Venitul net din dobânzi al Băncii Comerciale Române a scăzut cu 10,6%, în trimestrul unu 2014, până la 644,3 milioane lei (143,1 milioane euro), faţă de 721 milioane lei (164,3 milioane euro) în T3 2013, din cauza cererii modeste de credite în segmentele întreprinderilor mici şi mijlocii şi ale afacerilor mari, au anunţat, miercuri, reprezentanţi ai BCR.

Scăderea a intervenit în pofida unor volume stabile de credite de retail, acordate în condiţiile unui mediu de dobânzi scăzute.

Veniturile nete din comisioane au crescut puternic, cu 23,1%, până la 175,9 milioane lei (39,1 milioane euro), în trimestrul 1 2014, de la 142,8 milioane lei (32,6 milioane euro) în T1 2013, în principal datorită accentului dedicat operaţiunilor de tranzacţii şi plăţi, precum şi soluţiilor de investiţii alternative oferite clienţilor (fonduri de investiţii, bancassurance, economisire în sistem Bauspar, fonduri de pensii).

Rezultatul net din tranzacţionare a scăzut cu 22,6%, la 88,3 milioane lei (19,6 milioane euro), de la 114 milioane lei (26 milioane euro), reflectând venituri mai reduse din operaţiunile de schimb valutar şi tranzacţii cu valori mobiliare.

Venitul operaţional a scăzut cu 6,8%, până la 914,1 milioane lei (203 milioane euro), faţă de 981,1 milioane lei (223,6 milioane euro) în trimestrul 1 2013.

Cheltuielile operaţionale au scăzut cu 12,4% la valoarea de 362,5 milioane lei (80,5 milioane euro), de la 413,9 milioane lei (94,3 milioane euro), datorită măsurilor extinse de optimizare a structurii personalului şi reţelei de unităţi, precum şi managementului strict al costurilor.

Raportul cost-venituri s-a îmbunătăţit până la valoarea de 39,7%, faţă de 42,2% în T1 2013.

Cheltuielile cu deprecierea activelor financiare altele decât la valoarea justă prin profit sau pierdere, în T1 2014, au scăzut cu 1,5% la 496,4 milioane lei (110,3 milioane euro) de la 504,0 milioane lei (114,9 milioane euro), în T1 2013, reflectând impactul unui mediu economic dificil asupra unor clienţi, dar şi un flux mai redus de credite neperformante în segmentele retail şi IMM.

Rata creditelor neperformante a crescut uşor până la 30,2% din totalul portofoliului de credite la 31 martie 2014, din cauza reducerii totale a portofoliului de credite, în special segmentul corporate. Volumul absolut al creditelor neperformante a continuat să se reducă, în baza unor eforturi eficiente de recuperare, a recunoaşterii contabile a unor pierderi din credite şi vânzărilor de portofolii de credite. Rata de acoperire a creditelor neperformante se situa la 61,1%, semnificativ superioară valorii de 58,0% în T1 2013, reflectând o prioritate-cheie a managementului privind îmbunătăţirea calităţii activelor.

Volumul agregat al creditelor acordate clienţilor a scăzut cu 14,7%, până la 36,667 miliarde lei (8,222 miliarde euro), faţă de 42,985 miliarde lei (9,726 miliarde euro), la 31 martie 2013, activitatea nouă de creditare fiind afectată de cererea slabă şi reuşind să compenseze numai parţial rambursările şi contracţia portofoliului de credite. Banca intenţionează să se concentreze asupra creditării în monedă locală, astfel încât să inverseze combinaţia de valute în cadrul portofoliului de credite pe termen mediu şi lung şi să-şi folosească din plin capacitatea puternică de autofinanţare în lei.

Sumele datorate clienţilor au rămas stabile la 37,366 miliarde (8,379 miliarde euro) la 31 martie 2014, -0,2 % faţă de 37,424 miliarde lei (8,468 miliarde euro) la 31 martie 2013. Depozitele clienţilor rămân principala sursă de finanţare, în timp ce BCR se bucură de sprijinul susţinut al băncii-mamă, alături de surse de finanţare diverse şi acorduri de finanţare cu Instituţii Financiare Internaţionale.

