Cel mai respectat cotidian financiar din Austria afirmă cu subiect și predicat că piața asigurărilor din România, inclusiv firmele austriece prezente la noi adică Uniqa și Vienna Insurance Group(acționarul majoritar al Omniasig), este în pericol de moarte. Totul ar putea porni de la suspiciunile care planează asupra Astra Asigurări, relatează jurnaliștii de la Wirtschaftsblatt

„Ceva e putred în piața românească a asigurărilor iar această situație durează de multă vreme ”, scrie cea mai importantă publicație financiară din Austria.

Ziarul face referire la suspiciunile care planează asupra companiei Astra Asigurări, despre care se spune că și-a subevaluat daunele și că nu ar putea achita toate despăgubirile în cazul unui cutremur important, și atenționează că dacă ipoteza este corectă atunci întreaga piața a asigurărilor din România este în pericol, inclusiv firmele austriece.

Sub forma unei ipoteze, Wirtschaftsblatt scrie: „ Dacă liderul Astra Asigurări se clatină atunci toată piața din România este în pericol, inclusiv VIG și Uniqa care ar trebui să plătească o parte din daunele pe care concurența nu le va mai putea achita în cazul unui dezastru.  Aceste sume nu au putut fi estimate până acum dar Astra are 4,6 milioane de asigurați iar VIG deține 27% din piață.”, arată cotidianul financiar din Austria, potrivit căruia VIG și Uniqa nu au dorit să comenteze.  Compania VIG deține în România trei companii de asigurare adică Omniasig, Asirom și BCR Asigurări de Viață în timp ce Uniqa este prezentă la noi sub brand propriu.

Pentru a pute ascunde adevarul referitor la fondurile Europene si a minti electoratul, astfel incit sa credem ca aceste fonduri exista cu adevarat ( ele de   fapt sunt fictive ) -   Începând cu data de 1 martie 2014, Ministerul Fondurilor Europene va prelua activitatea şi structurile autorităţilor de management aferente următoarelor două programe: Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) şi Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE), potrivit unui comunicat de presă primit de redacţie. Această măsură are ca scop eficientizarea sistemului de gestionare a instrumentelor structurale.
"Guvernul României a aprobat transferul autorităţilor de management POS DRU şi POS CCE la Ministerului Fondurilor Europene. Este simplificată astfel structura instituţională, fapt care reprezintă un pas important pentru reformarea întregului sistem de implementare. Reamintesc că în acest an trebuie să finalizăm reforma sistemului, să scăpăm de reminiscenţele trecutului - problemele moştenite din anii 2009-2011, iar beneficiarii să fie ajutaţi să-şi implementeze proiectele cât mai repede", a declarat ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.
Autoritatea de Management POS DRU va fi preluată de la Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, iar Autoritatea de Management POS CCE de la Ministerul Economiei.
Ministerul Fondurilor Europene va prelua personalul celor două autorităţi de management, dar şi toate drepturile şi obligaţiile acestora, inclusiv litigiile aferente activităţii acestora.
De asemenea, actul normativ prevede că în perioada de programare 2014-2020 Ministerul Fondurilor Europene va fi autoritate de management pentru Programul Operaţional Competitivitate, Programul Operaţional Capital Uman şi Programul Operaţional Asistență Tehnică. SI TOATE ASTEA PENTRU A MINTI ELECTORATUL EFICIENT IN SPIRITUL PROMOVAT DE U.E. - Jos diktatura de la Bruxelles si delapidatorii anglo-saxoni !!! 

