Analiştii Erste consideră că birocraţia excesivă reprezintă principalul obstacol care împiedică îmbunătăţirea ratelor de absorbţie a fondurilor europene pentru statele din regiune.
Deşi statele cele mai sărace ale UE ar trebui să fie principalii beneficiari ai fondurilor structurale şi de investiţii, sumele alocate pentru România şi Bulgaria, cele mai slab dezvoltate economii din UE, sunt "mai mici decât ar fi trebuit", se spune în raport. Pentru a ajunge la un nivel suficient al subvenţiilor, cele două ţări vor beneficia de asistenţă financiară prin intermediul altor programe europene, cum ar fi Politica Agricolă Comună, notează Erste. Tot în vederea îmbunătăţirii ratelor de absorbţie, Erste consideră că executivul UE, Comisia Europeană, ar trebui să comunice în mod regulat evoluţia acestui indicator.
"Pentru a motiva ţările din Europa Centrală şi de Est să valorifice pe deplin fondurile europene aferente perioadei 2014 - 2020, Comisia Europeană ar trebui să înceapă să le supună < oprobriului public >. Deși colectează toate informaţiile relevante privind ratele de absorbţie ale fiecărui stat membru, Comisia Europeană nu merge mai departe cu publicarea acestor rezultate în mod regulat", se arată în raport.  Cea mai mare parte din fondurile UE de coeziune aflate la dispoziţia României pentru perioada 2014-2020 vor fi direcţionate către mediu şi infrastructura de transport (peste 20% pentru fiecare sector). Proiectul feroviar Arad - Braşov - Bucureşti - Constanţa va avea o contribuţie majoră la creşterea economică, prin diminuarea timpului necesar transportului de mărfuri şi de călători, consideră Erste. Totodată, acest proiect ar putea fi un pas important în strategia guvernului României şi cea a sectorului privat de revigorare a turismului pe litoralul Mării Negre şi de creştere a ponderii serviciilor în contul curent, notează banca austriacă.
Cu o rată de absorbţie de 90% în perioada 2014-2020, România şi-ar consolida creşterea economică cu 0,8 puncte procentuale pe an, cel mai ridicat potenţial din regiune, faţă de 0,7 puncte în cazul Ungariei, 0,6 puncte pentru Croaţia, 0,5 în Polonia şi Slovacia, respectiv 0,3 puncte în cazul Cehiei, estimează analiştii Erste.
Guvernul îşi propune, în noul program, creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene între 50-80% până la sfârşitul anului 2015, singura schimbare majoră faţă de programul de guvernare adoptat în 2012 fiind legată de rolul Ministerului Fondurilor Europene (MFE) ca autoritate de management. 

Agenţia pentru Dezvoltare Regională (ADR) Centru din Alba Iulia a organizat astăzi un seminar de informare pentru reprezentanţii a 12 beneficiari privaţi care au contractat fonduri nerambursabile de peste 46 milioane lei, pentru investiţii în Regiunea Centru, conform unui comunicat remis azi redacţiei.
După primirea contractelor de finanţare nerambursabilă de reprezentanţii beneficiarilor, întâlnirea a fost continuată de experţii ADR Centru cu prezentarea documentelor ce vor fi întocmite pe parcursul implementării proiectelor, modalitatea de decontare a sumelor contractate, precum şi ce alte oportunităţi de finanţare nerambursabile vor fi disponibile pentru firme pe viitor.
Simion Creţu, director general ADR Centru, a declarat: "Firmele din Regiunea Centru au aşteptat destul de mult, respectiv din 2011, deblocarea acestor fonduri. Toţi au salutat preluarea de către ADR-uri a acestor linii de finanţare. Deja pe parcursul anului 2013 s-a putut vedea că am recuperat perioada în care au fost sistate operaţiunile şi am avansat foarte bine in contractarea şi implementarea proiectelor. Prin finanţarea şi monitorizarea acestor proiecte, sprijinim firmele să fie competitive şi să concureze pe piaţa internă şi pieţele internaţionale, să creeze noi locuri de munca. Axa Prioritară a POS CCE, în cadrul căreia ADR Centru are rolul de Organism Intermediar, susţine şi investiţiile mari, pentru revigorarea mediului de afaceri şi generarea de locuri de muncă în beneficiul cetăţenilor. După semnarea tuturor contractelor de finanţare, vom gestiona la nivel regional proiectele a circa 500 de beneficiari, în valoare totală cumulată de aproape 200 milioane euro, pentru toate operaţiunile preluate din cadrul acestei axe prioritare". 

