Executivul și-a propus ca în următorii șase ani țara noastră să ajungă între primele zece economii la nivel european, iar prin dezvoltarea sectoarelor de activitate menționate, România să aibă o „contribuție semnificativă la nivel mondial”. Cum va fi susținută practic această inițiativă? Se dorește restructurarea sectoarelor economice în „direcţia unor poziţii competitive superioare”, formarea masei critice de IMM-uri competitive prin crearea unui mediu atractiv, transparent şi inovativ și integrarea companiilor mari într-un proiect coerent de dezvoltare a economiei.

IMM-urile devin astfel pionul principal al inițiativei Executivului, urmând ca orice lege să țină cont de impactul asupra afacerilor mici și mijlocii, precum și de introducerea unei perioade de șase luni între emiterea unei noi legi care afectează mediul de afaceri și intrarea în vigoare a acesteia. Tot pe hârtie se prevede ca numărul de IMM-uri la 1.000 de locuitori să crească de la 23, anul trecut, la 35 în 2020, dar sunt specificate și dublarea cotei de piață mondiale de exporturi, de la nivelul de circa 0,4% în 2013, precum și creşterea ponderii produselor de înaltă tehnologie în exporturi la 10% în 2020.

Oficiul european de statistica Eurostat a reconfirmat caderea economiei Romaniei in recesiune tehnica, dupa ce tara a inregistrat o scadere a produsului intern brut cu 0,2% in trimestrul I al anului 2014 fata de trimestrul IV al anului 2013 si de 1% in trimestrul II al anului 2014 fata de precedentele 3 luni.
Datele au fost publicate de Eurostat vineri, 5 septembrie, confirmand informatiile difuzate de statistica europeana in 14 august. Datele Eurostat au la baza informatiile transmise de Institutul National de Statistica (INS) de la Bucuresti.

Romania a avut astfel, in trimestrul II din anul 2014 fata de precedentele 3 luni cea mai adanca scadere economica din intreaga Uniune Europeana.

Daca la evolutiile de la un trimestru al altul nu apar modificari in privinta Romaniei, noile informatii revizuiesc statistica pentru cresterea economica de la un an la altul.

Fata de statistica din 14 august, noile informatii, din 5 septembrie, revizuiesc in jos cresterea economica din trimestrul I 2014 fata de trimestrul I 2013, de la 3,8% la 3,7%. In schimb, cresterea economica in trimestrul II 2014 fata de trimestrul II 2013 este revizuita in sus, de la 1,4% la 1,5%.

Eurostat subliniaza ca, fata de informatiile din 14 august, comunicatul din 5 septembrie se bazeaza pe estimari flash revizuite.

Oficiali de rang inalt au declarat pentru Europa FM ca Alianta Nord Atlantica a aprobat planul de rezerva pentru Romania, in urma cu doar cu cateva zile si ca un anunt in acest sens va fi facut la summit-ul NATO din Tara Galilor, dar documentul nu va fi facut public. In februarie anul trecut Consiliul Suprem de Aparare a Tarii a discutat despre elaborarea unui plan de rezerva, insa de atunci CSAT nu a mai facut publice informatii pe aceasta tema. Planul de contingenta contine actiunile concrete pe care un stat le intreprinde in cazul in care intra in razboi.

Dintre tarile NATO, statele baltice si Polonia au mai elaborat asemenea planuri. Planul de rezerva se mai numeste si plan de continuitate. El este realizat pentru a asigura continuarea unei activitati, in cazul in care o organizatie - fie o companie, fie o tara - este afectata puternic de o pierdere cauzata de un dezastru natural, de un act terorist sau chiar de o criza economica. Includem aici distrugeri de cladiri, pierdera unor informatii esentiale, sau pierderea unor angajati. Astfel, acea organizatie trebuie sa gaseasca solutii rapide de inlocuire a acestor pierderi.
Sa pornim de la un exemplu simplu: o retea de computere. Daca entitatea respectiva, statala sau comerciala, se bazeaza pe serviciile unui singur administrator de retea, scenariul va lua in calcul pierderea respectivului angajat cu toate consecintele negative. O posibila solutie dupa aprobarea planului de rezerva ar fi ca acea organizatie sa instruiasca alti angajati pentru a deveni administratori de retea, astfel incat functionarea respectivei retele sa nu fie perturbata, iar organizatia sa isi poata continua activitatea.