Anumite bănci ar putea întâmpina probleme de lichiditate prin adoptarea electoRATEI, schemă de reeşalonare a creditelor, propusă de guvern în urma discuţiilor cu FMI, însă măsura nu creează probleme pentru sistem, a explicat sâmbătă Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din cadrul Băncii Naţionale a României (BNR). "Chestia asta cu creditul fiscal, cel puţin până în momentul în care am participat eu la discuţii nu era destul de clară. Foarte multe bănci m-au întrebat care e mecanismul de funcţionare şi eu cel puţin nu am găsit un răspuns în discuţiile pe care le-am avut în colectivul respectiv. El intervine în momentul în care expiră perioada de reducere a principalului. Nu era clar dacă e plătit lunar, anual, odată cu declaraţia de impunere. Nu era clar ce se întâmplă cu pensionarii", a spus Cinteză în cadrul unui seminar Finmedia. În calitate de şef al supravegherii, Cinteză a subliniat că a avut câteva cerinţe, principala preocupare fiind ca schema să nu genereze probleme de prudenţă pentru bănci.

"Eu ca supraveghetor am cerut ca decizia să fie una opţională şi pentru bănci, şi pentru debitori. De ce opţională pentru bănci? Atunci când schimbi maturitatea unor active şi o prelungeşti cu doi ani de zile e clar că apare un <> (nepotrivire n.r.) între active şi pasive. Trebuia analizat dacă nu sunt efecte care pot conduce la o înrăutăţire a situaţiei băncilor", a explicat Cinteză.

Totodată, un studiu de impact realizat de Banca Naţională a arătat că măsura nu ar crea o problemă de lichiditate la nivel de sistem, însă ar fi posibil ca anumite bănci să întâmpine dificultăţi. În acest context s-ar fi creat un hazard moral, a subliniat Cinteză, arătând că băncilor care ar fi avut probleme de lichiditate le-ar fi fost dificil să le explice unor clienţi de ce le refuză reeşalonarea. "O altă cerinţă a supravegherii a fost ca băncile să fie transparent în ceea ce priveşte sumele care trebuie plătite în urma reeşalonării creditului", a mai spus Cinteză, "motiv pentru care în proiectul de ordonanţă s-a introdus un alineat care spune că debitorul trebuie să ia la cunoştinţă noul grafic de plăţi în comparaţie cu vechiul grafic", a completat şeful Supravegherii.

Din simulările BNR mai reiese că, pentru anumite credite, clienţii care optează pentru electoRATĂ ajung să plătească mai mult.

"Pe câteva contracte de credit rezultă că (debitorul n.r.) plăteşte mai mult", a precizat el. În ceea ce priveşte posibilitatea ca schema să ducă la stimularea consumului, scopul invocat de executiv pentru introducerea mecanismului, Cinteză a precizat că este important ca acest consum să fie de produse şi servicii din România.

"Ca şi gândire, poate să genereze o majorare a consumului cu scopul de a conduce la creşterea PIB-ului, dar numai în măsura în care consumul e asigurat din produse făcute pe teritoriul României", a spus şeful Supravegherii.