Cu ocazia Zilei Libertăţii Secuieşti, aproximativ 3.500 de manifestanţi au participat luni seară, la Târgu Mureş, la comemorarea secuilor ucişi în 1854, cerând totodată autonomia Ţinutului Secuiesc, precum şi începerea unui dialog cu noul guvern privind statutul regiunii. Cum o parte dintre protestatari erau extremişti, lucrurile au degenerat, forţele de ordine fiind atacate cu pietre şi petarde. Odată cu manifestanţii paşnici au ieşit din case şi extremiştii maghiari, acoperiţi cu cagule care strigau tot felul de slogane antiromâneşti „Să piară Trianonul”, „Ţinutul Secuiesc nu este România”, „Autonomie” sau „Ţiganilor, plecaţi acasă!”. Forţele de ordine i-au ţinut cu greu în frâu, iar îmbrâncelile nu au lipsit de la eveniment.

De la eveniment nu au lipsit liderul partidului de extremă dreapta Jobbik, extremiştii Gărzii Maghiare şi cei ai Organizaţiei 64 de Comitate.

„Uite cine participă la mitingul anti-românesc de la Târgu Mureş: Vona Gabor în persoană, cu naziştii lui cu tot”, anunţa luni seară deputatul PSD Bogdan Diaconu.

Preşedintele CNS, Izsak Balasz, organizatorul manifestării, a citit o proclamaţie în care se evidenţiază faptul că obiectivul organizaţiei este soluţionarea situaţiei juridice a Ţinutului Secuiesc prin intermediul dialogului şi colaborării. Acesta a precizat că are speranţa că noul guvern va arăta mai multă deschidere, adăugând că în scurt timp va iniţia un dialog între Guvern şi reprezentanţii Ţinutului Secuiesc pe subiectul viitorului regiunii.

"Accentuăm din nou: autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc nu lezează integritatea teritorială şi suveranitatea României, nici interesele locuitorilor români din regiune şi nici Constituţia României. Solicităm ca Ţinutul Secuiesc să devină regiune de dezvoltare distinctă, solicităm garantarea prin lege a autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc, solicităm ca autorităţile române să înceteze de îndată lupta împotriva simbolurilor secuieşti, hărţuirea şi ameninţarea secuilor şi maghiarilor, dar şi ca guvernul să înceapă dialogul referitor la statutul Ţinutului Secuiesc", a declarat Balasz, potrivit Mediafax.

Jean-Claude Juncker (Luxemburg) a fost ales candidatul Partidului Popular European pentru presedintia Comisiei Europene, in cadrul Congresului PPE de la Dublin, potrivit AFP. Fostul premierul al Luxemburgului si fostul lider al eurogrupului a castigat in fata comisarului european francez Michel Barnier pentru a conduce campania PPE la alegerile europene ce vor avea loc intre 22 si 25 mai. Jean-Claude Juncker este fost lider al eurogrupului si fost prim-ministru al Luxemburgului. El este sustinut de partidul sau CSV (Partidul Popular Crestin Social din Luxembourg) si are sprijinul Uniunii Crestin Democrate, partidul cancelarului german Angela Merkel. Luxemburghezul este sprijinit si de partidul Nea Demokratia, din Grecia.

Juncker il va infrunta pe germanul Martin Schulz, desemnat candidat al socialistilor europeni, saptamana trecuta la Roma.
Castigatorul acestui duel va fi in mod ideal succesorul lui Jose Manuel Barroso in fruntea Comisiei Europene, chiar daca desemnarea nu se face automat.
Alegerea se va face de asemenea in cadrul unor negocieri pentru trei pozitii: presedintele Parlamentului European, presedintele Consiliului European si seful diplomatiei UE.
Juncker si-a exprimat vineri foarte clar preferinta sa pentru postul de presedinte al Comisiei. In timpul discursului, tinut pe rand in germana, engleza si franceza, el s-a prezentat dreptul omul consensului, oferindu-se sa “construiasca poduri in Europa”.
Jean-Claude Juncker, in varsta de 59 de ani, a ocupat functia de prim-ministru al Luxemburgului in perioada 1995-2013, la momentul incheierii mandatului fiind cel mai longeviv premier din Uniunea Europeana. Unul dintre artizanii monedei euro, el a fost si primul presedinte permanent al Eurogrupului (in perioada 2005-2013), care reuneste ministrii de Finante din tarile zonei euro.

