA) a autorizat vineri companiile aeriene europene sa permita pasagerilor, sub conditia realizarii unui studiu de impact, sa foloseasca aparatele electronice, inclusiv telefoanele mobile, in toate fazele zborului, anunta AFP.  Pe langa telefoanele mobile, sunt permise tabletele, laptopurile etc. Acestea vor putea fi utilizate pe toata durata zborului, inclusiv la aterizare sau decolare, fara a fi nevoie de activarea modului avion.  AESA a precizat ca revine fiecarei companii studierea impactului asupra sistemelor de bord a semnalelor generate de aparatele electronice, inainte de a autoriza sau nu folosirea lor, in functie de rezultate.  Mult timp interzise in avioane din motive de securitate, aparatele electronice au obtinut anul trecut unda verde pentru prima din partea autoritatilor aeriene americane si europene.  AESA a decis in noimebrie 2013 sa autorizeze aparatele electronice in avioanele de linie in toate fazele de zbor, cu conditia sa fie trecute in modul avion, dar interzicand laptopurile.

Italia şi Franţa, ţapi ispăşitori în politica Angelei Merkel

Pe de altă parte, conflictul dintre Rusia şi Ucraina a cauzat cea mai mare creştere a preţului gazelor naturale din Europa în ultimii cinci ani. Deşi Rusia a sistat exporturile de gaze spre Ucraina, Europa continuă să primească gaze ruseşti prin conductele ce traversează Ucraina. Scumpirea gazelor va aduce alte valuri de scumpiri, care vor atrage după sine consecinţe zdrobitoare. Europa de Est o duce tot mai greu, iar Cancelarul Germaniei Angela Merkel, ale cărei  politici de austeritate au eşuat în mod dezastruos, repro­şea­ză Italiei şi Franţei că au încălcat legile fiscale, contribuind astfel la frînarea redresării economice din zona euro. Italia şi Franţa sînt nişte ţapi ispăşitori în politica Angelei Merkel, de fapt chiar sistemul de austeritate impus de către cancelarul Germaniei a coborît ştacheta şi a dus la o rată ridicată a şomajului, la sărăcie şi, implicit, stagnare economică. Preşedintele Băncii Centrale Europene, italianul Mario Draghi îi ţine partea cancelarului, avertizînd că zona euro se va ţine cu greu pe picioare dacă nu vor fi întărite regulile bugetare şi că statele delincvente trebuie pedepsite. Dar, oare bancherilor aceştia hapsîni şi tuturor trîntorilor de lux cînd le va veni rîndul la pedeapsă? „The Telegraph” consemnează că unii laureaţi ai premiului Nobel pentru economie afirmă că sursa problemelor din zona euro este Germania, care a încurajat orbeşte minimizarea cheltuielilor într-o perioadă în care ţările grav afectate de criză trebuiau să-şi reconstruiască sectorul bancar şi să încurajeze consumul. Auziţi şi dumneavoastră! Pe primul plan, bancherii şi consumul! Nu factorul uman! Poate de aceea România se află pe aceeaşi treaptă cu Ecuador, Guatemala, Kazahstan sau Filipine, ajungînd în 2014 la inflaţie şi dobînzi de nivel occidental, cu o stagnare cronică în sărăcie, cauzată de dezindustrializare din ultimii 25 de ani şi de jaful naţional, care poartă semnătura clasei politice de după lovitura de stat din ’89.

Condiţiile economice dificile scad probabilitatea ca băncile europene să atingă nivelurile exprimate prin două cifre ale rentabilităţii capitalurilor proprii ("return on equity" - ROE), consideră agenţia de rating Moody's Investors Service într-un raport trimis astăzi redacţiei.  Agenţia subliniază că ROE a băncilor europene a scăzut drastic de la debutul crizei financiare. Printre instituţiile europene de credit incluse în indexul Euro Stoxx, media indicatorului ROE a scăzut de la circa 20% în anul de apogeu 2008 până la valori formate din câte o singură cifră, în trimestrele recente. Schimbările din ROE au fost puternic corelate cu cele din rentabilitatea activelor ("return on assets" - ROA), menţionează Moody's, care nu se aşteaptă ca ROA să crească suficient pentru a le permite băncilor să îşi atingă ţintele de rentabilitate a capitalurilor proprii, dat fiind revirimentul economic slab din Europa.  "Chiar şi cu estimări optimiste privind ROA, ROE ar rămâne sub majoritatea ţintelor curente pe termen mediu ale băncilor", punctează Marie Diron, prim-vicepreşedinte al departamentului de Analiză Macro-Financiară din Moody's. În schimb, spune oficialul, slaba profitabilitate va continua, probabil, în următoarele 12-18 luni. "O ROE ce se menţine sub ţintele propuse are potenţialul de a tăia din cererea pentru capitalurile proprii ale băncilor, fapt ce ar avea consecinţe negative pentru condiţiile lor de finanţare", mai afirmă Diron. 

"Banul european nu este gratuit, pentru că acesta vine din banii altora. De aceea, guvernanţii trebuie să fie atenţi cum îi alocă. Mai dramatic este că negociem cu alţii din afara Uniunii Europene pentru a face drumuri şi autostrăzi şi ignorăm UE. De ce să plătim de două ori mai mult pentru chinezi să facem nişte drumuri? O bună parte dintre băncile din România continuă să aibă probleme. Acestea preferă să crediteze un proiect cu garanţii de la stat decât iniţiative private pe care le consideră riscante. În opinia mea, companiile care solicită ajutor de stat şi antrepenorii care cer fonduri europene se încadrează, fără doar şi poate, la categoria de antreprenori fiscali, în detrimentul antreprenorilor reali care se chinuie să vândă bunuri şi servicii", a explicat Păun.
Acesta a adăugat că nimic din ce dă statul nu e gratuit, deoarece banii ăia vin de undeva, inclusiv din taxele puse românilor, iar faptul că am putea avea creştere economică prin acordarea de ajutoare de stat sau din fonduri europene este o iluzie....Conjunctura europeană 'este parte a riscurilor ce apasă asupra economiei mondiale', a declarat liderul Fed într-o conferinţă de presă la Washington, citând mai ales inflaţia scăzută pe Bătrânul Continent, informează AFP.AGERPRES