Preşedintele Direcţiei de Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză , a declarat astăzi, într-un seminar, că troica finanţatorilor internaţionali ai Ciprului (FMI, UE şi BCE) a prelungit până în februarie termenul-limită pentru vânzarea Marfin Bank România, domnia sa adăugând că nu este sigur dacă autorităţile vor reuşi să respecte noua dată. "Au tot lălăit-o până când le-a impus troica s-o vândă. Au avut termen 31 ianuarie şi s-a prelungit până la finele lui februarie. Acum au termen limită final februarie, iar cumpărători sunt. Ar trebui s-o anunţe, dar nu ştiu dacă o vor face. Banca e bună. Pe partea preluată de la Bank of Cyprus, nu există aproape nicio neperformanţă", a explicat Cinteză. Domnia sa a adăugat că a recomandat achiziţia Marfin celor interesaţi de preluări în România şi chiar a trimis investitorii în Cipru. "Am discutat şi chiar le-am trimis investitori să le vândă banca. Au privit problema cam de sus, sperând şi la un preţ mai mare (...) Este exclus să facă majorare de capital, pentru că decretul din Cipru interzice orice majorare de participaţie în exteriorul ţării. Când am vrut să facem transferul între Bank of Cyprus şi Marfin, lichidităţile n-au venit din Cipru, ci din Germania", a precizat Cinteză. Oficialul BNR a spus că banca are o situaţie bună, fiind în negociere cu Cipru să obţină un discount pe linile de finanţare şi să eşaloneze rambursarea pe cinci ani. "Categoric, o bancă având un acţionar de calitatea celui pe care îl are acum Marfin nu are acces la creditele BNR în caz risc de lichiditate (...) Conducerea băncii negociază cu Bank of Cyprus, care a devenit titular al depozitelor făcute înainte de Laiiki. Marfin negociază un discount destul de bun, care s-ar reflecta în solvabilitatea băncii", a mai arătat Cinteză.  În ţara noastră, Cyprus Popular Bank deţinea filiala Marfin Bank România, în timp ce Bank of Cyprus opera prin intermediul unei sucursale. Marfin Bank România a preluat de la sucursala autohtonă a Bank of Cyprus depozite în valoare totală de 77 de milioane de euro şi active brute de 82 de milioane de euro. Pe 25 aprilie 2013, Banca Centrală a Ciprului a aprobat transferul depozitelor sucursalei Bank of Cyprus din România, împreună cu lichiditatea şi creditele de retail şi pentru IMM-uri care să acopere valoarea pasivelor, în bilanţul filialei Cyprus Popular Bank, Marfin Bank, instituţie de credit înregistrată în ţara noastră şi supravegheată de BNR. Marfin România a fost capitalizată de către Cipru cu 20 de milioane de euro. În cazul în care negocierile ar fi eşuat, depozitele de la sucursala Bank of Cyprus ar fi intrat sub legea de restructurare a sistemului bancar din Cipru, ceea ce ar fi presupus tăieri din sumele care depăşesc plafonul de garantare de 100 de mii de euro, pentru populaţie şi IMM-uri. 

Bill Gates, care deține, printr-un fond de investiții, producătorul de energie Optim Energy (EnergyCo LLC), a fost nevoit să solicite intrarea companiei în insolvență, în urma înregistrării unor pierderi considerabile.

Oficialii companiei dau vina pe piața energiei, care n-a "putut" să le asigure prețuri menite a suporta costurile, susține Reuters, citat de energyreport.ro

"Actualul mediul economic, extrem de negativ raportat la industria producătoare de energie electrică - în special în ceea ce privește centralele pe bază de cărbune - și constrângerile de lichiditate impuse debitorilor au condus la pierderi irecuperabile, care, pur și simplu, au lăsat debitorii fără alternative," susține CEO-ul Optim Energy, Nick Rahn, în cererea de intrare în insolvență a companiei.

Conform documentelor depuse, Optim are datorii de 713 milioane dolari numai către Wells Fargo, în timp ce activele totale estimate valorează mai puțin de 500 milioane dolari. În 2013, Optim a înregistrat venituri de 236 milioane dolari.

Potrivit Bloomberg, ECJV Holdings LLC, proprietarul Optim Energy, este deținută de Cascade Investment LLC, un vehicul de investiții al lui Bill Gates, co-fondatorul Microsoft Corp și cel mai bogat om din lume.

Cineva a scris cele de mai jos - dar nu gasescu unde se pare ca in "curentul"

Alesul Coaliţiei anti-Băsescu a reuşit să-l depăşească pe Năstase câştigând porecla de „Primarul – şase case“

