O comisie guvernamentală recomandă Germaniei să depisteze "turiştii bunăstării" din state UE aflaţi în căutarea unui loc de muncă şi muncitorii necalificaţi, să-i expulzeze pe cei care comit fraude şi să le interzică revenirea pentru o anumită perioadă de timp, relatează site-ul Euractiv, citat de mediafax.ro

Creşterea economică şi rata scăzută a şomajului din Germania reprezintă un adevărat "magnet" pentru cetăţeni UE care beneficiază de libertatea de mişcare în cadrul Uniunii Europene (UE), în contextul în care industria duce nevoie de personal. Însă există temeri cu privire la un "aflux" de bulgari şi români, care fug de sărăcia din ţarile lor, scrie site-ul. Guvernul Merkel a creat în ianuarie o comisie care să evite asemenea abuzuri, după ce unele oraşe germane s-au plâns că serviciile lor de sănătate şi pentru ajutoare sociale nu mai pot face faţă numărului mare de şomeri est-europeni.

Concluziile "interimare" ale comisiei urmează să fie prezentate presei miercuri, însă o copie a raportului, la care Reuters a avut acces, arată că actuala coliţie între social democraţi şi conservatori condusă de către Merkel pregăteşte înăsprirea regulilor.

 "Guvernul susţine libertatea de mişcare, iar Germania beneficiază de pe urma ei. Totodată trebuie să recunoaştem că o mulţime de probleme pot să fie asociate cu imigraţia", se arată în document.

Populaţia Germaniei a crescut pentru al treilea an consecutiv, în 2013, în contextul în care migraţia netă a atins cel mai înalt nivel din ultimii 20 de ani şi a înregistrat o creştere a migranţilor din Europa de Est. Însă este prea devreme să se aprecieze dacă anularea, la 1 ianuarie, a restricţiilor impuse României şi Bulgariei pe piaţa europeană a muncii va produce efecte şi mai puternice în acest sens în 2014.

"Aderarea României la Uniunea Bancară ar trebui amânată cel puţin până la intrarea în zona euro"     Uniunea Bancară nu reprezintă o soluţie pentru rezolvarea problemei cauzate de instabilitatea financiară, iar aderarea ţării noastre la această structură ar trebui să fie amânată cel puţin până la intrarea în zona euro, a afirmat analistul economic Călin Rechea.

Abordarea graduală a creării Uniunii nu contribuie la creşterea stabilităţii, ci, dimpotrivă, sumele puse la dispoziţia Fondului Unic de Rezoluţie sunt insuficiente, iar costurile împrumuturilor pe care aceasta le-ar contracta ar fi relativ mari în absenţa unei garantări comune la nivel european, arată domnia sa.

Sistemul de stabilire a contribuţiilor favorizează băncile mari, iar centralizarea supravegherii şi a controlului pentru un sistem complex duce la creşterea fragilităţii, din cauza eliminării capacităţii de autoreglementare a respectivului sistem, a mai precizat Călin Rechea.

O alternativă la crearea unei uniuni bancare o reprezintă fragmentarea fragmentarea sistemului bancar, este de părere analistul economic. Motivele pentru care statele membre ale UE, dar care nu fac parte din zona euro, nu ar trebui să participe la Uniunea Bancară includ, în opinia lui Călin Rechea, incertitudinea contribuţiilor acestora la Fondul Unic de Rezoluţie, precum şi influenţa redusă pe care ar avea-o la Mecanismul Unic de Rezoluţie. (A.S.)

Presa franceză analiza ls inceputul saptaminii ce a trecut  consecin­ţele votului de duminică pentru municipale care a permis FN să realizeze „scoruri superioare celor anticipate“ şi să se afirme ca „a treia forţă politică“ şi care înseamnă, „fără îndoială, sfârşitul sistemului stânga-dreapta mai mult sau mai puţin ermetic“. Scena politică a fost bulversată şi de acum sunt în confruntare trei blocuri – stânga, dreapta şi FN, acesta din urmă instalându-se ca un arbitru al vieţii politice franceze. „Este o mână de ajutor oferită extremei drepte pe care Franţa electorală a dat-o ieri.“ FN a recoltat fructele climatului deteriorat care domneşte în sânul clasei ­politice, este o victorie a lui Marine Le Pen.