Fitch a confirmat ratingul aferent datoriei guvernamentale a Romaniei pe termen lung, in valuta la BBB- si in moneda locala BBB, mentinand astfel calificativul in categoria investment grade, si a revizuit in scadere prognoza de crestere economica pentru acest an, de la 2,8% la 2,2%, anunta Mediafax. Plafonul de tara a fost confirmat la nivelul BBB+. Totodata, Fitch a reconfirmat perspectiva stabila a ratingului datoriei guvernamentale a Romaniei. Agentia a precizat ca mentinerea ratingului Romaniei se datoreaza in primul rand aseptarilor ca Romania isi va mensine tinta de deficit bugetar pentru acest an de 2,2% din PIB si va continua consolidarea fiscala in scopul atingerii obiectivului pe termen mediu privind deficitul structural de 1% din PIB. Desi a revizuit in scadere cresterea economica pentru 2014, pe fondul rezultatelor sub asteptari din prima jumatate a anului, Fitch prognozeaza o accelerare in perioada 2015-2016, la un nivel de 3% anual, in medie, inclusiv pe fondul reluarii investitiilor, se arata intr-un comunicat transmis de Ministerul Finantelor.Agricultura si constructiile au franat cresterea economica atat in al doilea trimestru, cat si la nivelul primelor sase luni din acest an, perioada pentru care INS a calculat un PIB in crestere cu 2,4%, evolutie sustinuta de industrie si impozite nete.INS a revizuit in scadere estimarile de PIB pentru primul trimestru, de la o crestere fata de trimestrul anterior de 0,2% la o scadere de 0,2%. Astfel, Romania a intrat in recesiune tehnica, avand doua trimestre consecutive de contractie a PIB. Potrivit datelor publicate de Eurostat, Romania a inregistrat cea mai mare scadere economica din UE 28 in al doilea trimestru al anului, de -1%.
In luna mai, Standard & Poor's, singura mare agentie de rating care inca evalua Romania in categoria "junk", nerecomandata investitorilor, a imbunatatit ratingul tarii cu o treapta, la "BBB-", in categoria recomandata pentru investitii, cu perspectiva stabila.

Cazurile în care chiriaşii sunt obligaţi să plătească taxa reies din Codul fiscal, normele de aplicare a acestuia (HG 421/2014) şi  normele referitoare la declararea lucrărilor către proprietar (HG 670/2012).  Problema principală este, după cum afirmă consultanţii fiscali şi contabilii, că interpretarea acestor prevederi coroborate nu este unitară. Autorităţile fiscale din ţară explică şi pun în practică diferit reglementările. Din această cauză, companiile se expun unor riscuri serioase, ajungând să datoreze nu doar valoarea taxei, ci şi accesorii.   Ce stabileşte legislaţia?

Codul Fiscal arată că impozitul pe construcţii speciale se calculează asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniu pentru care nu se datorează taxele locale pe clădiri. Prin urmare, construcţiile exceptate, inclusiv cele de amenajare a spaţiului - prin modernizare, extindere etc - pot fi subiect al taxei pe stâlp. În acest punct intervine HG 670/2012 care impune un prag al valorii acestor construcţii peste care chiriaşii trebuie să informeze proprietarii clădirilor. Scopul comunicării este ca proprietarii să declare autorităţilor valoarea majorată a clădirilor şi să plătească, în consecinţă, un impozit local mai mare. Astfel, apar, teoretic, două situaţii. În prima variantă, proprietarul, informat de chiriaş, a modificat declaraţia referitoare la clădire, cu îmbunătăţirile care depăşesc 25% din valoarea acesteia, şi a virat impozitul aferent. În a doua variantă, chiriaşii care nu şi-au anunţat proprietarii despre lucrările de construcţie pe care le-au efectuat pentru că valoarea aceastora era mai mică de 25% din valoarea clădirii trebuie să plătească taxa. „Dacă valoarea lucrărilor este mai mică de 25% din valoarea clădirii, chiriașul nu are obligația să îi comunice proprietarului efectuarea lor. Prin urmare, atâta timp cât proprietarul nu știe de efectuarea lucrărilor, nu le declară și, evident, nu plătește impozit local pe clădiri pentru aceste lucrări. Potrivit ANAF, deşi acest lucru vine în contradicţie cu prevederile din Codul fiscal şi din normele metodologice de aplicare, chiriașul datorează impozitul de 1,5% din valoarea lucrărilor“, explică Eugenia Ion, tax consultant, Contexpert.

