Un consultant financiar francez a declarat pentru Financial Times că măsurile anunţate de Hollande, prin care reducerea impozitării muncii va fi însoţită de reduceri ale cheltuielilor publice şi nu de compensarea prin alte taxe, reprezintă o noutate absolută pentru Franţa. Valul de optimism al antreprenorilor se va lăsa, însă, aşteptat destul de mult, deoarece "credibilitatea guvernului este zero".  Realizarea faptului că reducerea impozitelor trebuie să vină la pachet şi cu reducerea cheltuielilor publice reprezintă "un vaccin împotriva socialismului pentru francezi", după cum a mai declarat consultantul citat de FT.
Dar campania de imunizare a Franţei, împotriva promisiunilor electorale rupte de realitatea economică, este abia la început. Ultimele date de la Markit Economics arată o nouă contracţie a sectorului privat din Hexagon în ianuarie 2014, în condiţiile presiunilor tot mai mari asupra marjelor de profit. Costurile au înregistrat cea mai rapidă creştere din ultimele 21 de luni, mai ales în sectorul serviciilor, în timp ce preţurile cerute clienţilor îşi continuă tendinţa de scădere, mai ales pe fondul scăderii puterii de cumpărare. Iar situaţia companiilor franceze, care se confruntă cu inflaţia accentuată a costurilor şi deflaţia veniturilor, nu este, nici pe departe, unică în Europa. Aceasta este situaţia cu care se confruntă Arnaud Montebourg, iar diatribele sale sunt irelevante în lipsa unor măsuri cu adevărat revoluţionare, care să pornească de la eliberarea economiei de sub jugul elitelor socialiste crescute de ENA (n.a. École nationale d'administration), adepte ale "campionilor economici", atât de dragi fasciştilor de pretutindeni. Însă adevărata dimensiune a problemelor cu care se confruntă autorităţile franceze este ilustrată cel mai bine de Bill Bonner, autor şi antreprenor de succes, care a scris recent despre experienţa sa de 15 ani din Franţa. "Dacă eşuezi, te pedepsesc cu taxe, probleme administrative şi contracte sindicale înşelătoare, iar dacă ai succes te recompensează cu taxe, probleme administrative şi contracte sindicale înşelătoare", arată americanul de origine irlandeză. "Cu toate acestea, antreprenorii dinamici şi bine educaţi din Franţa nu pot fi opriţi. Ei deschid, în continuare, afaceri de succes, dar în Marea Britanie şi Statele Unite", mai scrie Bonner.

De mai bine de un deceniu, PSD şi-a permis luxul de a se comporta într-o manieră josnică, bucurându-se, în acelaşi timp, de un minim suport şi de indiferenţa benefică a familiei politice din care face parte, Partidul Socialist European. Dar a pierdut acest sprijin săptămâna trecută, când Victor Ponta a fost mustrat, în mod public, de către Martin Schultz, preşedintele Parlamentului European, pentru limbajul folosit împotriva unui coleg de-al său, dintr-o tabără politică rivală.

Victor Ponta şi cu mine provenim din ţări aflate la extremităţile Uniunii Europene. În prezent, amândoi suntem nemulţumiţi de deciziile luate la Bruxelles, dar din ra­ţi­uni diferite. Împreună cu majoritatea con­cetăţenilor mei, mă tem că UE pur şi sim­plu desfiinţează unele libertăţi care, în Ma­rea Britanie, au fost câştigate numai după o luptă acerbă – un parlament ales de­mo­cratic, care garantează o serie de libertăţi individuale, fără constrângeri din afară.