Presa de pretutindeni subliniază, la rândul ei, penetrarea FN la primul tur al municipalelor din Franţa, evidenţiază un vot-sancţiune faţă de guvernarea lui François Hollande, dar menţionează o prevestire rea pentru apropiatul scrutin european. Potrivit Corriere della Sera, „ca în alte momente cruciale ale istoriei recente, norii negri pentru Europa vin iar din Franţa. Succesul FN al lui Marine Le Pen... este un mesaj de exasperare populistă, de respingere a politicii, de teamă de Europa, întărit de un absenteism–record“. Dacă aproape 4 cetăţeni din 10 decid să nu participe la alegerea primarului lor, asta spune că maladia transalpină este gravă şi contagiunea – deja ancorată în societăţile europene – ar putea continua să se extindă, mai arată cotidianul italian. În Spania, toate cotidienele evocă rezultatele „istorice“ ale FN. El Pais arată că „noul discurs populist şi antisistem al lui Le Pen, care a obţinut deja 18% la prezidenţialele din 2012, continuă să atragă din ce în ce mai mulţi francezi“. „Este un şoc“, arată la München Suddeutsche Zeitung, subliniind că partidele franceze „au jucat jocul FN, sabotând încrederea electorilor cu scandaluri şi eşecuri“. Presa britanică a subliniat şi ea avansul FN, condus de „carismatica Marine Le Pen“, un succes atribuit de cotidianul economic Financial Times deziluziei generale faţă de cele două principale partide privind un şomaj ridicat şi o creştere economică în pană. Pentru Times, votul de duminică dezvăluie o „nemulţumire faţă de guvernul cel mai impopular de la naşterea sondajelor moderne în anii ’50“. În Germania, Bild şi Handelsblatt au rezumat informaţia cu formula „extrema dreaptă franceză are vântul în pupă şi Hollande este sancţionat“.

România este ţara din Uniunea Europeană cu cea mai mare pondere a tinerilor care nu au nicio slujbă şi nici nu sunt cuprinşi în vreo formă de şcolarizare, a declarat, luni, ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Cercetare Ştiinţifică şi Dezvoltare Tehnologică, Mihnea Costoiu, pentru surse din presă.

"România înregistrează cel mai mare procent NEET - cei fără slujbă şi cei care nu sunt cuprinşi în nicio formă de şcolarizare - din ţările Uniunii Europene. La nivelul UE, în această categorie, sunt 6,8 milioane de tineri din categoria 25-29 ani, aceasta însemnând aproximativ 1 din 5 tineri", a spus Costoiu, la conferinţa internaţională "Menţinerea tinerilor pe piaţa forţei de muncă, în sistemul educaţional şi/sau în programe de formare profesională: Provocări comune - soluţii comune", organizată la Palatul Parlamentului.

Potrivit ministrului, ponderea tinerilor din România care nu au nicio slujbă şi care nu sunt cuprinşi în nicio formă de pregătire este de 23%, adică peste media UE.

La nivelul anilor 2008-2012, România avea un procent NEET peste media europeană şi la categoria de vârstă 15-24 de ani. "Cei mai mulţi tineri au fost identificaţi la nivelul anului 2011 - 17,4% din totalul populaţiei cu vârsta cuprinsă între 15-24 de ani, în timp ce în 2012 acest procent a scăzut la 13,1%", a precizat Costoiu.

Ministrul delegat este de părere că, dată fiind această realitate, se impune o intervenţie "complexă şi rapidă", în care măsurile din sfera educaţiei şi formării profesionale să fie secondate de unele în aria ocupaţională.

El a mai spus că, la nivel naţional, sunt dezvoltate în prezent strategii privind reducerea părăsirii timpurii a sistemului educaţional, învăţământul terţiar şi învăţarea pe tot parcursul vieţii.  Cu acelaşi prilej, Costoiu şi-a manifestat speranţa că, în curând, cursurile de antreprenoriat vor deveni obligatorii în universităţile româneşti.

