Comisia Europeana a cerut Statelor Unite sa ridice regimul vizelor pentru cetatenii din 5 tari membre ale Uniunii Europene, printre care si Romania, insa Bucurestiul trebuie sa notifice CE, pana duminica, 9 februarie, privind situatia curenta a accesului cetatenilor romani pe teritoriul american, relateaza miercuri Euractiv.com.

In 20 ianuarie 2014, a intrat in vigoare un Regulament european care cere statelor UE sa "reactioneze in comun" in privinta vizelor, in special in cazurile in care tarile terte ii supun pe catatenii UE "unui tratament diferentiat".

Astfel, daca SUA nu rezolva situatia privind regimul de acces al cetatenilor tuturor statelor UE pe teritorul american, Uniunea Europeana ar putea introduce vize pentru diplomatii americani, a avertizat Comisia, potrivit publicatiei citate.

Conform regulamentului european consultat de HotNews.ro, Uniunea Europeana isi asuma obiectivul comun de a obtine din partea statelor terte un regim de reciprocitate egal fata de toate cele 28 de tari membre UE.

"Reciprocitatea deplina a vizelor este un obiectiv pe care Uniunea ar trebui sa il urmareasca in mod activ in relatiile sale cu tarile terte, contribuind astfel la imbunatatirea credibilitatii si a coerentei politicii externe a Uniunii", se arata in regulament.

"Prezentul regulament ar trebui sa stabileasca un mecanism privind suspendarea temporara a exceptarii de la obligativitatea vizelor pentru o tara terta care figureaza pe lista din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 539/2001 (mecanismul de suspendare), intr-o situatie de urgenta, atunci cand este necesara o reactie prompta pentru solutionarea dificultatilor cu care se confrunta cel putin un stat membru si tinand cont de impactul general al situatiei de urgenta asupra Uniunii in ansamblul sau", se mai arata in legislatia europeana.

Statele Unite este una dintre tarile cuprinse in anexa mentionata de noul regulament.

Pierderea de venituri bugetare rezultata in urma amanarii supraaccizei la carburanti va trebui compensata prin blocarea unor cheltuieli de investitii pana la jumatatea anului, a aratat Andreea Schaechter, sefa misiunii FMI in Romania.

Reprezentanta institutiei financiare internationale nu a precizat pentru ce proiecte de investitii vor fi blocate cheltuielile,  mentionand ca acestea trebuie anuntate de Guvern.

"Sumele vor fi blocate temporar, pana La jumatatea anului, cand se face rectificare bugetara", a spus Schaechter. Potrivit afirmatiilor sale, supraacciza la carburanti se va aplica de la 1 aprilie, dar masura nu va fi mentionata in scrisoarea de intentie a Guvernului, deoarece nu este o masura noua, fiind deja inclusa in bugetul de stat. Presedintele Traian Basescu a anuntat anterior ca nu va semna o scrisoare de intentie care prevede supraaccizarea carburantilor, dar ca nu va bloca acordul cu Fondul Monetar. Basescu a aratat ca nu poate fi de acord cu cresterea fiscalitatii in acest mod pentru a oferi primarilor bani, sub forma de cheltuieli suplimentare de investitii, in campania electorala.

"Introducerea supraaccizei de 7 eurocenti va avea cu siguranta un impact asupra inflatiei, dar va fi un impact temporar, doar in acest an", spune Schaechter. Pentru anul viitor, FMI anticipeaza o inflatie medie de 2,2%, fata de 4% anul acesta.

SUPER "COMENTARIU/SCAPARE" A OFICIALULUI SUA

În înregistrare, vocile aparţinând lui Nuland şi Pyatt vorbesc despre situaţia din Ucraina şi despre propunerea preşedintelui Viktor Ianukovici de a-l numi pe Arseni Iaţeniuk premier şi pe Vitali Kliciko vicepremier. Cei doi lideri ai opoziţiei ucrainene au respins propunerea. Nuland, care a mers în decembrie în Piaţa Independenţei din Kiev, precizează că secretarul general ONU, Ban Ki-moon, urmează să îl numească pe un fost ambasador olandez la Kiev, Robert Serry, emisar în Ucraina.

"Cred că acest lucru ar fi minunat pentru remedierea acestei situaţii, pentru ca ONU să o remedieze; f... UE", adaugă vocea atribuită lui Nuland, referindu-se la disensiunile dintre Washington şi Bruxelles.