În condiţiile în care afacerile noi compensează, momentan, doar parţial eforturile de curăţare a portofoliului, la 31 martie 2014, BCR a înregistrat o scădere a activelor totale cu 6,8% până la la valoarea de 65,803 miliarde lei (14,756 miliarde euro), faţă de 70,583 miliarde lei (15,971 miliarde euro) la 31 martie 2013.AGERPRES

Eurobondurile din România şi Ungaria au adus câştiguri de 5% şi, respectiv, 4,7%, din martie, după ce Parlamentul rus a autorizat o intervenţie militară în Crimeea, în urma unei cereri în acest sens a preşedintelui Vladimir Putin. Redresarea economiei europene a ajutat fostele state comuniste să-şi reducă deficitele, să atragă investitori care să achiziţioneze obligaţiuni, Rusia fiind afectată de cele mai semnificative ieşiri de capital din 2008, în urma conflictului cu Ucraina. România şi Ungaria au raportat anul trecut cele mai bune balanţe de cont curent, fiind mult mai rezistente la turbulenţele de pe pieţele financiare globale. Datorită îmbunătăţirii fundamentelor în România şi Ungaria, investitorii sunt atraşi de obligaţiuni, care sunt alternative mai sigure faţă de Rusia. Ei vor fi afectaţi semnificativ în cazul escaladării crizei în Ucraina, dar acesta nu este scenariul nostru de bază, susţine analistul Roxana Hulea, de la Societe Generale, Londra. Randamentul obligaţiunilor României cu scadenţa în august 2023 a scăzut, miercuri la prânz, cu trei puncte de bază, la 4%. Anul acesta, randamentele au scăzut cu 83 de puncte de bază, faţă de randamente de 4,61% la obligaţiunile Ungariei cu scadenţa în februarie 2023, conform datelor Bloomberg. În timp ce câştigurile aduse de bondurile din România şi Ungaria au depăşit media de 4,3%, înregistrată pe pieţele emergente de la sfârşitul lunii februarie, Europa de Est, ca întreg, a rămas în urmă, la 3,2%, din cauza temerilor privind posibilitatea escaladării conflictului dintre Rusia şi Ucraina şi a perspectivelor mai slabe de creştere a regiunii. Bondurile poloneze în dolari au adus câştiguri de 1,5%, cele din Africa de Sud de 4,6%, iar cele din Turcia de până la 7,9%. Tendinţa de retragere a capitalului din Rusia s-ar putea schimba acum, deoarece investitorii nu mai sunt atât de îngrijoraţi de riscurile legate de acţiunile preşedintelui Putin, susţine analistul Jack Arnoff, de la compania Elbrus Capital Partners, Londra. PIB-ul României a crescut probabil cu 3,9% în primul trimestru din 2014 comparativ cu perioada similară din 2013, în timp ce economia Ungariei a înregistrat un avans de 2,7%, conform estimărilor Bloomberg. Pentru zona euro, prognozele indică un avans de 1,1%, iar pentru Rusia de 0,7%. Îmbunătăţirea ritmului de creştere şi investiţiile străine au ajutat România să-şi reducă deficitul de cont curent la 1,1% din PIB anul trecut, cel mai redus nivel din 2004. Ungaria a înregistrat excedent de cont curent de 3% din PIB în trimestrul patru din 2013, faţă de un deficit de 7,4%, în urmă cu cinci ani. Există o sporire a tendinţei de achiziţionare a obligaţiunilor României, ca urmare a crizei din Ucraina. Investitorii analizează acum acele ţări care au stabilitate macroeconomică şi România arată mult mai bine ca altele, a declarat directorul adjunct al Trezoreriei, Diana Popescu. Dacă ar fi să aleg o alternativă la Rusia, aceasta ar fi România, a afirmat analistul Stanislava Pravdova, de la Danske Bank, Copenhaga.  De la începutul crizei ucrainene, circa 160 de miliarde de euro au fost scoase din Rusia, a estimat, luni, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi. În plus, Draghi susţine că nu se ştie unde s-au dus aceşti bani. Este cea mai mare sumă evocată până în prezent, depăşind estimările celorlalţi oficiali europeni sau ruşi.

Banca Centrală a Rusiei a evaluat la 51 de miliarde de dolari ieşirile nete de capital în primul trimestru al anului în curs. La rândul său, ministrul rus al Dezvoltării Economice, Alexei Uliukaev, a declarat că aceste ieşiri ar putea ajunge la circa 70 de miliarde de euro pentru întregul an 2014. În opinia fostului ministru de finanţe Alexei Kudrin, suma s-ar cifra la aproximativ 110 miliarde de euro tot până la sfârşitul acestui an. AGERPRES

Christine Lagarde, directoarea generală a Fondului Monetar Internațional (FMI), și-a exprimat, vineri, speranța că guvernul ucrainean își va respecta angajamentele din cadrul planului de susținere financiară în valoare de 17,1 miliarde de dolari încheiat cu Kievul, transmite AFP, potrivit B1Tv.