Sondaj de opinie din Marea Britanie-Majoritatea respondenţilor vede Rusia într-o lumină pozitivă comparativ cu Uniunea Europeană.
În ciuda recentelor tensiuni dintre Rusia şi Ucraina, Moscova pare a fi văzută într-o lumină mai pozitivă decât Uniunea Europeană, potrivit unui sondaj de opinie realizat online şi dat publicităţii sâmbătă, în Marea Britanie. Astfel, rezultatul sondajului realizat în perioada 7-20 ianuarie, la care au participat 20.000 de respondenţi şi care a fost comandat de lordul Michael Aschcroft (Partidul Conservator), a arătat că mai puţin de o jumătate dintre respondenţi mai au încredere în Uniunea Europeană.
"Liga celor 27" ocupă, ca nivel de încredere, locul al VI-lea din coada clasamentului în privinţa Parlamentului European, care urmează să organizeze noi alegeri în mai. Pe locul V se află Israelul. Pe poziţia a IV-a (cu două locuri mai jos), se află Uniunea Europeană, iar ultimele locuri se sunt ocupate, în ordine descrescătoare, de Arabia Saudită, Iran şi Coreea de Nord.
Rusia, care, recent, a provocat un referendum extrem de controversat în privinţa legalităţii, prin care a determinat populaţia din Peninslă să se rupă de Ucraina şi să devină teritoriu al Federaţiei Ruse, ocupă poziţia a VII-a în clasament, fiind astfel cu un loc înaintea Uniunii Europene.
Un alt aspect îngrijorător scos în evidenţă de sondaj este acela că britanicii sunt divizaţi şi, totodată, neîncrezători în Uniunea Europeană şi instituţiile ei democratice. Astfel, 41% dintre cei intervievaţi mai sunt de părere că Marea Britanie ar trebui să rămână în Uniunea Europeană, în timp şi aproape acelaşi procent crede că ar trebui să iasă din acestă structură. În ceea ce-l priveşte pe actualul premier britanic, David Cameron, care le-a promis concetăţenilor săi organizarea, în 2017, dacă va fi reales în urma scrutinului din 2015, organizarea unui referendum privind ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, un alt sondaj de opinie, Survation, publicat de Mail on Sunday, arată că 48% dintre britanici ar vota pentru ieşirea Marii Britanii din UE, 39% dintre repondenţi pentru rămânerea ţării în Uniune, iar 13% sunt încă indecişi. Sondajul Survation a fost realizat pe un eşantion de 1.000 de adulţi, joi.
Rezultatele acestor sondaje de opinie sunt îngrijorătoare şi l-au făcut pe lordul Ashcroft să afirme că "Marea Britanie se rupe de la mijloc". (Sânziana Stancu)

