Două rachete lansate miercuri din Fâşia Gaza au căzut în apropiere de oraşul israelian Dimona (sudul ţării), unde se află o centrală nucleară, a anunţat armata într-un mesaj pe Twitter, transmite AFP.
"Acum câteva minute, terorişti palestinieni din Gaza au tras trei rachete asupra oraşului Dimona. Două au căzut, iar Iron Dome a interceptat-o pe a treia", a precizat armata israeliană, referindu-se la sistemul de apărare antirachetă israelian.
Brigăzile Ezzedin Al-Qassam, aripa militară a Hamas, mişcarea islamistă care controlează Fâşia Gaza, au afirmat într-un comunicat că au "lansat trei rachete M75 asupra Dimona". Aceste rachete au o rază de acţiune de aproximativ 80 de kilometri.

Bulgarii speculează în prezent puternic pe marginea legăturilor dintre criza politică şi cea bancară. Potrivit analistului Stoicev, instabilitatea cronică a Bulgariei e intenţionat creată în vederea menţinerii "sistemului unor dependenţe tenebroase". Şi din perspectiva lui Steve Hanke corupţia e, pentru Bulgaria, călcâiul lui Ahile. E vorba de creditele "rele", care nu se mai rambursează, afirmă doi economişti. Profesorii Nansen Behar şi Crasen Stancev bănuiesc că îndărătul turbulenţelor se ascund anumiţi mari datornici aflaţi în plină tentativă de a-şi "arde" datoriile, speculând declanşaraea unui crash bancar.

Din acest motiv majoritatea oamenilor politici bulgari lansează în prezent apeluri populaţiei, cerându-i să-şi păstreze calmul şi să nu se atingă de banii depuşi în bănci. La o întâlnire de criză la preşedintele statului, Rosen Plevneliev, desfăşurată duminică, toţi liderii politici au insistat că moneda naţională şi sistemul bancar ar fi stabile. La aceiaşi întâlnire s-au fixat şi termenele în vederea dizolvării parlamentului şi derulării alegerilor anticipate.

Conform fostului diplomat şi expert german, Klaus Schrameyer, un bun cunoscător al Bulgariei, mai nimeni în această ţară nu e interesat de o stabilizare a situaţiei. "Toţi vor doar să-şi asigure o felie din cozonacul puterii". Pe moment, în Bulgaria domneşte haosul, a spus Schrameyer, care a riscat şi o predicţie pesimistă, devreme ce a estimat că problemele vor continua şi după alegeri, întrucât oligarhii, fie cei de până acum, fie alţii, vor reveni la cârmă. Până la dizolvarea parlamentului rămâne în funcţie Oleşarski. Ulterior, preşedintele ţării va învesti un guvern de tranziţie.

"Consiliul fiscal apreciază că adoptarea propunerii legislative de reducere a CAS cu 5 pp. la angajator, deşi în mod cert dezirabilă din perspectiva mediului de afaceri, nu este posibilă în condiţiile respectării angajamentului de consolidare fiscală asumat (ce incumbă din tratatele europene) fără identificarea unor măsuri compensatorii de dimensiuni echivalente (de amploare), reprezentate de majorări/extinderi de bază de impozitare si/sau de reducerea unor cheltuieli", se arată într-un comunicat al Consiliului.... Consiliul Fiscal este o autoritate independentă înfiinţată în baza Legii responsabilităţii fiscal-bugetare, care îşi propune să sprijine activitatea Guvernului şi a Parlamentului în cadrul procesului de elaborare şi derulare a politicilor fiscal-bugetare şi să promoveze transparenţa şi sustenabilitatea finanţelor publice.

În opinia sursei citate, o reducere de amploare a cotelor legale de CAS, dezirabilă din perspectiva reducerii poverii fiscale pe muncă, poate fi realizată cu impact bugetar neutru în măsura în care se reduc/elimină diferenţele actuale foarte mari de tratament fiscal între diverse forme de venituri (salarii, drepturi de autor, persoane fizice autorizate, microîntreprinderi etc.) care discriminează contribuabilii.

