Parlamentului European şi candidat al socialiştilor la preşedinţia Comisiei Europene, germanul Martin Schulz, estimează că nu poate avea loc o reducere a deficitelor publice fără o creştere economică şi şi-a exprimat dorinţa de a recâştiga încrederea cetăţenilor europeni, relatează miercuri AFP.

''Neîncrederea cetăţenilor este considerabilă. Această pierdere de încredere este probabil cea mai gravă problemă pentru Europa'', a declarat Schulz pentru AFP, în perspectiva alegerilor europene din 22-25 mai. ''Pentru a câştiga încrederea, este nevoie de o reformă în Europa şi, de asemenea, de o reformă a Comisiei Europene'', a adăugat preşedintele PE.    Într-un moment în care noul guvern francez intenţionează să negocieze cu executivul comunitar un nou termen pentru reducerea deficitului său public, Schulz recunoaşte că, ''în Europa, nu numai în Franţa, trebuie asanate bugetele, dar fără o creştere economică acest lucru nu va funcţiona''.   ''Regulile în materie de deficit sunt la baza stabilităţii'', estimează Martin Schulz, dar, ''dacă nu există decât tăieri bugetare, nu mai există bani pentru investiţii şi pe termen lung, fără creştere economică şi fără locuri de muncă, nu există un buget echilibrat''. ''Prin urmare, trebuie să le combinăm în mod inteligent pe cele două. Mă gândesc că este exact ceea ce Franţa vrea să discute cu Comisia, nimic mai mult'', a afirmat preşedintele PE, adăugând: ''Franţa şi Italia sunt membre ale G-7. Stabilitatea lor trebuie să fie primul nostru obiectiv, deoarece, dacă cele două ţări riscă să cadă, vom cădea cu toţii''.  În timp ce actualul executiv comunitar, condus de conservatorul portughez Jose Manuel Durao Barroso, este acuzat de slăbiciune şi de supunere faţă de statele membre, Schulz afirmă că ''obiectivul'' său este de ''a-i reda rolul de mediator'' între interesele statelor şi cele ale instituţiilor comunitare, ca în timpul francezului Jacques Delors, preşedinte al Comisiei Europene între 1985 şi 1995.   ''José Manuel Durrao Barroso povestea într-o zi că se simte ca un controlor în timpul unei ture de control şi că misiunea sa este să evite o prăbuşire. Eu cred că preşedintele Comisiei trebuie să scrie planul de zbor, de la plecare până la sosire, şi nu doar să controleze'', a declarat Schulz.   Comisia, cu cei 28 de membri ai săi, câte unul pentru fiecare stat, este criticată şi din cauza complexităţii şi a lipsei sale de colegialitate, a lipsei de conexiune între ei.   Schulz este în favoarea creării unei ierarhii în cadrul comisarilor. ''Trebuie mai întâi regrupate marile domenii politice într-un cadru şi apoi să se decidă structura şi persoanele, identificând câteva ''mari şantiere'': informatica, comerţul mondial, lupta împotriva evaziunii fiscale, schimbările climatice, securitatea şi imigraţia'', a adăugat el.   Preşedintele PE doreşte, totodată, să dezvolte ''subsidiaritatea'' între Bruxelles şi statele membre: ''Dacă sunt ales /preşedinte/, le voi scrie o scrisoare funcţionarilor Comisiei Europene, spunându-le ce se poate face aici /la Bruxelles/ ca să se poată face mai eficient pe plan local, regional sau naţional''.  UE trebuie ''să creeze un cadru'' şi ''să fixeze'' obiective. ''Autorităţile locale ştiu foarte bine cum trebuie tratat un subiect. Trebuie să li se redea oamenilor sentimentul că ei contribuie la soluţie. Trebuie implicaţi'', a estimat Martin Schulz, fost primar pentru un mandat al oraşului Würselen, din landul german Renania de Nord Westfalia.  Faţă de candidatul de dreapta Jean-Claude Juncker, un veteran al politicii europene care a fost prim-ministru al Luxemburgului timp de aproape 20 de ani, Schulz se prezintă, în particular, drept ''un parlamentar care lucrează pentru a deschide uşile şi ferestrele deciziei în Europa''.AGERPRES