După o întrunire de taină la ceas de seară acasă la stăpånul Antenelor, Dan Voiculescu, Coaliţia 322 formată din PSD-PC-PNL-UDMR a înaintat oficial propunerea ca primarul Sibiului, Klaus Werner Johannis, să ocupe poziţia de prim-ministru al Romåniei. O persoană extrem de controversată, Johannis nu putea fi o alegere mai pe profilul celor care îl susţin. Chiar ieri, agenţia Mediafax a confirmat că Parchetul Curţii de Apel Alba Iulia a anunţat oficial că îl cercetează, din 1 octombrie, pe primarul Sibiului, Klaus Johannis, pentru neglijenţă în serviciu privind restituirea unor imobile în municipiu. Suntem în postura de a vă oferi în exclusivitate această dovadă, care priveşte chiar persoana şi familia primarului. De altfel, cazul a fost reflectat pe larg de ziarul „Curentul“ încă din 2004.
Pe plan local, o mică publicaţie, „Dacii liberi“, a reuşit să evidenţieze numeroasele nebuloase care l-au transformat pe Johannis dintr-un simplu profesor de fizică într-un „primar-minune“ miliardar. Alesul „independent“ şi-a asigurat viitorul prin achiziţionarea a nu mai puţin de şase imobile în două mandate de primar toate pe numele soţiei, depăşindu-l astfel pe „Năstase – patru case“. Se poate spune că a fi primar, cu un salariu de bugetar, este mai profitabil decât să fii om de afaceri: ai şansa să ajungi, din simplu baron local, „baron regional“ şi acum, după nominalizarea Coaliţiei 322, „baron naţional“.
Colegii din presa locală arată că Sibiul beneficiază, pe baza unei propagande strălucite, întreţinută prin fire nevăzute de la nivel central intern şi extern, de o falsă imagine a unei administraţii performante. O faţadă care ascunde o mafie coordonată abil de un primar care se doreşte acum premier, scrie publicaţia „Dacii liberi“. De la afaceri imobiliare dubioase şi jonglerii cu fonduri europene şi ale Ministerului Culturii, de pe vremea „capitalei europene“ a fraudei, la trafic de copii, nimic nu i-a scăpat primarului care se visează premier.

Cu soţia şi soacra la DNA

Ancheta la care lucrează acum Direcţia Naţională Anticorupţie priveşte revendicare cu acte false, prin care primarul Sibiului a dobândit ilegal cel puţin două imobile. „Curentul“ a arătat în investigaţiile precedente cum Klaus Johannis, primarul reales al Sibiului, Carmen Johannis, soţia sa, şi Georgeta Lazurcă, soacra sa, sunt „cercetaţi“ de ani buni de către magistraţii sibieni sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de instigare la fals intelectual, uz de fals şi mărturie mincinoasă. Motivul: folosindu-se de acte false, persoanele respective au dobândit dreptul de proprietate asupra a două imobile situate în centrul Sibiului, printre care şi clădirea în care se află cel mai mare cinematograf din oraş, închiriată apoi de către primar, pe zeci de mii de euro lunar, Băncii Raiffeisen. Alături de cei trei membri ai familiei edilului sibian, în dosarul menţionat mai figurează trei persoane (Dorin Suciu – avocat, Ion Bastea – moştenitor prezumat, şi Romul Mărginean – martor) implicate de către soţii Johannis în acţiunea de revendicare. În acest dosar, Liviu Munteanu – secretarul comunei sibiene Porumbacu de Jos – e acuzat de fals intelectual şi abuz în serviciu, deoarece a eliberat ilegal înscrisuri oficiale care au ajutat-o pe Carmen Johannis să obţină dreptul de proprietate asupra celor două imobile. Potrivit unor documente oficiale evidenţiate de ancheta „Curentului“, imobilele revendicate şi câştigate de familia Johannis ca urmare a unei decizii civile, pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia în 1999, sunt amplasate în Sibiu, pe str. Nicolae Bălcescu nr. 29, respectiv General Magheru nr. 35. Fiecare din imobile are o valoare de piaţă ridicată, ţinând cont că includ mai multe apartamente şi spaţii comerciale. Imobilele în cauză, preluate de statul român prin naţionalizare, au aparţinut soţilor Măria şi Eliseu Ghenea, ambii decedaţi, în 1962, respectiv în 1969. În baza Legii 112/1995, cei care locuiau în respectivele imobile au cumpărat de la statul român apartamentele şi spaţiile comerciale. Surprinzător, în 1999, soţia primarului Johannis apare în scenă, cerându-le noilor proprietari să-şi părăsească locuinţele, pe motiv că ea e proprietară. Intrigaţi, oamenii au luat la puricat povestea şi au ajuns la o descoperire stupefiantă.