De asemenea, Consiliul fiscal îşi reiterează recomandarea făcută anterior cu privire la alternativa unui angajament ferm pentru o traiectorie multianuală de implementare graduală a unor reduceri de contribuţii sociale, care ar putea fi mai uşor compensate cu măsuri discreţionare echivalente ori eventual, acoperite expost de o îmbunătăţire a gradului de colectare, reflectat în încasări bugetare mai mari (şi implicit în deficite mai mici decât cele programate).... "Un astfel de plan multi-anual ar avea avantajul de a ancora aşteptările agenţilor economici şi, în ipoteza acumulării de credibilitate, ar putea produce efecte favorabile în economie încă înainte de implementarea efectivă a măsurilor", se mai arată în comunicat.

În plus, în opinia Consiliului fiscal, o reducere de CAS ar trebui însoţită în mod obligatoriu de o reformare a sistemului de contribuţii sociale care să pornească de la principiul tratamentului echitabil
al contribuabililor indiferent de forma de venit pe care o înregistrează şi de formularea şi implementarea unei strategii pe termen mediu de reechilibrare financiară a bugetelor de asigurări sociale, în special a bugetului de pensii.

O astfel de strategie trebuie să aibă ca obiectiv creşterea numărului de contribuabili în special prin reducerea muncii "la negru", dar şi o transparentizare totală a cheltuielilor bugetare în ansamblul lor pentru a stimula creşterea conformării voluntare la plata taxelor şi impozitelor.

"Reducerea CAS va avea un impact semnificativ asupra poziţiei financiare a sistemului de pensii publice. În prezent, aceasta este una foarte precară, caracterizată de un deficit structural consistent,
cheltuielile bugetare cu pensiile fiind nesustenabile în raport cu contribuţiile încasate. (...) În anul 2013, deficitul sistemului de pensii publice a fost de 11,7 mld. de lei (1,86% din PIB), iar proiecţiile pentru perioada 2015-2017 au în vedere un deficit situat între 19 şi 21,1 mld de lei în condiţiile materializării reducerii CAS cu 5 pp., respectiv cu circa 7 mld. de lei mai ridicat decât în ipoteza menţinerii cotelor actuale de CAS", menţionează Consiliul Fiscal.

Reforma sistemului de colectare a taxelor apare absolut necesară în contextul actual, caracterizat de o eficienţă scăzută a sistemului de taxe şi impozite, iar Consiliul fiscal apreciază că acest proces are potenţialul de a genera spaţiu fiscal pe termen mediu.

"Totuşi, adoptarea unor decizii legate de eventuale reduceri de taxe sau de majorare a unor cheltuieli în baza potenţialelor creşteri de eficienţă trebuie să aibă loc expost, după ce procesul de reformă se dovedeşte ireversibil şi capabil să genereze rezultate pe termen lung, cu atât mai mult cu cât măsura fiscală propusă este una cu caracter permanent", mai arată Consiliul.

Astfel, Consiliul fiscal avizează negativ propunerea de reducere a CAS cu 5 pp. la angajator, apreciind că forma curentă a propunerii nu este de natură să nu afecteze respectarea ţintelor de deficit pe termen mediu.

Guvernul a aprobat în luna iunie proiectul de lege care prevede reducerea cu 5 puncte procentuale a CAS la angajator de la 1 octombrie. Numărul actual al salariaţilor din România este de aproximativ 4,6 milioane. Proiectul a fost ulterior adoptat de Senat şi Camera Deputaţilor.

Banca Centrală Europeană (BCE) menţine neschimbată dobânda de politică monetară, la un nivel minim record de 0,15%, confirmând estimările preşedintelui instituţiei, Mario Draghi. Acesta a declarat, în cursul săptămânii trecute, că BCE ar putea menţine dobânzile la un nivel scăzut cel puţin până la sfârşitul anului 2016. Decizia Consiliului guvernatorilor BCE de a menţine nemodificat costul creditului era una aşteptată şi de analişti, după ce la precedenta reuniune de politică monetară BCE a decis să introducă, pentru prima dată în istorie, dobânzi negative la depozitele overnight şi, de asemenea, a lansat o nouă rundă de credite ieftine pentru a stimula creşterea economică. Tot la reuniunea de joi, BCE a menţinut şi rata dobânzii la facilitatea de depozit la nivelul de minus 0,10%, ceea ce înseamnă că băncile comerciale plătesc pentru a plasa la BCE fondurile în exces pe care le deţin, precum şi dobânda la facilitatea de creditare marginală la 0,40%. BCE a redus, la începutul lunii iunie, dobânda de politică monetară la un nou minim record: 0,15%, de la 0,25%.