În România, un parlament tânăr a căzut în mâna unei oligarhii care urmăreşte mo­delarea legilor şi a regulilor guvernării, ast­fel încât membrii acesteia să poată ope­ra în voie, fără vreo restricţie din partea instituţiilor statului. Bruxellesul nu poate tolera atât de uşor un parlament care, pe de-o parte, într-un stat încearcă să lu­cre­ze în favoarea interesului naţional, în timp ce, într-un altul, urmăreşte, în mod evident, apărarea intereselor de grup. (sursa RL)

Carpatair, una dintre cele mai importante companii aeriene românesti, cu sediul central la Timișoara, având capital majoritar elvețian, a obținut ieri intrarea în insolvență, intenția companiei fiind de a urma un proces de reorganizare judiciară.

Potrivit unui anunț al companiei aeriene, printre cauzele acestei decizii se află litigiile împotriva Aeroportului Timişoara având ca obiect activităti anticoncurenţiale investigate în prezent de Comisia Europeana dar şi de instanţele şi autoritătile naţionale, daunele estimate ridicându-se la circa 30 milioane de euro.

În timpul procesului de reorganizare, compania va continua o activitate comercială normală, iar conducerea companiei va fi asigurată de actuala echipă de management condusa de Nicolae Petrov, sub supravegherea administratorului judiciar desemnat.
În primăvara anului trecut, Carpatair a obținut pentru a cincea oară consecutiv statutul de operator IOSA conferit de IATA (International Air Transport Association), cel mai riguros sistem de evaluare a siguranței operaționale pentru companiile aeriene din întreaga lume. Carpatair deține încă din 2005 certificarea standardelor de calitate și siguranță IOSA, fiind singurul operator privat de transport aerian din România și una dintre primele companii aeriene din Europa de Est care respectă aceste standarde certificate la nivel internațional pentru zborurile comerciale.

Nivelul creditelor neperformante deţinute de băncile italiene a continuat să crească în noiembrie, ajungând la cel mai ridicat nivel din ultimii 14 ani, deoarece companiile şi consumatorii nu au reuşit să-şi achite împrumuturile, a anunţat, ieri, Asociaţia bancară italiană (ABI).

Creditele neperformante brute aflate în portofoliul băncilor italiene au urcat în noiembrie 2013 cu 22,8%, la 149,6 miliarde de euro (202,3 miliarde de dolari), în timp ce numărul clienţilor băncilor care au probleme cu achitarea datoriilor a ajuns la 1,2 milioane. Creditele neperformante brute reprezentau în noiembrie 7,8% din totalul împrumuturilor, faţă de 7,7% în octombrie, potrivit datelor ABI, citate de Reuters şi Dow Jones Newswires

În ultimii doi ani, creditele neperformante au crescut cu 45%.

Băncile italiene au redus creditarea pentru a 20-a lună consecutiv în decembrie, datele indicând impactul restricţionării creditării şi a recesiunii din a treia economie a zonei euro.

Creditele către persoanele fizice şi juridice au scăzut luna trecută cu 3,4%, după un declin de 4,5% în noiembrie, a anunţat Asociaţia bancară italiană.

Principalele bănci italiene sunt Intesa Sanpaolo, UniCredit, Monte dei Paschi di Siena, Banco Popolare şi UBI Banca.

Sursa: Agerpres

Speranţele de creştere a creditării şi profiturilor se îndreaptă în special către pieţele central şi est europene (ECE). „Semnele redresării economice în vestul Europei se transmit şi într-o producţie industrială mai mare în regiunea ECE, deşi persistă diferenţe notabile între ţări. Mai departe, îmbunătăţirea activităţii economice în regiune va fi însoţită de accelerarea creditării, împinsă cu precădere de sectorul clienţilor corporativi“, a declarat Gianni Franco Papa, şeful diviziei pentru Europa Centrală şi de Est a grupului Unicredit.

