Statele Unite nu intenţionează să trimită efective terestre în Irak, dar au în vedere alte opţiuni, a declarat preşedintele Barack Obama. "Nu vom trimite efective militare combatante în Irak, dar am cerut echipei de consilieri în materie de securitate naţională să pregătească un eventai de opţiuni pentru susţinerea forţelor de securitate irakiene", a declarat Obama de la Casa Albă, subliniind că "fără un efort politic, orice acţiune militară va fi sortită eşecului". În paralel, Obama a îndemnat liderii comunităţilor religioase din Irak să pună capăt disensiunilor. "Din nefericire, liderii irakieni sunt incapabili să depăşească ostilităţile şi disensiunile, iar acest lucru a creat vulnerabilităţi în cadrul Guvernului şi în rândul forţelor de securitate", a subliniat Obama. "Dacă grupul Stat Islamic în Irak şi Levant va reuşi să obţină controlul asupra marilor rafinării, această situaţie poate deveni o sursă de preocupare", a atras atenţia preşedintele SUA.

Conform unor surse oficiale citate de CNN, Statele Unite vor trimite portavionul George H.W. Bush în Golful Persic pentru a fi disponibil în cazul în care preşedintele Barack Obama decide efectuarea de raiduri aeriene în Irak.
Grupul Stat Islamic în Irak şi Levant (SIIL), afiliat reţelei teroriste Al-Qaida, a avertizat, într-o înregistrare video, că va ocupa oraşul Bagdad, după ce a obţinut controlul asupra provinciilor Ninive şi Tikrit. "Avem conturi de reglat", a declarat Abu Mohammed al-Adnani, purtătorul de cuvânt al SIIL, transmiţând un avertisment clar Administraţiei şiite de la Bagdad. "Nu renunţaţi la nici măcar un centimetru din teritoriile cucerite! Continuaţi marşul! Lupta nu a început încă, dar va fi la Bagdad", a spus liderul insurgent, citat de USA Today. Al-Adnani a promis că insurgenţii sunniţi vor ocupa şi oraşele sudice Kerbala şi Najaf, unde există locuri considerate sacre de către musulmanii şiiţi. Insurgenţii sunniţi deţin deja controlul asupra oraşelor Mosul, Tikrit, Fallujah şi, parţial, asupra oraşului Ramadi. Premierul Irakului, Nuri al-Maliki, a cerut Parlamentului de la Bagdad să decreteze starea de urgenţă.Efectele intarziate ale "pax americana". Al-Qaida a fost mosita si sponsorizata masiv de americani (presedintele bush senior fiind deseori oaspete in casa familei din arabia saudita) pana la un anumit moment (clica bush cheney, baker, sununu si ceilalti au fost si sunt parteneri de afaceri ai familiei "ben" laden). SIIL-ul, la fel. Prezentati ca aparatori ai democratiei sau teroristi, dupa cum o cer interasele. Dezastrul de azi din Irak a fost adus incetul cu incetul cu portavioanele marilor democratii. In joc era o miza uriasa numita petrol .
Un stat laic, unde femeile aveau drepturi de neadmis in alte tari musulmane a fost supus tuturor blocadelor pentru ca nivelul de trai sa fie insuportabil , iar liderul cu mana de fier sa para un dictator odios. Dupa asasinarea lui si " pacificarea" tarii nu s-a imbunatatit nimic. Sau poate s-a trecut la un foarte rentabil, pentru eliberatori, export de petrol. Un popor adus in pragul disperarii, sute de atentate in toate orasele, si acum pericolul unui stat islamic. Asa se intampla cand isi baga diavolul coada.
Astept sa fie apara cumva rusii in ecuatia asta si prezentati ca vinovati de situatia creata. S-a intamplat totul prea repede si n-au apucat sa schiteze un scenariu plauzibil.

