Datoria publică a Spaniei a depăşit la finele lunii iunie, pentru prima dată în istorie, pragul de 1.000 de miliarde de euro, arată cifrele publicate joi de Banca centrală a Spaniei.  La o valoare de 1.007 miliarde de euro, datoria publică este echivalentă cu 98,5% din Produsul Intern Brut al Spaniei în 2013, potrivit calculelor AFP. Banca centrală a Spaniei va publica abia în luna septembrie procentajul exact, după ce va comunica cifrele definitive privind valoarea PIB-ului în al doilea trimestru.  Criza financiară internaţională a condus la creşterea semnificativă a datoriei publice a Spaniei, de la 36,3% din PIB în 2007 la 98,5% din PIB în luna iunie 2014. Potrivit estimărilor guvernului de la Madrid, datoria publică va ajunge la 99,5% din PIB la finele acestui an, urmând ca pragul de 100% din PIB să fie depăşit în 2015. Este vorba de un nivel cu mult peste plafonul de 60% din PIB impus statelor membre ale Uniunii Europene.  Economia spaniolă a ieşit din recesiune în a doua jumătate a anului trecut, iar în al doilea trimestru al acestui an a înregistrat un avans peste aşteptări de 0,6%. În plus, rata şomajului a coborât sub pragul de 25% în perioada aprilie-iunie, dar cu toate acestea rămâne la un nivel deosebit de ridicat la 24,47% din populaţia activă.AGERPRES

Deși in data de 4 auguat 2014 in Canada a avut  loc un eveniment catastrofal, presa centrală din România aproape că nu a scos o vorbă despre acest.

Măi să fie!!!   Nu or fi aflat, deși sunt cu ochii pe toate evenimentele externe, sau sunt plătiți să tacă?   A, cred că știu: au luat atât de mulți bani pe publicitatea de la Roșia Montană Gold Corporation, încât nu-și pot trăda clientul.   În schimb, ne trădează pe noi!  Cunoașteți declarațiile legate de siguranța viitorului baraj al iazului de decantare de la Roșia Montană care va fi construit din arocamente la ”cele mai înalte standarde de siguranță cunoscute”?   La ”cele mai înalte standarde de siguranță cunoscute” a fost construit și barajul iazului de decantare al exploatării de aur și cupru a companiei Imperial Metals de la Muntele Polley, din Canada.

La începutul acestei săptămâni, în noaptea de 4 august, ”cele mai înalte standarde de siguranță cunoscute” s-au dovedit insuficiente, barajul din arocamente s-a prăbușit și cinci milioane de metri cubi de deșeuri toxice s-au revărsat în valea Hazeltine Creek și lacurile Quesnel și Polley, iar dezastrul se extinde.  Proiectanții barajului iazului de decantare din Canada, rupt în această săptămână, au lucrat și pentru Gabriel Resources pentru barajul vizat la Roșia Montană!

Politicile de austeritate din zona euro, destinate soluţionării crizei datoriilor din regiune, au fost "un eşec sumbru", în condiţiile în care creşterea economică s-a împotmolit, consideră profesorul Joseph Stiglitz, laureat al premiului Nobel pentru economie. Prezent la o conferinţă în Lindau, Germania, Stiglitz a declarat că rata mare a şomajului şi mersul slab al economiei subliniază deficienţele răspunsului dat turbulenţelor care au lovit blocul european. "Acum vedem preţul enorm pe care îl plăteşte Europa. Să sperăm că realitatea acestei politici eşuate se va încheia", a spus Stiglitz, citat de postul TV Bloomberg. Stiglitz a criticat ritmul creării uniunii bancare europene, pe care îl consideră "prea încet" şi a făcut apel la mutualizarea datoriilor din zona euro (posibilitate respinsă de Germania şi de alte state din regiune). "Europa are nevoie de ceva mai mult decât ceea ce s-ar numi o uniune fiscală", a spus Stiglitz, subliniind: "Dacă Europa s-ar putea împrumuta ca un întreg, ar obţine credite cu dobânzi similare celor din Statele Unite ale Americii". Amintim că economiile Germaniei, Franţei şi Italiei - cele mai mari din zona euro - nu au crescut în trimestrul al doilea din 2014, ceea ce ameninţă redresarea uniunii monetare şi pune presiuni pe Banca Centrală Europeană (BCE) în vederea extinderii măsurilor de stimulare. Stiglitz avertizează, însă, că "politica monetară nu poate fi cu adevărat un substitut pentru alte politici".

Conform cifrelor oficiale, economia Germaniei, cea mai mare din Europa, a scăzut cu 0,2% în perioada aprilie - iunie, cea a Franţei a stagnat (pentru al doilea trimestru consecutiv), iar Italia a intrat in recesiune.                                                                                                                

Francois Hollande a castigat presedintia Frantei pozand intr-un anti-Merkel. Astazi, Cancelarul Germaniei se afla pe cele mai inalte culmi ale popularitatii si increderii, in timp ce, Francois Hollande, este cel mai detestat lider de stat din ultimii 50 de ani ai Frantei. Am putea spune foarte lejer ca Angela Merkel este cea care a dat jos guvernul Frantei. Cele mai mari probleme pe care le are Francois Hollande nu vin nici macar de la Frontul National, ci din interiorul propriului partid, acolo unde protectionistii Socialisti din aripa de stanga radicala ii vor capul lui Hollande.

