Ungaria va înainta cu proiectul construcţiei gazoductului South Stream al Gazprom prin care va alimenta Europa, ocolind în acelaşi timp Ucraina, în ciuda contestărilor anunţate de SUA şi UE, transmite site-ul usnews.com, care citează Associated Press.
Prim-ministrul Viktor Orban a declarat, astăzi, în Serbia, că "cei care spun că noi nu ar trebui să construim South Stream ar trebui să facă o propunere alternativă despre cum ar trebui să trăim fără energie". Orban a adăugat că "vom construi South Stream".
Comentariile sale subliniază diviziunile între statele europene asupra gazoductului trans-european. Confruntarea privind Ucraina a reînnoit apelurile la adresa blocului de 28 de naţiuni pentru analizarea politicilor de energie prin care să devină mai puţin dependent de Rusia.
Bulgaria a fost nevoită luna trecută să îngheţe construcţia la South Stream sub ordinele Comisiei Eruopene, care a precizat că ţara a încălcat regulile de competitivitate europeană. 

Banca Centrală a Bulgariei a anunţat vineri că sistemul bancar a fost ţinta unor atacuri sistematice pe care le-a catalogat drept o tentativă de destabilizare a statului.   După cum precizează AFP, Banca Centrală i-a asigurat pe cetăţenii ţării că va face uz de toate mijloacele ce-i stau la dispoziţie pentru a le proteja economiile depuse la bănci, încercând să disipe panica stârnită de publicarea pe internet a unor mesaje în care se afirma că First Investment Bank (FIB), a treia bancă a ţării, are dificultăţi financiare.  "În ultimele zile a avut loc o tentativă de destabilizare a statului printr-un atac nemotivat, organizat împotriva băncilor bulgare", a informat Banca Centrală a Bulgariei printr-un comunicat, precizând că First Investment Bank a fost principala ţintă.  Trimiterea respectivelor mesaje pe internet şi pe telefoane mobile, a provocat o mini-panică la Sofia, unde clienţii au luat cu asalt ghişeele băncii. Drept urmare, acţiunile First Invetment Bank au scăzut cu 23%, mai anunţă Reuters.

Depunatorii se tem de un crash bancar in Bulgaria. First Investment Bank (FIBank) a fost asaltata saptamana trecuta de un val de retrageri de bani din conturi. In cateva ore, clientii bancii au retras 800 de milioane de leva (409 milioane de euro), dupa cum a comunicat institutul bancar, al treilea ca marime al tarii, citat de presa locala si cea germana. Banca ar fi fost victima unor "atacuri criminale" si destabilizatoare, concretizate prin zvonuri false raspindite prin SMS si internet. Tot in luna iunie, filialele Corporate Commercial Bank (Corpbank) din Sofia au fost si ele tinta unui "run" bancar fara precedent, clientii formand cozi lungi, ca sa isi retraga banii depusi. Corpbank a fost  nevoita sa-si inceteze pentru moment platile, din cauza crizei de lichiditati. Intre timp, Banca Centrala a Bulgariei a dat un avertisment referitor la incercarea de discreditare a bancilor autohtone: "In ultimele zile, au existat incercari de destabilizare a statului printr-un atac organizat si nefondat asupra bancilor bulgare".  Dupa informatiile publicatiei Spiegel, ministrul bulgar de interne Tswetlin Jowtschew ar fi afirmat ca s-au raspandit zvonuri referitoare la aceste banci prin intermediul sms-urilor si internetului.  Banca Centrala cu sediul la Sofia a solicitat institutiilor statului "sa apere stabilitatea tarii si sa ia masuri contra zvonurilor neadevarate si rauvoitoare". Joi 26 iunie ar fi fost declansata si o ancheta juridica in acest sens. Premierul Plamen Oresharski a declarat ca vor fi folosite toate mijloacele institutionale ale tarii, pentru a aduce situatia sub control.  "Vom sustine toate eforturile Bancii Centrale. Eu nu vad vreun motiv de ingrijorare pentru cetateni", a declarat premierul bulgar. Si presedintii celor mai importante partide din Bulgaria ar fi declarat ca sustin masurile Bancii Centrale si ale celorlalte institutii, pentru a sprijini sistemul bancar.
Desi de vineri dupa-amiaza pana luni filialele bancii raman inchise, tranzactiile online si platile la bancomate pot fi efectuate, potrivit declaratiei unui purtator de cuvant al FIBank, facuta pentru agentia de stiri Reuters.

