Comisia Europeana nu a rambursat Romaniei niciun ban din fondurile structurale si de coeziune, in luna ianuarie 2014, in timp ce tara a cerut de la Bruxelles deconturi de nici 32 de milioane de euro, potrivit celei mai recente situatii prezentate de Ministerul Fondurilor Europene.
In perioada 1 ianuarie 2007-31 ianuarie 2014, Romania a primit efectiv rambursari de la Comisia Europeana de 5,088 miliarde euro, insa totalul declaratiilor de cheltuieli transmise de autoritatile romane la Bruxelles, pentru decontare, in aceeasi perioada se ridica la 6,461 miliarde de euro.
Astfel, Romania mai asteapta sa primeasca de la CE peste 1,37 miliarde de euro, in baza declaratiilor de cheltuieli transmise la Bruxelles.
Din acesti bani ceruti si neprimiti inca de Romania, doar circa 32 de milioane de euro reprezinta declaratiile de cheltuieli transmise la Bruxelles in luna ianuarie 2014.
Programul Operational Sectorial (POS) Mediu, gestionat de Ministerul Mediului, si POS Dezvoltarea Resurselor Umane, de la Ministerul Muncii, au fost singurele care au contribuit cu decleratii de cheltuieli in luna ianuarie 2014, in proportii aproximativ egale. Celelalte 5 programe de fonduri structurale nu au contribuit cu nicio declaratie de cheltuieli transmisa la Bruxelles, conform situatiei de la MFE.
Spre comparatie, in luna decembrie 2013 Romania a transmis executivului european declaratii de cheltuieli de peste 1,27 miliarde de euro, pe toate cele 7 programe operationale.
Procentual, rata efectiva de absorbtie a fondurilor structurale si de coeziune, in termeni de rambursari de la CE, ajunge la 26,49%, in perioada 1 ianuarie 2007- 31 ianuarie 2014, in timp ce totalul declaratiilor de cheltuieli transmise la Bruxelles acopera 36,65% din suma alocata Romaniei in aceasta perioada.
Pe ministere, in erioada 1 ianuarie 2007-31 ianuarie 2014, cele mai mari sume cerute de la Bruxelles prin declaratiile de cheltuieli sunt la Programul Operational Regional, de la Ministerul Dezvoltarii Regionale, peste 1,779 miliarde euro, ceea ce ar acoperi 44,87% din sumele alocate pe POR. Prin acest program, Romania a primit, insa, de la CE rambursari efective de 1,646 miliarde de euro, ceea ce inseamna o rata efectiva de absortie a banilor europeni de 41,52%.
De mentionat, ca in decembrie 2013, Comisia Europeana a aprobat realocarea a 240 de milioane de euro catre POR din banii disponibili pentru Programul Operational Sectorial (POS) Mediu si din POS Transport. Aceasta realocare scade sensibil absorbtia procentuala pe POR, raportat la noua alocare totala, cu 240 de milioane mai mare.
De la POS Transport au fost luate alocari de 140 de milioane de euro si mutate la POR, insa programul gestionat de Ministerul Transporturilor a reusit cea mai spectaculoasa crestere pe partea de declaratii de cheltuieli, ajungand la 1,38 miliarde de euro. In acest program, Romania a primit insa de la Comisia Europeana, pana acum, rambursari efective de doar 876 de milioane de euro, ceea ce inseamna ca Bucurestiul asteapta de la Bruxelles peste 500 de milioane de euro la transporturi.
Rata curenta de absorbie a fondurilor in POS Transport este de 19,8%, ca rambursari primite de la CE, insa cu cheltuielile cerute spre decontare, rata de absorbtie ar depasi 31,2%, conform datelor prezentate de Ministerul Fondurilor Europene. De precizat, insa, ca aceasta rata este majorata usor si prin raportarea la noua alocare pentru POS Transport, diminuata cu 140 de milioane de euro, bani realocati la POR.
In luna ianuarie 2014, insa, nici in POR, nici in POS Transport, autoritatile romane nu au transmis declaratii de cheltuieli la Bruxelles, conform situatiei de la MFE.