Potrivit Daily Mail, la şase ani de la primele teste, Marina Statelor Unite se apropie de finalizarea unei noi arme care "urmează să schimbe fundamental" felul în care se desfăşoară bătăliile navale: Tunul electromagnetic va fi montat pe navele americane, începând cu 2016.  Armele electromagnetice nu sunt o noutate, ele fiind inventate acum mai mult de 90 de ani, la începutul secolului trecut. Cercetătorii din Statele Unite au reuşit să dezvolte conceptul, transformând "ştiinţifico-fantasticul în realitate", spune amiralul Matthew Klunder. Noua armă poate să lanseze proiectile la distanţe de peste 160 de kilometri, la o viteză de şapte ori mai mare decât cea a sunetului.   Tehnologia se bazează pe forţa Lorentz, exercitată de un câmp electromagnetic asupra unei sarcini electrice punctiforme şi nu foloseşte praf de puşcă sau o încărcătură explozivă. Marina Statelor Unite a dezvoltat şi a testat deja două prototipuri, care vor fi montate pe nava de asalt USNS Millinocket, în 2016.  Tunul electromagnetic este format din două şine metalice paralele, conectate la o sursă de energie electrică. Un proiectil conductor introdus între cele două şine completează circuitul, iar electronii circulă de la terminalul negativ, de-a lungul obuzului şi înapoi la terminalul pozitiv, tunul devenind un electromagnet.   Forţa Lorentz generată astfel împinge proiectilul, care accelerează până la viteze hipersonice, fiind mai rapid şi având o rază mai mare de acţiune decât cele lansate de armele convenţionale. Viteza incredibilă elimină necesitatea unei încărcături explozive, reducând astfel greutatea, costul şi dimensiunile obuzelor.

Navele militare pot fi echipate, în prezent, cu zeci de rachete convenţionale, în valoare de 723.525 euro fiecare, însă noua tehnologie permite montarea de sute de proiectile metalice, care costă doar 18.000 de euro.

Conform estimărilor preliminare ale Institutului Naţional de Statistică, exporturile au însumat 19.536,1 milioane lei (4.338,9 milioane euro), iar importurile s-au ridicat 20.943,5 milioane lei (4.653,7 milioane euro).Comparativ cu luna februarie 2013, exporturile au crescut cu 15,1% la valori exprimate în lei (12,0% la valori exprimate în euro), iar importurile au crescut cu 17,1% la valori exprimate în lei (14,0% la valori exprimate în euro). Faţă de luna ianuarie 2014, exporturile din luna februarie 2014 au crescut cu 10,1% la valori exprimate în lei (10,2% la valori exprimate în euro), iar importurile au crescut cu 10,9% la valori exprimate în lei (11,1% la valori exprimate în euro). Deficitul balanţei comerciale a fost în luna februarie 2014 de 1.407,4 milioane lei (314,8 milioane euro), mai mare cu 489,5 milioane lei (106,4 milioane euro) decât cel înregistrat în luna februarie 2013.   Comparativ cu perioada ianuarie-februarie 2013, exporturile au crescut cu 12,0% la valori exprimate în lei (9,2% la valori exprimate în euro), iar importurile au crescut cu 12,2% la valori exprimate în lei (9,4% la valori exprimate în euro). Deficitul comercial în registrat în primele două luni ale anului în curs a fost de 2.543,7 milioane de lei (566 milioane euro), mai mare cu 323,2 milioane de lei (58,8 milioane euro) decât cel consemnat în perioada similar din 2013.

Grosul exporturilor și al importurilor a fost realizat de jucători din sectorul auto. Produsele agroalimentare, băuturile și tutunul au generat 8,5% din exporturile realizate în primele două luni ale anului și 7,3% din importurile efectuate în același interval.

Valoarea schimburilor de bunuri cu parteneri din Uniunea Europeană în primele două luni ale anului a fost de 26.628,5 milioane lei (5.909,7 milioane euro) la expedieri şi de 29.714,8 milioane lei (6.595,2 milioane euro) la introduceri, reprezentând 71,4% din total exporturi şi 74,6% din total importuri.