Informatii care circul pe internet ....

Cazul Băsescu – Bercea Mondial: cronologia unei muşamalizări

Din informaţiile care există până acum lipseşte vreo dovadă dacă Traian Băsescu a fost complice sau nu la presupusa infracţiune a fratelui său Mircea. Este limpede însă o altă poveste, chiar mai gravă: muşamalizarea ulterioară a dosarului, de la cele mai înalte niveluri ale justiţiei, serviciilor de informaţii şi presei. În timp ce Anghel Sandu/Bercea Mondial încasa sentinţă după sentinţă, existenţa dosarului Băsescu a fost negată până în ultima clipă. Apoi au apărut brusc trei sesizări identice din trei surse diferite. Iată faptele în ordine cronologică, cu comentarii puţine:

Respiroul dat companiilor prin scăderea poverii fiscale este contracarat de majorarea salariului minim. Costurile angajatorilor pentru un salariu minim sunt cu 125 lei mai mari în acest an, în timp ce economia din reducerea CAS va fi de 45 lei....Salariul minim brut creşte cu 100 lei, în prima jumătate a lui 2014. La fel s-a întâmplat şi în 2013, după ce, în trei ani, între 2009 şi 2012, salariul minim a urcat cu 100 lei. Majorările succesive recente grevează bugetele companiilor care sunt afectate în plus de cuantumul taxelor. Efectiv, 100 lei mai mult la un salariu minim  înseamnă cheltuieli de 125 lei. Reducerea CAS cu 5% de la 1 octombrie va fi o gură de oxigen pentru firme, cheltuiala pentru un salariu minim urmând să scadă cu 45 lei. Numai că economia obţinută astfel păleşte prin comparaţie cu sumele cheltuite din cauza majorării succesive a salariului minim. Prin decizii administrative, guvernul tot speră că va crea bunăstare, dar nu uită să-şi ia partea leului. Salariul minim a urcat de la 800 la 850 lei, la 1 ianuarie 2014. Costurile companiilor au crescut cu 61 lei pentru fiecare angajat plătit cu cel mai mic salariu din economie. După a doua majorare la 900 lei, care va fi la 1 iulie, angajatorii vor achita încă 64 lei. Astfel, costurile cu un salariu minim fac un salt de 125 lei, în numai şase luni. Numai că din aceşti bani, angajatul ia 70 lei, în timp ce statul încasează diferenţa de 55 lei.

Al Jazeera relatează că Nicolas Sarkzoy (59 de ani) ar fi încercat să obţină informaţii interne de la unul dintre magistraţi şi ar fi fost informat de acesta că telefonul mobil al fostului preşedinte fusese ascultat de judecătorii ce investigau presupusa finanţare a campaniei prezidenţiale a lui Sarkozy din 2007 de către fostul dictator din Libia, Muammar Gaddafi.
Altă persoană care aşteaptă procesul, în acest dosar, este trezorierul de campanie al fostului şef de stat. Cazul ar putea fi "devastator" pentru speranţele lui Sarkozy de a reveni pe scena politică, pentru campania prezidenţială din 2017, consideră jurnaliştii de la Al Jazeera.
Potrivit legii franceze, suspecţii de infracţiuni pot fi reţinuţi până la 48 de ore, trebuind apoi să fie puşi sub acuzare sau eliberaţi. Nicolas Sarkozy este suspectat că ar fi fost ajutat de Gaddafi în 2007 cu până la 70 milioane dolari, precum şi cu plicuri de bani de la cea mai bogată femeie din Franţa, Liliane Bettencourt (91 de ani), moştenitoarea imperiului L'Oreal. Fostul preşedinte a respins acuzaţiile legate de dictatorul libian, considerându-le "ridicole". Anul trecut, Sarkozy a fost achitat de acuzaţia legată de Bettencourt, instanţa stabilind că femeia nu se afla în deplinătatea facultăţilor mintale.(sursa bursa)