Formal, tumultul politic de la Paris s-a finalizat cu dizolvarea Guvernului. Pana la urma, nu a fost decat o remaniere. Premierul Manuel Valls a demisionat, dar tot lui i s-a cerut sa formeze un nou Guvern. Victima a fost, insa, Arnauld Montebourg, ministrul Economiei si o fugura puternica din cadrul Stangii franceze. Hollande inca sta sa calculeze daca Montebourg este mai periculos din afara Guvernului… Daca se poate spune asa, marele pacat al lui Montebourg a fost sa il ia pe Hollande la trei pazeste pe tema relansarii economiei bolnavicioase a Frantei. Retorica sa a fost una anti-germana, plangandu-se de faptul ca Merkel domina politica fiscala a Europei iar acest fapt pune streangul de gatul economiei Italiei si a Frantei. Montebourg i-a cerut lui Hollande sa ii tina piept Cancelarului german, comparandu-l pe Hollande, nefericit, cu De Gaulle sau Tatcher. Comentariile lui Montebourg se situeaza dincolo de politicile guvernamentale. In viziunea lui Montebourg, zona euro este o “aberatie economica ce arunca Europa in bratele extremistilor care vor sa o distruga!” Fostul ministrul al Economiei a acuzat-o pe Merkel de faptul ca a distrus insasi Germania, care a avut crestere economica 0% in al doilea trimestru.

Preşedintele francez, François Hollande, a prezentat marţi noul Guvern. Din noul Executiv lipsesc principalii reprezentanţi ai aripii de stânga a Partidului Socialist, transmite AFP.

Noul guvern francez cuprinde 16 miniștri plini, respectiv opt bărbați și tot atâtea femei. Remanierea este foarte limitată, întrucât 12 miniștri își păstrează portofoliile, printre care și Laurent Fabius, șeful diplomației, Jean-Yves Le Drian, ministru al apărării, și Christiane Taubira, ministru al justiției.

Noul ministru al Economiei va fi Emmanuel Macron, un fost bancher apropiat al lui Hollande. Macron, în vârstă de 36 de ani, a fost numit în locul lui Arnaud Montebourg, care a criticat politicile economice ale Palatului Elysee, ducând la prezentarea demisiei Guvernului la începutul acestei săptămâni.

Premierul francez Manuel Valls (foto) a anunțat că va supune guvernul său unui vot de încredere al deputaților "în septembrie sau în octombrie", transmite AFP.

"Voi avea ocazia de a prezenta un program de lucru pentru un vot de încredere al Adunării naționale la momentul (începerii) sesiunii parlamentare, în septembrie sau în octombrie. Majoritatea va exista, nu poate fi altfel", a spus premierul francez la postul public de televiziune France 2, în contextul în care majoritatea socialistă s-a fragilizat din cauza frondei anumitor deputați ostili politicii de austeritate a președintelui François Hollande.

"Există o singură linie și membrii guvernului nu se pot da în spectacol", a spus Valls, vorbind despre necesitatea de "a munci coerent" și respingând acuzele că are o politică de austeritate, referindu-se la criticile fostului ministru Arnaud Montebourg care au provocat căderea cabinetului.

Potrivit AFP, citată de Agerpres, directoarea generală a FMI, Christine Lagarde, fost ministru francez de Finanţe, a fost inculpată miercuri pentru „neglijenţă” într-o anchetă asupra unui arbitraj privat contestat care a avut loc în anul 2008 între omul de afaceri Bernard Tapie şi banca Crédit Lyonnais, transmite AFP.  Întrebată dacă intenţionează să demisioneze din fruntea FMI, Christine Lagarde a răspuns negativ. „Mă întorc la Washington în cursul acestei după-amiezi”, a precizat Lagarde. Inculparea lui Christine Lagarde vine după ce în luna mai directoarea general al FMI a fost plasată de justiţia franceză sub statutul de martor asistat, un statut intermediar între cel de martor şi cel de inculpat.  Audierile s-au axat pe rolul lui Lagarde în plata a 400 de milioane de euro /520 milioane dolari/ către Tapie, un om de afaceri controversat şi apropiat al fostului preşedinte Nicolas Sarkozy, pe vremea când ea era ministru de finanţe al Franţei.  Plata a fost făcută antreprenorului Bernard Tapie ca parte a unui proces de arbitraj privat pentru a soluţiona un litigiu cu banca de stat Credit Lyonnais asupra vânzării participaţiei la Adidas în anii 1990. Litigiul dintre omul de afaceri şi Credit Lyonnais se referă la o tranzacţie ce a avut loc în 1993 când Tapie a vândut către bancă participaţia pe care o deţinea la producătorul german de îmbrăcăminte şi echipamente sportive Adidas.  Mai târziu, banca a vândut pachetul cu un profit semnificativ, iar Tapie a început o acţiune în justiţie susţinând că a fost fraudat. În urma judecării cazului într-o comisie de arbitraj, Tapie a obţinut de la stat despăgubiri de 420 milioane euro, cu mult mai ridicate decât ar fi putut primi în justiţie.