Potrivit unui studiu realizat de analiştii grupului, creditele bancare vor avea, în perioada 2013-2015, creşteri anuale importante, de peste 4%, în ţări ca Polonia, Slovacia, Cehia sau Serbia, şi de-a dreptul spectaculoase în Turcia şi Rusia (17%, respectiv 14,7%). În acest tablou optimist, perspectivele pentru România fac notă discordantă. „Anul acesta, ne aşteptăm tot la o creştere negativă pentru România, -0,8%, dar decelerarea creditării va fi totuşi mai puţin amplă decât anul trecut“, spune Carmelina Carluzzo, deputy head of CEE Strategic Analysis în cadrul grupului Unicredit. Pentru intervalul 2013-2015, creşterea anuală a creditării bancare în ţara noastră va fi de doar 1,2%, a doua cea mai proastă din regiune, după Slovenia.  Soluţiile gândite de autorităţile române pentru repornirea creditării şi susţinerea creşterii economice pe această cale nu pot rezolva, însă, problema creditelor neperformante, consideră analistul Florin Cîţu. BNR a redus recent dobânda-cheie la un nou minim istoric, 3,75%, diminuând, totodată, rata rezervei minime obligatorii (RMO) atât pentru depozitele în lei ale băncilor, de la 15% la 12%, cât şi pentru pasivele în valută, de la 20% la 18%, începând cu data de 24 ianuarie, măsuri care ar urma să lase la dispoziţia bancherilor fonduri suplimentare de 4 miliarde de lei şi 500 milioane de euro. „Eliberarea de lichidităţi pe termen lung în lei ar trebui teoretic să ajute creditarea, pentru că ar reduce preţul (deşi aşteptările inflaţioniste s-ar putea să împingă acest preţ în sus pe termen lung), dar lucrurile nu sunt aşa de simple. Creditarea suferă din alte cauze decât preţul, iar reducerea RMO în lei rezolvă doar nepotrivirea de scandenţe între ce oferă BNR ca lichiditate pe termen scurt şi interesul economiei pentru lichidităţi pe termen lung, nu însă şi problema creditelor neperformante“, spune Cîţu. În opinia sa, măsurile BNR vor ajuta mai mult statul să se împrumute în valută decât sectorul privat.

Banca Centrală Europeană ar putea îmbunătăţi estimările de creştere a economiei zonei euro, a declarat, marţi, Ewald Nowotny, membru în consiliul director al BCE, reiterând că nu se aşteaptă nici la deflaţie şi nici la inflaţie, în condiţiile în care banca menţine politica monetară relaxată, transmite Reuters.

Economiile din Germania şi Austria o duc bine, Spania şi Irlanda au o evoluţie peste estimări, iar Franţa este stabilă, le-a declarat jurnaliştilor Nowotny, care este şi guvernator al Băncii Centrale a Austriei. Dacă împarţi riscurile, în acest moment este mai ridicată probabilitatea ca situaţia să se îmbunătăţească decât să se înrăutăţească, a răspuns oficialul când a fost întrebat dacă în martie BCE va revizui în creştere estimările privind evoluţia zonei euro. Accelerarea creşterii în 2015 ar trebui să ducă şi la o inflaţie mai ridicată, dar se va menţine în ţinta de 2% stabilită de BCE, a dat asigurări Ewald Nowotny.

În decembrie, BCE a îmbunătăţit estimările de creştere a economiei zonei euro la 1,1% în acest an.

Rata anuală a inflaţiei în zona euro a scăzut uşor în luna decembrie 2013, până la 0,8%, de la nivelul de 0,9% înregistrat în luna noiembrie, arată o estimare preliminară publicată de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Luna trecută, Banca Centrală Europeană (BCE) şi-a revizuit în jos estimările privind rata inflaţiei în zona euro pentru 2013 şi 2014, până la 1,4%, şi, respectiv, 1,1%. În plus, potrivit primelor prognoze pentru 2015, media inflaţiei în zona euro ar urma să se situeze la 1,3%, sub ţinta de 2% avută în vedere de BCE.

Deflaţia, o scădere cronică a preţurilor, afectează întreaga economie, deoarece consumatorii evită să facă achiziţii în aşteptarea unor noi reduceri de preţuri, ceea ce afectează cererea şi forţează companiile să-şi reducă cheltuielile şi angajările, creând astfel un efect în spirală.

Sursa: Agerpres