Guvernul austriac a adoptat un proiect de lege ce prevede ştergerea a 890 milioane de euro din datoria subordonată a Hypo Alpe-Adria-Bank, încercând să ofere asigurări că investitorii şi plătitorii de taxe vor duce povara închiderii băncii austriece, se arată într-un articol publicat în 'Financial Times' (FT). Consecința ar putea fi retrogradarea ratingurilor pentru Erste Group si Raiffeisen.  Dacă planurile Executivului sunt adoptate de Parlament, va însemna că un guvern european a impus pierderi asupra obligaţiunilor care sunt garantate oficial, deoarece datoria subordonată a Hypo este girată de provincia austriacă Carintia.  Agenţia de evaluare financiară Standard & Poor's a avertizat că o astfel de decizie ar determina punerea sub supraveghere, cu implicaţii negative, a ratingurilor băncilor austriece, inclusiv ale celor mai mari - Erste Group şi Raiffeisen Bank International - prezente şi în România.  'Evoluţia extraordinară'' sugerează că Executivul va fi mai puţin determinat să sprijine băncile dacă se confruntă cu probleme financiare.  ''Dacă legea este adoptată, vom reevalua estimarea noastră privind sprijinul Austriei pentru sistemul bancar şi băncile de importanţă sistemică', se arată în comunicatul S&P.  'Pentru băncile pe care le considerăm de importanţă sistemică în Austria, în prezent ratingurile lor sunt cu două trepte mai ridicate pentru a reflecta sprijinul aşteptat al statului. Aceste bănci sunt Erste Group, Raiffeisen Zentralbank Osterreich şi subsidiara sa Raiffeisen Bank International, şi UniCredit Bank Austria', anunţă agenţia de evaluare financiară.  Expunerea la Europa de Est a băncilor austriece este un motiv de îngrijorare, pe fondul conflictului dintre Rusia şi Ucraina.  Costurile închiderii băncii austriece Hypo Alpe-Adria-Bank vor majora datoria publică a Austriei la nivelul record de 79,2% din PIB în 2014, a anunţat recent ministrul de Finanţe, Michael Spindelegger.  Oficialul a precizat că Executivul va absorbi activele toxice de 17,8 miliarde de euro (24,6 miliarde de dolari) planificate să fie transferate de la Hypo într-o bancă de rebuturi (bad bank) anul acesta, majorând datoria Austriei la 257 miliarde de euro.  Până acum, Austria a injectat peste cinci miliarde de euro în Hypo.   Costul estimat al înfiinţării băncii de rebuturi se ridică la patru miliarde de euro, sumă care include injecţii de capital şi posibile deprecieri de active, şi va duce la majorarea deficitului bugetar în acest an la 2,7% din PIB, de la 1,5% din PIB în 2013, a declarat Spindelegger. Totuşi, deficitul va rămâne în 2014 sub limita oficială de 3% din Produsul Intern Brut prevăzută în Tratatul de la Maastricht şi va scădea la 1,4% din PIB în 2015, a adăugat ministrul de Finanţe.   Decizia Austriei de înfiinţare a băncii de rebuturi pentru Hypo este un semn al noului realism privind perspectivele băncilor austriece în Europa Centrală şi de Est (CEE). După ani de expansiune în regiunea care a fost motorul de creştere al sectorului bancar şi al economiei austriece, creditorii se regrupează, pe fondul cerinţelor de majorare de capitalului anunţate de BCE.  În 2013, Bank Austria, divizie a UniCredit, a depreciat la zero active în valoare de două miliarde de euro, multe achiziţionate la preţuri ridicate în Europa Centrală şi de Est, înregistrând astfel pierderi de 1,6 miliarde de euro.  Rivalele Raiffeisen Bank International şi Erste Bank au schimbat, de asemenea, cursul de la expansiune la consolidare şi retragere selectivă.  Hypo se aşteaptă să obţină până la 500 milioane de euro din vânzarea subsidiarelor sale din Balcani.  Austria a decis să naţionalizeze Hypo Alpe Adria în 2009 pentru a evita falimentul băncii, situaţie care ar fi avut efecte dezastruoase la nivelul regiunii.

Federatia Europeana a Bancilor (EBF) a apreciat vineri drept mai degraba "simbolica" decizia Bancii Centrale Europene de a trece in domeniul negativ facilitatea de depozit, avertizand totodata asupra efectelor negative ale acestei decizii, scrie AFP.
BCE a anuntat joi o reducere a dobanzilor de referinta si chiar aducerea uneia dintre ele, facilitatea de depozit, in domeniul negativ, la -0,10%, ceea ce nicio alta mare banca centrala nu a experimentat pana in prezent.
"Dobanda negativa, chiar daca este istorica, este inainte de toate simbolica", a comentat unul dintre directorii EBF, Robert Priester, citat intr-un comunicat.
Dar "in calitate de banci, nu impartasim entuziasmul pentru dobanzi negative", a adaugat el. "Am putea spune ca acestea penalizeaza bancile care isi tin banii la BCE". Si "s-a dovedit ca dobanzile negative afecteaza profitabilitatea sectorului bancar".
Dobanda negativa vizeaza penalizarea bancilor care isi tin lichiditatile la BCE timp de 24 de ore si vizeaza incurajarea bancilor sa crediteze intreprinderile si gospodariile.
Iar "efectele ar putea fi pe termen scurt", avertizeaza Priester. "In calitate de banci europene, nu vedem dobanzile negative ca un mijloc eficient de incurajare a creditarii. Cererile de credite sunt in continuare insuficiente iar pietele financiare ale zonei euro continua sa fie foarte fragmentate, ceea ce ar putea avea drept consecinta transferarea costurilor asupra debitorilor", a mai spus acesta.