Reţeaua funebră - Ingineria macabră a soţilor Johannis pare de domeniul fantasticului: unul dintre proprietarii tabulari ai imobilelor, Maria Ghenea (născută Bastea), ar fi lăsat, la decesul său, un testament prin care lasă ca moştenire imobilele respective unui nepot, Nicolae Bastea, decedat şi el în 1993. Ulterior, acesta, tot printr-un testament, ar fi retransmis imobilele lui Ioan Bastea, Georgetei Lazurcă şi soţiei primarului, Carmen Johannis. Pe baza acelui act, Ioan Bastea şi soţia „tehnocratului“ sibian au cerut justiţiei să constate nevalabilitatea intabulării statului. Apoi, revendicatorii au obţinut restabilirea situaţiei de carte funciară de la momentul naţionalizării, după care au promovat şi au obţinut acţiuni în vederea constatării nulităţii actelor de vânzare-cumpărare încheiate între stat şi cei care locuiau în imobile. 

Falsuri pe toată linia

„Curentul“ dezvăluia în 2004 că proprietarii din imobilele revendicate de familia Johannis au apelat la instanţă încă din 2001. Aşa a ieşit la iveală faptul că primarul Johannis & comp. obţinuseră imobilele pe baza unor acte false eliberate de secretarul Primăriei Porumbacu de Sus, Liviu Munteanu. Conform dosarului penal în care Munteanu e anchetat, reiese că el a eliberat o serie de documente privind moştenirea defunctului Eliseu Ghenea, care aveau un conţinut ireal şi nu corespundeau menţiunilor din documentele de stare civilă din arhive.
„Aceste manopere desfăşurate de numiţii Bastea Ioan, Lazurcă Georgeta şi Johannis Carmen, sprijinite de acţiunile învinuitului Munteanu Liviu – care a eliberat adeverinţele 168/1998 şi 73/2000 şi anexa 1 nr. 25/1997, în mod fals, au condus la intabularea eronată a sus-numiţilor în cartea funciară, deşi nu aveau vocaţie succesorală, întrucât Bastea Nicolae era rudă doar cu Ghenea Măria, soţia precedentă a defunctului Ghenea Eliseu“, se spune în dosarul în care Munteanu e acuzat de fals intelectual şi abuz în serviciu în formă calificată. Mai mult, avocatul familiei Johannis, Dorin Suciu, a fost acuzat că pe Nicolae Bastea l-a transformat, din nepot al Măriei Ghenea, în nepotul lui Eliseu, astfel încât să poată fi considerat succesor direct al ultimului reprezentant al familiei Ghenea. Iniţial, familia Johannis a pierdut în instanţă, după ce o expertiză grafologică a arătat nevalabilitatea testamentului lăsat de Măria Bastea, fapt ce a făcut ca testamentul lui Nicolae Bastea să cadă. Ulterior au urmat recursuri, familia Johannis a reuşit să câştige datorită adeverinţelor false eliberate de Munteanu, a intrat pe fir şi Parchetul de pe lângă CSJ, dar, stupoare: Johannis rămâne proprietar, ancheta este declinată şi trimisă la DNA.
În spatele zâmbetului arogant şi aparent degajat al „baronului regional“ Klaus Johannis stă doar speranţa acestuia că se va putea agăţa de o funcţie şi de o protecţie politică prin care să-şi îngroape adânc dosarul de la DNA. În realitate, „Primarul-şase case“ a reuşit să-şi dezvăluie puroiul bubelor locale la nivel naţional şi, de ce nu, şi international.