”Ne exprimăm speranța că autoritățile ucrainene își vor respecta angajamentele din program”, a declarat Christine Lagarde, aflată în Maroc, în timp ce FMI a menționat recent într-un raport că asistența financiară va fi ”revizuită” în cazul secesiunii estului Ucrainei.

Banca centrală de la Kiev a anunțat miercuri că Ucraina a primit prima tranșă de 3,19 miliarde de dolari, în cadrul planului de ajutorare în valoare de 17 miliarde de dolari aprobat recent de către Fondul Monetar Internațional.

Haosul, mai mult sau mai puţin aparent, creat de criza din Ucraina poate fi fondul ideal pe care Washingtonul Bruxelles-ul să negocieze în spatele uşilor închise o nouă ordine a relaţiilor lor, a cărei naştere ar fi fost altfel zădărnicita tocmai de necesitatea de a respecta principiile democratice. Este vorba de încheierea unui Acord de Parteneriat Transatlantic pentru Comert si Investitii (acord de liber schimb care ar crea cea mai mare piata mondială) care va impune principiile economiei americane in Europa. Este vorba de comercializarea în Europa a gazelor de şist lichefiate produse în SUA, de exploatarea de către marile companii americane a gazelor de şist din Europa şi de suplimentarea viguroasă a bugetelor militare ale statelor NATO, în ciuda austerităţii la care este supusă populaţia.

Dacă este să ne concentrăm doar asupra aspectului energetic, se poate observa cât de mult criza din Ucraina foloseşte marilor companii energetice occidentale.

Spre exemplu, premierul polonez Donald Tusk, lansa în paginile Financial Times, în urma cu doar câteva săptămâni, dezbaterea asupra creării unei Uniuni Energetice Europene. Principiile acestei noi uniuni enunţate de Tusk sunt: 1. negocierea contractelor energetice de CE, nu de fiecare stat în parte; 2. mecanismul de negociere ar trebui să devină şi mai dur în cazul în care Rusia decide să oprească furnizarea gazelor; 3.construirea unei infrastructuri care să nu mai permită existenţa unui singur furnizor – Gazprom; 4. exploatarea la maximum a gazelor de şist şi cărbunelui în Europa; 5. importuri de gaze lichefiate din SUA şi Australia.

Autorităţile separatiste de la Tiraspol au iniţiat o campanie de strânegere de semnături, pe 22 aprilie, pentru a cere preşedintelui Vladimir Putin să iniţieze o procedură de recunoaştere a independenţei Transnistriei faţă de Republica Moldova şi pentru a valida încă o dată referendumul din 2006, când locuitorii au cerut în proporţie de 97% alipirea la Rusia. Procedura s-a încheiat pe 9 mai, când listele cu semnături i-au fost înmânate lui Rogozin, cu ocazia Zilei Victoriei sovietice asupra fascismului. Rogozin ar fi urmat să îi ducă semnăturile lui Putin.

"Stimabile Vladimir Vladimirovici (Putin), sunteţi garantul principal al respectării drepturilor cetăţenilor ruşi şi ale compatrioţilor lor din Transnistria (...). Dorinţa Republicii Moldova de a se integra în Uniunea Europeană şi faptul că ea ignoră voinţa poporului transnistrean demonstrează că nu putem coexista în cadrul unor frontiere comune (...). Vă rugăm să iniţiaţi o procedură privind recunoaşterea Transnistriei. Vrem să ne decidem singuri soarta. Vrem să fim auziţi", se arată în petiţie

Locuitorii din regiune au putut semna doar în baza paşaportului rus sau transnistrean.

Miza acestei proceduri este că dacp Transnistria este recunoscută ca stat independent, ea poate să organizeze un referendum oficial, independent de autorităţile de la Chişinău, prin care să ceară alipirea la Rusia, aşa cum s-a întâmplat şi în Crimeea. În urmă cu aproximativ o lună, preşedintele Sovietului Suprem de la Tiraspol a trimis o scrisoare la Kremlin, prin care a cerut ca Moscova să găsească o soluţie legală pentru ca Transnistria să poată cere alipirea la Rusia.

Un proiect de lege aflat în dezbaterea Dumei de Stat, privind anexarea de teritorii la Federaţia Rusă, în urma unui referendum, dacă populaţia rusă se consideră nedreptăţită de autorităţile unui alt stat, a fost retras pentru a se mai lucra la forma sa. Transnistria nu se putea folosi de prevederile acelui proiect de lege, pentru că nu putea organiza referendum (neavând autorităţi recunoscute oficial de Chişinău sau de alte state).