Semnalele politico-diplomatice tot mai clare că Germania şi Franţa vor să treacă cu vedera „episodul Crimeea” din martie a.c., ca şi peste rebeliunea alimentată de Moscova din regiunea de est a Ucrainei, pentru a-şi normaliza relaţiile cu Rusia, pe baze contractuale;  Pentru Uniunea Europeană, devine pe zi ce trece tot mai evident că necompromiterea relaţiei comerciale imense cu Federaţia Rusă este mai importantă decât perspectiva occidentală a unei Ucraine revoluţionare, naţionaliste şi imprevizibile;  În declaraţii făcute practic simultan, miniştrii de externe german, Frank Walter Steinmeier, şi francez, Laurent Fabius, fie apreciază „schimbările considerabile” ale atitudinii Rusiei în ultima perioadă (?), îndemnând „Ucraina să fie precaută şi reţinută în acţiunile sale militare din estul ţării”[1] (?!), fie temperează elanul pro-european al Kievului, arătând că „Uniunea nu este pregătită să integreze Ucraina”[2];   Noul preşedinte ucrainean Petro Poroşenko este sfătuit de vest-europeni, în chiar ziua inaugurării sale, să aibă relaţii bune cu Rusia, după ce este evident că alegerile prezidenţiale anticipate au avut loc tocmai ca rezultat al debarcării unui preşedinte pro-rus, în urma Revoluţiei Euro Maidanului, soldată cu aproape o sută de victime;  Ucraina a pierdut meciul la masa verde. Destinul ei istoric de zonă tampon, între Occident şi Rusia, tocmai a fost reconfirmat, cu cinism, de vest-europeni, care nu au niciun interes să-şi deterioreze relaţiile economice cu partenerii de pe piaţa rusească, tocmai când mergeau mai bine ca oricând. La urma urmei, de ce ar face-o?; Statele Unite vor încerca să aducă Ucraina cel puţin în NATO, dacă drumul Kievului spre Uniunea Europeană este un labirint fără ieşire. Propunerea americană se va lovi însă, din nou, de refuzul vest-european, la fel ca la Summitul de la Bucureşti, în 2008. Mai poate schimba America verdictul greu al europenilor faţă de Ucraina? Unii sugerează că da, precum Steven Pifer în altminteri excelenta analiză „Ukraine, Russia and the U.S. Policy Response”[3]. Personal, mă tem că nu. În fond, America are la această oră de oferit doar F-16 la mâna a doua (prin intermediari europeni, oricum foarte scumpe pentru economiile mici), ceva radare, câţiva interceptori anti-rachetă netestaţi, 600 de militari relocaţi din bazele vestice (Polonia cerea 10000!) şi mai ales exploatări de gaze de şist din belşug, dar nu plăteşte nimănui facturile, nu creează locuri de muncă, nu face investiţii masive în regiune, cu impact economic şi social major, iar cu cei un miliard de dolari anunţaţi de Obama la Varşovia, pentru infrastructură militară, nu se poate nicidecum concepe un al doilea Plan Marshall, pentru securizarea Estului Europei. „Too little, too late” cum s-ar spune în concluzie, referitor la mandatele lui Barack Obama. Poate viitoarea administraţie republicană să facă mai mult în Europa?;  Avansul partidelor eurofobe, radicale, naţionaliste şi populiste din aproape întreaga Europă de vest „obligă” (din raţiuni electorale interne) guvernele acestor ţări să renunţe la politica porţilor deschise şi la discursul pro-integraţionist în legătură cu republicile ex-sovietice din Parteneriatul Estic; Republica Moldova ar trebui să înveţe ceva din lecţia dură a Ucrainei şi să privească mult mai serios, mai lucid şi mai rapid spre soluţia unificării cu România, după recunoaşterea inevitabilă a independenţei Transnistriei, practic ultima poartă spre Uniunea Europeană, disponibilă pentru Chişinău şi pentru ideea reîntregirii naţiunii române. Altminteri, declaraţia derutantă a premierului Leancă legată de posibilitatea de a rămâne activi şi în Comunitatea Statelor Independente[4], după semnarea Acordului de Asociere, respectiv aderarea la Spaţiul Economic Liber European, având în continuare relaţii economice speciale cu Rusia în cadrul C.S.I., nu poate fi înţeleasă decât ca recunoaşterea drumului politic închis spre Bruxelles. (sursa hotnews)

Sapte organizatii neguvernamentale (ONG-uri) solicita Parlamentului sa nu adopte Proiectul de lege privind inregistrarea cartelelor pre-pay pe motiv ca acesta incalca grav dreptul la viata privata consfiintit de Constitutie, se arata intr-o scrisoare transmisa vineri catre HotNews.ro. Semnatarii considera ca proiectul de lege initiat de Guvern si imbratisat acum de Parlament urmeaza acelasi caracter disproportionat al Directivei recent invalidate de instanta europeana ("Directiva Big Brother"), intrucat, sub pretextul protejarii securitatii nationale, toti cetatenii sunt considerati suspecti si sunt supravegheati intr-un stil orwellian, specific unei societati totalitare. HotNews.ro a scris cu o zi in urma ca acest proiect de lege este adoptat fulgerator in Parlament.
Scrisoarea este semnata de Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH), Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (ApTI), ActiveWatch, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI), Geo-spatial.org si Fundația Ceata.