Atragerea răspunderii solidare este „arma mortală“ a Fiscului de acum înainte, pentru a ajunge să execute silit bunurile personale ale administratorilor de firme şi ale asociaţilor acelor entităţi economice care au ajuns la datorii uriaşe către bugetul de stat, dar ei ca indivizi prosperă. Cei care conduc firme cu datorii mari la stat, dar care îşi ridică vile uriaşe pe persoană fizică sau se plimbă în diverse maşini de lux „ultimul răcnet“, direcţionând sume importante de la firme către bunurile lor personale, vor fi supuşi atragerii răspunderii solidare. Dacă până acum executarea bunurilor unei firme pentru neplata datoriilor era o metodă la modă prin care statul încerca să-şi recupereze nişte prejudicii, actualmente Finanţele încearcă alte metode mai noi de a aduce bani la bugetul de stat, cum ar fi să execute bunurile personale ale patronilor. „El nu plăteşte nimic la stat şi să-l las eu, ca Fisc, să-şi facă vile pe nu ştiu unde şi să se plimbe cu nu ştiu ce maşini de lux, în timp ce alţii plătesc la centimă impozitele şi taxele datorate statului?! Echitatea fiscală unde este? Noi vom face legătura între firmă şi persoana fizică. În timp ce pe firmă merge numai pe pierderi, pe persoană fizică are o avere colosală“, a declarat Mihai Antonescu, directorul executiv al Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Craiova.

Preşedintele ANAF a emis, zilele trecute, Ordinul nr. 127 pentru aprobarea instrucţiunilor privind aplicarea procedurii de angajare a răspunderii solidare reglementate de articolele 27 şi 28 din Codul de Procedură Fiscală, ordin prin care s-au aprobat noile modalităţi, instrucţiuni şi formulare de atragere a răspunderii solidare a deţinătorilor de firme. „Răspund solidar asociaţii firmei, membrii întreprinderilor familiale, cum ar fi comercianţii, care vând diverse produse, ateliere, magazine prin cartiere, pentru obligaţiile fiscale datorate de firmele lor. Ei răspund alături de administratori cu bunurile lor personale pentru că au determinat nedeclararea şi neachitarea obligaţiilor fiscale la scadenţă“, a explicat directorul executiv al Fiscului regional. Metoda exista şi până acum în Codul de Procedură Fiscală, dar în această perioadă s-au acordat puteri sporite Fiscului pentru atragerea răspunderii solidare şi pentru a putea lupta mai eficient cu evazioniştii, care aveau tot felul de tertipuri de a scăpa de lege.

Asigurarea obligatorie a locuintelor a ieftinit politele facultative. Companiile de profil au redus primele, pentru a castiga cota de piata, expunanduse insa la riscuri. Asigurarile obligatorii de locuinte au fost gandite de la inceput ca pe o locomotiva pentru cele facultative. Anul trecut, piata a beneficiat de pe urma modificarii legislatiei. Astfel, mai multe societati au putut vinde polite obligatorii si au demarat promotii pentru cei care plateau la pachet cele doua asigurari. Drept urmare, numarul de polite facultative subscrise a crescut, iar piata va ajunge in 2014 la o valoare de 500-550 de milioane de lei, potrivit estimarilor asiguratorilor. Pentru a castiga cota de piata, unele companii vand polite facultative la tarife mici, uneori sub pretul minim al asigurarii obligatorii. Prin lege, acesta a fost stabilit la 20 euro, in cazul locuintelor din caramida sau BCA, si la 10 euro, pentru cele din chirpici...Industria de aparare va beneficia de stergerea unor datorii care totalizeaza un miliard de lei. Companiile cu capital majoritar de stat din industria de aparare vor beneficia de o stergere de datorii de circa un miliard de lei, Fondul Monetar International (FMI) si Ministerul Finantelor dandu-si deja acordul pentru acest lucru, a declarat Andrei Gerea, ministrul Economiei. Statul detine prin mai multe companii din sectorul industriei de aparare: Romarm, Carfil Brasov, Uzina Mecanica Plopeni, Metrom Brasov sau Uzina Automecanica Moreni, Uzina Mecanica Sadu sau Uzina Mecanica Cugir. Romarm detine o zestre imobiliara impresionanta, constituita in principal din terenuri.