Negocierile dintre Uniunea Europeana si Statele Unite privind acordul transatlantic de liber schimb continua cu cea de-a patra runda, in perioada 10-14 martie, la Bruxelles, a anuntat marti Comisia Europeana.
Inainte de aceasta runda, comisarul european pentru comert, Karel De Gucht, si reprezentantul pentru comert al SUA, ambasadorul Michael Froman, se vor intalni la Washington pe 17 si 18 februarie, pentru a face inventarul negocierilor la zi.
De ambele parti, scopul acestei intalniri este evaluarea progreselor facute dupa primele 3 runde de discutii si de a le oferi ghidaj politic negociatorilor-sefi asupra celui mai bun mod de a duce mai departe negocierile.
Negocierile SUA-UE pentru Partenerniatul Transatlantic pentru comert si investitii (TTIP) au ineput in iulie 2013, CE asteptand ca viitoarea liberalizare a comertului si investitiilor sa aduca mai multe locuri de munca si crestere economica si sa ajute Europa la recuperarea sa pe teremen lung din criza economica.
Recent, Comisarul De Gucht a anuntat ca incepand cu prima parte a lunii martie, timp de 3 luni va supune dezbaterii publice in UE partea de litigii state-companii (ISDS) din negocierile pentru TTIP.
Astfel, negocierile cu americanii privind ISDS vor fi supsendate pe perioada dezbaterii publice, insa comisarul european a subliniat ca restul aspectelor acordului transatlantic vor fi negociate mai departe.

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a anunţat un program de împrumuturi de 4,06 miliarde de lei, din care 260 de milioane de lei alocate sesiunilor suplimentare de oferte necompetitive organizate exclusiv pentru obligaţiuni de tip benchmark, şi 200 de milioane de euro de la băncile comerciale, în luna februarie, informează Agerpres.  Sumele vor fi destinate refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat.
Împrumuturile în lei vor fi atrase printr-o emisiune de titluri de stat pe un an, lansată pe 3 februarie, în valoare de 1,2 miliarde de lei. De asemenea, vor fi redeschise patru emisiuni de obligaţiuni de tip benchmark, cu scadenţe la cinci şi zece ani, şi va fi lansată o nouă emisiune cu scadenţa la 5 ani, fiecare fiind urmată, a doua zi, de o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, cu o valoare de 10% din valoarea iniţială a emisiunii de obligaţiuni.
Prima licitaţie va avea loc pe 6 februarie, pentru o emisiune de obligaţiuni pe şapte ani şi patru luni, în valoare de 600 de milioane de lei. Pe 10 februarie va avea loc o licitaţie de obligaţiuni pe trei ani şi patru luni, în valoare de 800 de milioane de lei, pe 13 februarie - o licitaţie pentru obligaţiuni pe nouă ani şi trei luni, în valoare de 100 de milioane de lei. De asemenea, pe 17 februarie vor fi scoase la vânzare obligaţiuni pe doi ani şi trei luni, în valoare de 500 de milioane de lei, iar pe 24 februarie, o emisiune pe cinci ani şi patru luni în valoare de 500 de milioane de lei. Împrumutul în euro, în valoare de 200 de milioane de euro, urmează să fie atras printr-o emisiune de obligaţiuni în monedă europeană pe cinci ani planificată pentru data de 20 februarie.
În 2013, MFP a împrumutat de la băncile locale peste 48,5 miliarde lei. 

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a redus marţi dobânda de politică monetară de la 3,75% la 3,5% pe an, un nou minim istoric, şi a menţinut ratele rezervelor minime obligatorii, ambele decizii fiind anticipate de analişti.

Alte decizie adoptată marţi de BNR vizează gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar. De asemenea, CA al BNR a analizat şi aprobat Raportul trimestrial asupra inflaţiei, document care va fi prezentat joi într-o conferinţă de presă.

Analiştii se aşteptau ca BNR să reducă dobânda. Astfel, 15 din 20 de participanţi la un sondaj intern în cadrul Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) estimau diminuarea la 3,5%, în timp ce restul vedeau posibilă menţinerea la 3,75%.

Aceasta ar putea fi ultima reducere a dobânzii într-un ciclu de relaxare a politicii monetare care a început în iulie 2013, cele mai multe estimări pentru orizontul decembrie 2014 indicând o dobândă de 3,5%. Prognozele pentru decembrie 2014 variază între un minim de 3% şi un maxim de 4%, potrivit AAFBR.

Totodată, analiştii apreciază că rezervele minime obligatorii pentru pasivele în lei, menţinute la 12% în luna februarie, pot fi reduse la 10% până la finalul anului. Estimările pentru decembrie 2014 variază între un minim de 5% şi un maxim de 12%.

Rezervele minime obligatorii pentru pasivele în valută, păstrate la 18%, pot fi reduse la 15% până la sfârşitul anului anului. Previziunile analiştilor pentru decembrie 2014 oscilează între minim 10% şi maxim 18%.

Banca centrală a redus la începutul lunii ianuarie rata dobânzii de politică monetară de la 4% la 3,75% pe an, un nou minim istoric, precum şi ratele rezervelor minime obligatorii la lei de la 15% la 12% şi ratele rezervelor minime obligatorii la valută de la 20% la 18%.