Companiile ruse ar trebui să ia în calcul delistarea acţiunilor lor de la bursele străine, respectiv tranzacţionarea acestora pe pieţele din Moscova, pentru creşterea securităţii economice, în contextul tensiunilor legate de Ucraina, spune vicepremierul rus Igor Şuvalov.  Oficialul rus a declarat ieri: "Companiile şi consiliile lor de administraţie ar trebui să analizeze dacă este necesar ca acţiunile să fie tranzacţionate în continuare pe bursele străine. Aceasta este o problemă de securitate economică".  Companii majore din Rusia, precum "Yandex" NV, "VimpelCom" Ltd. şi "Mail.ruGroup" Ltd., sunt listate doar în străinătate. Recenta anexare a peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia a determinat Statele Unite şi Uniunea Europeană să impună sancţiuni unor oficiali ruşi şi unor bănci din această ţară, în timp ce guvernul de la Moscova a fost nevoit să anuleze emisiuni de obligaţiuni denominate în ruble în cinci din ultimele şase săptămâni.   În condiţiile date, indicele de referinţă al Bursei din Moscova, Micex, s-a înscris pe curs descendent.  "Piaţa de capital devine mai complicată şi mai închisă pentru companiile ruse", a afirmat Şuvalov, menţionând: "Acest fapt este resimţit de exportatori şi de cei care s-au împrumutat în străinătate". Oficialul rus a mai spus că guvernul creează condiţii atractive pentru companiile care vor decide să revină la Bursa din Moscova.  Analiştii sunt sceptici, însă, că societăţile vor reveni pe piaţa din Rusia. "Întrebarea este dacă societăţile listate vor avea lichiditate suficientă la Bursa din Moscova şi dacă cele nou intrate vor putea să atragă finanţare la un cost avantajos", a declarat Jack Arnoff, partener la "Elbrus Capital Partners" din Londra. În opinia sa, Rusia trebuie să facă noi progrese în privinţa drepturilor acţionarilor ca să atragă companiile la bursa locală.   Indicele bursier Micex a scăzut cu 6,6% de la intervenţia preşedintelui rus Vladimir Putin în Crimea, la 1 martie.  Pe fondul tensiunilor generate de anexarea Crimeei, Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi-a modificat ieri, în scădere, estimările privind creşterea economiei Rusiei, anul acesta. Conform FMI, PIB-ul Rusiei va creşte cu 1,3% în 2014, nu cu 2%, cât preconiza instituţia în ianuarie. Previziunea este, însă, mai optimistă faţă de cea lansată de banca centrală de la Moscova: avans sub 1% anul acesta.

 

 

Parlamentul European (PE) va vota, marţi, trei texte-cheie pentru finalizarea lucrărilor legislative care stau la baza Uniunii Bancare: Directiva privind redresarea și rezoluția bancară (DRRB), Reformarea Directivei privind sistemele de garantare a depozitelor (SGD) şi Regulamentul privind mecanismul unic de soluționare (MUS), potrivit unui comunicat al Comisiei Europene (CE) trimis astăzi redacţiei.
Odată cu declanșarea crizei financiare, Uniunea Europeană și statele membre au demarat procesul de revizuire fundamentală a normelor de reglementare și supraveghere bancară. "Pe măsură ce criza financiară a evoluat și s-a transformat în criza datoriilor din zona euro în 2010 2011, a devenit clar că, pentru țările care au o monedă comună, mai erau multe de făcut, în special pentru a rupe cercul vicios dintre bănci și finanțările naționale", transmit reprezentanţii CE. În iunie 2012, șefii de stat și de guvern au convenit crearea unei uniuni bancare, pentru a centraliza aplicarea la nivelul Uniunii a normelor stabilite pentru zona euro (măsuri ce ar trebui urmate de orice stat care aspiră să intre în zona euro).  În prezent, toate textele care stau la baza Uniunii Bancare sunt în vigoare sau urmează să fie adoptate de către Parlamentul European în cursul următoarei sesiuni plenare. Acestea vor fi completate de un acord interguvernamental care va fi semnat de statele membre în luna mai.  Reforma profundă a sectorului bancar european are scopul de a-l face mai robust și mai rezistent, de a reduce impactul potențialelor falimente bancare și de a garanta că sectorul financiar este pus în slujba economiei reale.  "Criza din zona euro a evidențiat un posibil cerc vicios între bănci și datoriile suverane. A devenit astfel evident că este nevoie de o uniune economică și monetară mai bine guvernată și mai profundă pentru ca moneda unică să rămână funcțională pe termen lung. Pentru ca cercul vicios să fie rupt, un sector financiar mai solid nu este de ajuns. Este nevoie de o abordare mai integrată și mai profundă, care să asigure o aplicare centralizată a normelor în toate cele 28 de state membre", mai informează CE.  Acesta este motivul pentru care șefii de stat și de guvern din UE s-au angajat să instituie o uniune bancară in iunie 2012. Viziunea a fost dezvoltată, în continuare, în planul Comisiei Europene pentru o uniune economică și monetară din noiembrie 2012. Prima etapă a Uniunii Bancare este acum în vigoare prin intermediul Mecanismului Unic de Supraveghere, potrivit căruia Banca Centrală Europeană (BCE) va fi ultima instanță de supraveghere a tuturor celor 6 mii de bănci din zona euro, începând cu toamna acestui an. Concomitent, are loc o evaluare aprofundată a sănătății financiare a instituţiilor de credit.   Tot marţi, Parlamentul European urmează să adopte a doua etapă a Uniunii Bancare, Mecanismul Unic de Rezoluție, care va permite gestionarea mai eficientă a crizelor bancare. În plus, vor fi votate două propuneri legislative, respectiv reformarea Directivei privind sistemele de garantare a depozitelor și Directiva privind redresarea și rezoluția bancară, conchide comunicatul CE.(sursa...bursa)