Un discurs excelent ....

Romania, de-a lungul istoriei, s-a aflat mereu la rascruce de vanturi, intre 3 mari imperii :

1. De la 1393 la 1877 (484 ani) Muntenia, Moldova si Transilvania au platit Imperiului Otoman 1.066.305.780 lei-aur, sau 341.021 kg aur (341 tone aur);

2. Imperiul Habsburgic a tinut sub ocupatie Transilvania, intre 1687 si 1918 (231 ani), Banatul, intre 1718 si 1918 (200 ani), Oltenia, intre 1718 si 1739 (21 ani) si Bucovina, intre 1775 si 1918 (143 ani) si a stors aceste provincii de 2.450.000000 lei-aur, sau 857.500 kg aur (858 tone aur);

3. In perioadele de ocupatie ruseasca, intre 1769 si 1854 (85 ani), Moldova si Muntenia au fost stoarse de 200.000.000 lei-aur, sau 64.516 kg. aur (65 tone aur).

 

Cu alte cuvinte, Imperiul Habsburgic, stapanind 231 ani Transilvania si 100 ani Bucovina, a jecmanit de doua ori mai mult decat turcii (484 ani) si de patru ori mai mult decat rusii (85 ani).

Fara a mai pune la socoteala tezaurul trimis spre pastrare rusilor si nici uriasele despagubiri de razboi impuse Romaniei la sfarsitul WW2, inseamna o paguba de 1.264 tone aur, care astazi ar fi valorat peste 63 mld. EURO.

De când Portugalia a intrat în Uniunea Europeană în 1986, şi până în 2011, ţara a primit aproape 81 de miliarde de euro din fonduri europene. Deşi a primit aceste miliarde de euro Portugalia nu a realizat investiţii majore, iar în prezent se zbate să evite falimentul. Cu banii de la UE portughezii au construit podul Vasco da Gama, cinci noi stadioane de fotbal, 9 spitale, 622 de şcoli şi 248 de staţii de epurare. În ceea ce priveşte infrastructura rutieră, Portugalia posedă o reţea formată din autostrăzi, itinerarii principale, itinerarii complementare şi drumuri naţionale. În 2011 reţeaua rutieră pe continent era de 13.411 km, din care 2.737 km  cu regim de autostradă.

Creditorii internaționali au aprobat pentru Portugalia în mai 2011 împrumuturi de urgență în valoare de 78 de miliarde de euro. În schimb, ei au cerut guvernului de la Lisabona să aplice o politică strictă de austeritate. Zeci de mii de portughezi au protestat atunci față de noul curs al executivului lor. Premierul Pedro Passos Coelho a anunțat deja în decembrie că țara sa nu va avea nevoie de un al doilea pachet de ajutoare financiare de la UE.

Vicepreședintele Parlamentului European, Othmar Karas, a declarat în timpul unei vizite la Lisabona că este convins că Portugalia va reuși să iasă în mai din programul de ajutorare oferit de UE. Așa-numita troică internațională, formată din reprezentanții FMI, BCE și ai Comisiei Europene, s-ar putea retrage din Portugalia la 17 mai, înaintea alegerilor europene.

La data de 31 iulie 2013, conform datelor furnizate de Oficiul Naţional al Registrului  Comerţului, erau înmatriculate în România 488 societăţi comerciale cu participare de  capital portughez. Capitalul social subscris exprimat în echivalent valută a fost de  324,345 milioane dolari SUA. Portugalia deţine o pondere de 0,67% în total investiţii în societăţi comerciale cu participare străină în România. Portugalia a ocupă locul 21în rândul investitorilor străini din ţara noastră. Prezenţa firmelor portugheze este remarcată în sectoarele energiei eoliene, infrastructurilor rutiere, marea distribuţie, domeniul bancar, agricultură şi biocombustibili.