Vladimir Putin a declarat că Transnistria trebuie să îşi decidă viitorul singură, dând de înţeles că o eventuală procedură de anexare la Rusia trebuie să fie iniţiată de la Tiraspol, nu de la Moscova. Rogozin a transmis vineri de la Tiraspol următorul mesaj cât se poate de clar: "Transnistria se află sub patronajul Rusiei şi nu vom permite nimănui să o supere".

Asta da spaga ....hahaha...

Robert Hunter Biden, unul dintre fiii vicepreşedintelui SUA Joseph Biden, a fost numit şef al departamentului juridic şi membru al Consiliului de administraţie la cea mai mare companie de gaze privată din Ucraina, anunţă surse citate de publicaţia rusă The Moscow Times.
Într-un comunicat publicat marţi pe site-ul propriu, compania de gaze Burisma Holdings a anunţat că Robert Hunter Biden se va alătura Consiliului de administraţie şi va deveni şef al departamentului juridic.
Potrivit site-ului rus Lenta.ru, citat de The Moscow Times, Burisma este cea mai mare companie de gaze privată din Ucraina şi deţine subsidiare precum Esko Pivnici şi Pari.

Potrivit Serviciului Moody's al Investitorilor, majoritatea economiilor şi sectoarelor UE ar suferi deficienţe minore de credit în cazul slăbirii semnificative a creşterii economice a Rusiei şi a întreruperilor din relaţiile comerciale şi financiare dintre Rusia şi UE care ar putea să însoţească o criză prelungită în Ucraina, potrivit unui comunicat emis de agenţia Moody's.
Însă, în cazul unor scenarii mult mai grave şi corespunzător mai puţin probabile, anumite state UE, sectoare şi emitenţi ar putea fi afectate de o mai mare eroziune materială a veniturilor, profiturilor şi a valorii bunurilor deţinute în Rusia, deşi impactul asupra profilurilor de credit ar fi în general flexibil.
Raportul intitulat "Rusia şi UE: Economiile UE ar rezista unei recesiuni ruse" elaborează asupra acestui scenariu central şi, de asemenea, explorează două scenarii care, deşi puţin probabile, demonstrează vulnerabilitatea Uniunii Europene faţă de evenimente extreme.  Marie Diron, vice-preşedintele Moody's a declarat: "Cazul nostru de bază ce prognozează că PIB-ul Rusiei va scădea cu 1% în acest an nu are niciun impact asupra economiei Uniunii Europene sau a profilurilor de credit a emitenţilor europeni. Chiar şi o escaladare a crizei geopolitice care a condus la o decelerare economică avansată în Rusia sau întreruperile în relaţiile comerciale şi financiare nu ar avea un impact economic semnificativ asupra Uniunii în majoritatea cazurilor".
"Creşterile bruşte de preţuri la gaze şi nivelurile reduse ale încrederii sunt principalele canale prin care credem că o deteriorare în relaţiile dintre UE şi Rusia ar putea afecta creşterea Uniunii şi a profilurilor de credit. Însă, chiar şi în cazuri extreme ce includ întreruperi serioase în relaţiile comerciale şi creşteri ale preţurilor la gaze, Mood's crede că impactul general asupra UE ar fi limitat la o reducere relativ scăzută în creşterea PIB-ului, de mai puţin de 1% în 2015", se mai arată în comunicat.  Acest impact ar fi amplificat pentru numărul mic de emitenţi care au cea mai mare expunere în Rusia dar, chiar şi în acel caz, în absenţa unui şoc sever asupra încrederii în pieţele econimce sau financiare, impactul asupra creditelor ar fi limitat. Chiar şi ţările Baltice şi Ciprul, care au cea mai mare expunere la Rusia prin relaţii comerciale sau investiţii străine directe ar fi puţin probabil să fie afectate de schimbări semnificative în profilurile lor de credit suverane ca rezultat direct a unui stres mai sever în Rusia. Moody's notează că expunerea băncilor europene la riscurile ruseşti este scăzut comparativ cu toate deţinerile bancare şi nu se cumulează într-un risc sistemic. Însă, pierderile mari ale principalelor instituţii expuse în Rusia ar putea slăbi încrederea, adăugând la problemele deja existente ale sistemelor bancare europene. În orice scenariu negativ care include o deteriorare importantă în condiţiile de afaceri, profiturile grupurilor ar fi mai scăzute, reprezentând un credit negativ pentru băncile-mamă. Unele companii evaluate de Moody's din sectorul alimentar şi din industria auto au înregistrat vânzări record în Rusia, şi, drept consecinţă, ar fi vulnerabile la o scădere masivă a cererii din statul rus. Emitenţii mai mari şi mai diversificaţi ar fi doar puţin afectaţi de o scădere a exporturilor către Rusia sau a vânzărilor în acest stat.