 

Rata creditelor neperformante din sistemul bancar din România a ajuns la finele lunii februarie la 22,52%, în ușoară creștere față de sfârșitul anului trecut, când acest indicator era de 21,87%.

În comparație cu sfârșitul anului 2010, rata creditelor neperfomante aproape s-a dublat, de la 11,85%, cât era în 2010, la 22,5% la sfârșitul lunii februarie, reiese din ultimul raport publicat de Banca Națională a României.

În aceeași perioadă a crescut semnificativ și rata riscului de credit, de la 20,8% în 2010 la 32,61% la finele lunii februarie 2014.

Ce înseamnă rata creditelor neperformante

Rata creditelor neperformante ia în considerare creditele şi dobânzile restante de peste 90 de zile şi/sau cele în cazul cărora au fost iniţiate proceduri judiciare faţă de operaţiune ori faţă de debitor (identificate în reglementările naţionale ca fiind categoria „Pierdere 2”) ca proporţie în total credite şi dobânzi clasificate.

Reglementarea de prudenţă bancară defineşte iniţierea de proceduri judiciare ca fiind cel puţin una dintre următoarele măsuri luate în scopul recuperării creanţelor:

• a) darea de către instanţă a hotărârii de deschidere a procedurii falimentului;
• b) declanşarea procedurii de executare silită faţă de persoanele fizice sau juridice.

Definiţia menţionată a „ratei creditelor neperformante” este conformă cu recomandările Ghidului de compilare a indicatorilor de stabilitate financiară, elaborat de Fondul Monetar Internaţional, fiind şi cea mai utilizată pe plan internaţional. Ca volum al creditului considerat restant, se ia în calcul întregul sold al creditului şi dobânzilor aferente, indiferent de numărul ratelor restante.

Click pentru mărire

Mai puțini restanțieri, restanțe mai mari

Față de prima lună a anului 2014, atunci când a fost înregistrat o creștere cu peste 7.000 a numărului de persoane fizice cu restanțe mai mari de 30 de zile la credite, în februarie numărul restanțierilor persoane fizice a scăzut cu aproape 10.000. Cu toate acestea suma restantă a crescut în februarie cu aproape 200 milioane de lei, ajungând la 11,72 miliarde de lei. Față de sfârșitul lunii februarie 2013, chiar dacă numărul restanțelor este mai mic 55.000 de credite, valoarea este mai mare cu peste 21%, de la 9,66 miliarde de lei la 11,72 miliarde de lei.

În ceea ce privește valoarea creditelor restante mai mari de 90 de zile, evoluția în ultimele 12 luni arată o creștere de aproape 30%, de la 6,93 miliarde de lei la 8,98 miliarde de lei.

Click pentru mărire