Bundestag, Camera inferioară a Parlamentului Germaniei, a aprobat, joi, introducerea primului salariu minim din istoria țării, de 8,5 euro pe oră, acest nivel fiind mai ridicat decât în Statele Unite și Marea Britanie, informează BBC News.

Creştin-democraţii cancelarului Angela Merkel au fost de acord cu introducerea salariului minim în cadrul acordului de coaliţie cu Partidul Social Democrat.

Până în prezent, stabilirea nivelului minim de salarizare din Germania a revenit sindicatelor și patronatelor, fiind unul dintre cele şapte state din Uniunea Europeană unde nu exista un salariu minim la nivel naţional.

Salariul minim a făcut obiectul multor controverse în Germania, liderii de afaceri avertizând că efectul va fi un număr mai mic de locuri de muncă, sau transferarea activităţilor de producţie în alte ţări, unde costul forţei de muncă este mai scăzut.

Criticii măsurii au mai avertizat că introducerea salariului minim va face Germania mai puţin competitivă.

Pe de altă parte, susţinătorii deciziei au fost nemulţumiţi de unele concesii, între care o perioadă de graţie de doi ani pentru unii angajatori, înainte de introducerea salariului minim.

Această prevedere nu se referă la minori, stagiari, ucenici sau șomerii de lungă durată, în primele şase luni de la reangajare.

Pentru restul angajaţilor, reglementările intră în vigoare la 1 ianuarie 2015, iar salariul minim va fi revizuit anual, începând din 1 ianuarie 2018. Totuși, legea necesită şi acordul camerei superioare a Parlamentului, Bundesrat.

În baza acordurilor cu instituţiile financiare internaţionale (Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială) reglementatorul pieţei bancare româneşti a recomandat măsuri pentru reducerea stocului de credite neperformante aferente sistemului bancar local, precizează un comunicat BCR. Astfel, angajamentul reglementatorului de a aborda situaţia este de înţeles, iar recomandările adresate instituţiilor bancare de a curăţa bilanţurile de împrumuturi neperformante, prin măsuri adecvate, stabilizează şi îmbunătăţesc perspectivele sectorului bancar local, notează documentul. Urmând recomandările menţionate prin provizionare adecvată în trimestrele următoare, BCR se aşteaptă ca rezultatul operaţional aferent anului 2014 să fie depăşit considerabil de costurile cu riscul, afirmă reprezentanţii instituţiei de credit.
"Aceste măsuri vor permite băncii să rezolve portofoliul istoric de credite neperformante într-un interval mult mai scurt decât cel asumat prin strategia iniţială de redresare a băncii (2013 - 2017), precum şi să îmbunătăţească semnificativ calitatea bilanţului şi performanţa financiară in perioada imediat următoare", conform domniilor lor, care susţin că banca are o capitalizare excelentă, care ar urma să îi permită să absoarbă fără dificultate măsurile de curăţare a bilanţului.

Un proces la Curtea Europeană de Justiţie de la Luxemburg aruncă în aer coaliţia de guvernare de la Bucureşti. UDMR ameninţă că va ieşi de la guvernare şi i-a dat un ultimatum în acest sens premierului Victor Ponta după ce Ministerul Afacerilor Europene(MAE) a intervenit în procesul în care UDMR a contestat respingerea de către Comisia Europeană a iniţiativei cetăţeneşti privind protecţia minorităţilor naţionale - Minority SafePack, iniţiată de Uniune şi susţinută de Uniunea Federală a Naţionalităţilor din Europa(FUEN), al cărui vicepreşedinte este Kelemen Hunor. Mai exact, MAE a susţinut punctul de vedere al Comisiei Europene, poziţionându-se astfel împotriva UDMR. Kelemen Hunor a declarat, pentru Gândul, că nu a existat o consultare în coaliţie pe tema acestui subiect. „A fost o acţiune partizană a MAE! Am cerut retragerea intervenţiei”, a spus liderul UDMR. Întrebat dacă Uniunea ia în calcul ieşirea de la guvernare, în condiţiile în care aceasta nu va fi retrasă, Kelemen a admis, indirect, că acesta este o variantă de lucru. „Nu vreau să răspund la această întrebare, dar poziţia mea foarte hotărâtă o cunoaşte premierul, de la el aştept un răspuns. Pentru mine este o chestiune de onoare!”, a spus Kelemen Hunor, pentru gândul.