Apropierea din ce în ce mai mare dintre Austria şi Rusia pare să-l fi supărat foarte tare pe Traian Băsescu, care a anunţat ieri că a transmis un mesaj oficialilor companiei OMV din Austria că vor fi partenerii României atât timp cât interesul naţional al ţării noastre este servit cu prioritate. Preşedintele a declarat: "Sunt foarte multe informaţii de presă în care OMV Austria pare a se lansa în politici care nu sunt în favoarea statului român. O spun deschis, direct, că vor fi partenerii noştri atât timp cât interesul naţional al României este servit cu prioritate".
Unii analişti susţin că la baza afirmaţiilor făcute de şeful statului ar sta relaţia privilegiată a OMV cu Gazprom, dorinţa OMV de a se cupla la South Stream, "altfel spus, colaboraţionismul companiei austriece cu Rusia". Semnarea acordului pentru construirea gazoductului South Stream a fost considerată o sfidare a Austriei la adresa Uniunii Europene. În luna iunie, OMV şi Gazprom au convenit să înfiinţeze o companie mixtă care să construiască şi să opereze tronsonul austriac al gazoductului South Stream. Mai mult, la începutul lunii august, directorul general al OMV Austria, Gerhard Roiss, a declarat că Europa s-ar împuşca singură în picior dacă ar interzice construcţia conductei. Ulterior, a apărut "eternul" zvon potrivit căruia Gazprom ar vrea să cumpere aproape un sfert din compania austriacă OMV (acţionarul principal al Petrom în ţara noastră), informaţie infirmată însă de conducerea Gazprom.  Parlamentarul austriac de opoziţie Peter Pilz a declarat, în această vară, pentru cotidianul austriac Kurier şi pentru Reuters, că are informaţii că IPIC (acţionar al OMV) şi Gazprom au discutat despre participaţia la OMV. Domnia sa a avertizat că intenţia ruşilor de a pune mâna pe atât de multe acţiuni OMV va face ca Austria să devină "uşa din spate a Rusiei către Uniunea Europeană" şi vorbim de un atac al Rusiei la adresa OMV. În luna august, directorul general al grupului OMV, Gerhard Roiss, a anunţat că OMV va avea o nouă politică în domeniul gazelor naturale, rezultată în urma restructurării operaţiunilor din segmentul Rafinare şi Marketing (R&M).  Gerhard Roiss a apreciat că este în interesul politic al Austriei să existe o conductă care să pornească din Rusia să traverseze Europa de Sud-Est şi să ajungă până la terminalul de gaze de la Baumgarten (Austria).  Întrebat care sunt, în opinia sa, oportunităţile de pe piaţa de gaze naturale, Gerhard Roiss a menţionat Marea Neagră, Marea Nordului şi Iranul.  De asemenea, Roiss a spus că aşteaptă să vadă ce se va întâmpla în zona de sud a Crimeei unde grupul austriac avea unele planuri împreună cu Exxon.
Recent, au apărut informaţii şi despre faptul că OMV ar vrea să vândă un număr mare de benzinării Petrom din ţara noastră. Nu ştim dacă printre cumpărători s-ar afla şi companii din Rusia, dar ar putea exista această posibilitate care să-l fi înfuriat pe Traian Băsescu. (SURSA: bursa)