Un articol excelent in Bursa

Sub acoperirea convenabilă a crizei din Ucraina, situaţia economică din Europa continuă să se deterioreze. Evoluţia Irlandei, ţară grav afectată de criza financiară globală, reprezintă unul dintre semnalele acestei tendinţe, în ciuda declaraţiilor optimiste ale oficialilor europenei şi a finalizării acordurilor financiare cu organizaţiile internaţionale.
Este adevărat că s-a înregistrat o scădere puternică a costurilor de finanţare ale guvernului, iar autorităţile de la Dublin se pot lăuda cu noi emisiuni de obligaţiuni, dar este suficient pentru a proclama sfârşitul crizei?...Nici pe departe. Morgan Kelly, profesor de economie la University College Dublin, a avertizat recent, într-un articol din Irish Times, că "adevărata criză economică va începe când se va opri creditul de la BCE". Va fi ascultat profesorul Kelly de această dată, având în vedere că avertismentele sale din urmă cu câţiva ani, înainte de explozia bulei imobiliare din Irlanda, au fost ignorate?
Declaraţiile profesorului irlandez vin pe fondul unei scăderi semnificative neaşteptate a Produsului Intern Brut în T4 2013, cu o rată trimestrială de 2,2%, care a determinat transformarea unei creşteri anuale de 2,9% în T3 2013 într-un declin de 1,2% în ultima parte a anului (vezi grafic) şi o contracţie de 0,3% pentru întreg anul. De 57 de luni, creditul privat înregistrează contracţii anuale, cele mai afectate fiind IMM-urile. Sub povara datoriilor imense acumulate în anii de boom, acestea mai supravieţuiesc doar ca urmare a "bunăvoinţei" băncilor, care nu mai au alternative la refinanţarea pe termen nedeterminat a creditelor, după cum se mai arată în articolul din Irish Times.
     Oare cum se va descurca sectorul privat când dobânzile vor începe să urce către nivelul considerat normal pe pieţe, de circa 5%? Cum vor putea fi rambursate datorii care au ajuns la 316,7% din PIB în T3 2013, conform datelor de la Banca Irlandei?
     Şi atunci, care este explicaţia "miracolului" irlandez? În opinia profesorului Kelly, răspunsul este dat de două silabe magice: "Draghi".
     Omul providenţial de la conducerea BCE a făcut posibilă scăderea costurilor de finanţare ale Irlandei, deoarece "piaţa ştie că Draghi ne garantează datoriile", mai precizează profesorul irlandez.
     Minunile banilor ieftini de la BCE au reuşit să insufle aparenţa vieţii chiar şi pe piaţa imobiliară rezidenţială. Conform datelor oficiale, preţurile au crescut cu 8,4% în ianuarie 2014 faţă de minimul înregistrat în martie 2013. Cu toate acestea, ele rămân cu aproape 50% mai mici decât maximul din septembrie 2007.
     În condiţiile în care creditul bancar îşi continuă tendinţa de scădere, de unde vin finanţările care creează această aparenţă a redresării? Din umbră. Mai precis din aşa-numitul "sistem bancar din umbră", constituit din instituţii financiare nebancare, cum sunt fondurile de hedging sau fondurile de piaţă monetară. Acestea sunt antrenate în procesul creditării şi prezintă, de cele mai multe ori, legături puternice cu fondurile de investiţii şi societăţile de asigurări.
     Un articol recent din cotidianul online Deutsche Wirtschafts Nachrichten arată că sistemul financiar din Irlanda a ajuns să fie dominat de "băncile din umbră", pe fondul dispariţiei efective a sectorului bancar privat clasic, iar Irlanda a devenit o "colonie a marilor bănci internaţionale".
     Conform unei ştiri din Frankfurter Allgemeine Zeitung, economiştii băncii centrale a Irlandei au estimat că 70% dintre tranzacţiile de pe piaţa financiară se desfăşoară în afara sectorului bancar clasic, iar instituţiile financiare prin care trec banii sunt, de cele mai multe ori, doar o căsuţă poştală găzduită de International Financial Services Centre din Dublin.
     Aceste firme, care nu au angajaţi şi nu plătesc taxe, prosperă prin tranzacţionarea creditelor, o afacere deosebit de profitabilă în condiţiile politicilor monetare actuale ale Băncii Centrale Europene.
     Irlandezilor le-a mai rămas, se pare, doar povara unei extraordinare datorii publice, generată de împrumuturile guvernamentale pentru salvarea băncilor.
Un studiu realizat de Merrill Lynch în 2008, la cererea guvernului de la Dublin, arăta că salvarea băncilor va costa cel mult 16,4 miliarde de euro, după cum scrie Bloomberg. Până în urmă cu câteva zile studiul a fost secret, publicarea sa fiind rezultatul unei cereri adresate de un parlamentar din opoziţie.
Având în vedere că valoarea totală a notei de plată pentru susţinerea sistemului bancar s-a ridicat la circa 64 de miliarde de euro, nu este de mirare că autorităţile au dorit menţinerea secretului, mai ales că au şi plătit peste 7 milioane de euro pentru "serviciile" ML.
Estimarea "greşită" a analiştilor de la Merrill Lynch a contribuit semnificativ la decizia de garantarea integrală a datoriilor băncilor de către guvern, garantare care a condus, ulterior, la solicitarea împrumuturilor de la FMI şi UE. Efectele asupra datoriei publice au fost dramatice. Aceasta a crescut până la 117,4% din PIB în 2012, conform ultimelor date oficiale, de la 24,9% în 2007. Cu toate declaraţiile oficiale optimiste, foarte mulţi cetăţeni ai Irlandei au considerat că trebuie să-şi reconstruiască viaţa pe alte meleaguri. Emigraţia din ultimii ani a fost aşa de ridicată, încât singurul termen de comparaţie este emigrarea în masă de la mijlocul secolului al XIX-lea, determinată de "Marea Foamete".
Cei care au rămas mai speră, poate, la revenirea zilelor de glorie ale "tigrului celtic", dar povara datoriilor nu face decât să consume baza industrială a ţării şi, odată cu ea, perspectiva unei redresări reale. Sursa, bursa, Calin Rechea.