Un pro-euopean convins, Juncker are o lunga si bogata experienta in administratie si politica. Nascut in 1954, intr-un orasel de 1.000 de locuitori din vestul Luxemburgului, Juncker a facut liceul in Belgia, la Clairefontaine, bacalaureatul l-a luat in Luxemburg, iar la facultate s-a dus in Franta, la Strasbourg, unde a terminat Dreptul.
Jean-Claude Juncker a intrat in politica la varsta de 20 de ani, in Partidul Popular Crestin Social, caruia avea sa-i ramana fidel si dupa aproape 4 decenii. Inca din 1982 a patruns in administratie, parcurgand drumul de la "Junior", cum ii spunea marele cancelar al Germaniei Helmut Kohl acum cu 30 de ani, la "Mister Euro", cum este supranumit acum.
Pe tot acest lung drum, in urma lui Juncker ramanea fumul de tigara. Luxemburghezul nu lasa tigara dintre degete nici pe holurile institutiilor europene, spun cei care il cunosc. Nici paharul de cogniac nu-i lispesea la sedintele cu ministrii de finante din zona euro.  De-a lungul timplului, Jean-Claude Juncker a primit zeci de distinctii, printre care si Steaua Romaniei in Grad de Mare Cruce, conferita in anul 2003, de catre presedintele de atunci, Ion Iliescu.  De numele lui Jean Claude-Juncker sunt legate o serie de programe si reforme ale Uniunii Europene:

In perioada in care Luxemburgul a detinut presedinta rotativa a Consiliului UE, in a doua jumatate a anului 1997, sub conducerea lui Jean-Claude Juncker a fost demarat "Procesul Luxemburg", menit sa combata somajul in Uniunea Europeana.

In 2005, cand Marele Ducat a asigurat inca o data presedintia rotativa a Consiliului UE, eforturile lui Juncker au condus la reformele din cadrul Pactului pentru Stabilitate si Crestere.

Juncker a reusit sa revitalizeze si Strategia Lisabona, cu accent pe dimensiunea sociala si de mediu.

In anul 1991, pe cand detinea functa de presedinte al Consiliului Afaceri Financiare, Jean-Claude Juncker a fost unul dintre arhitectii Tratatului de la Maastricht, in special in ceea ce priveste sectiunea dedicata uniunii economice si monetare.

NATO a lansat duminică un apel Rusiei şi Ucrainei pentru a găsi o 'soluţie paşnică' a crizei prin intermediul 'dialogului' şi desfăşurarea de 'observatori internaţionali, a anunţat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Anders Fogh Rasmussen, potrivit AFP. Desfăşurarea se va face 'sub auspiciile Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite sau OSCE' (Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa), a precizat Rasmussen la finalul unei reuniuni de aproape nouă ore cu ambasadorii celor 28 de ţări membre ale NATO.

O partea reuniunii s-a ţinut în prezenţa reprezentantului Ucrainei, ţară cu care Alianţa Nord-Atlantică a semnat un parteneriat, ca şi cu Rusia. Anders Fogh Rasmussen a mai afirmat că Alianţa intenţionează să dialogheze cu Rusia prin intermediul instrumentului lor de cooperare, Consiliul NATO-Rusia. El a precizat că mai multe state membre au cerut o reuniune NATO-Rusia.

'Condamnăm escaladarea militară rusă din Crimeea', a declarat Rasmussen după încheierea reuniunii.

'Acţiunea militară împotriva Ucrainei desfăşurată de forţele ruse reprezintă o încălcare a legilor internaţionale şi contravine principiilor Consiliului NATO-Rusia şi Parteneriatului pentru Pace', un proiect al Alianţei cu ţări foste membre ale URSS.

'Lansăm un apel Rusiei pentru detensionarea situaţiei. Lansăm un apel Rusiei să îşi onoreze angajamentele internaţionale, să îşi retragă forţele în bazele sale şi să nu se amestece în Ucraina', a adăugat el.Rasmussen

Guvernul SUA e pe cale să ia cea mai importantă decizie privind politicile climatice din timpul administrației Obama: aprobarea unei conducte-gigant care va transporta zilnic până la 830.000 de barili din cel mai toxic petrol din lume, din Canda în Statele Unite. 

Dacă va fi aprobată, conducta Keystone XL va pompa milioane de dolari în buzunarele câtorva companii... și milioane de tone de carbon în atmosferă! Conducta a fost descrisă ca "un fitil pentru cea mai mare bombă de carbon de pe planetă". Protestele vehemente ale societății civile au întârziat deja construirea ei, iar săptămâna trecută, decizia unui tribunal a dat o lovitură puternică proiectului. Dacă vom acționa rapid și în număr cât mai mare, avem șanse mari să oprim această conductă pentru totdeauna.

Secretarul de Stat al SUA, John Kerry, a inițiat o procedură de consultare a societății civile înainte de luarea deciziei. Șeful diplomației americane știe că această decizie este hârtia de turnesol care va indica poziția administrației Obama în fața pericolului schimbărilor climatice. Haideți să transformăm această rundă de consultări publice într-un referendum global, prin care milioane de voci din toate țările lumii cer Guvernului SUA să oprească proiectul Keystone și să își asume rolul de lider în lupta pentru salvarea planetei.