Speranţele de creştere a creditării şi profiturilor se îndreaptă în special
către pieţele central şi est europene (ECE). „Semnele redresării economice în
vestul Europei se transmit şi într-o producţie industrială mai mare în regiunea
ECE, deşi persistă diferenţe notabile între ţări. Mai departe, îmbunătăţirea
activităţii economice în regiune va fi însoţită de accelerarea creditării,
împinsă cu precădere de sectorul clienţilor corporativi“, a declarat Gianni
Franco Papa, şeful diviziei pentru Europa Centrală şi de Est a grupului
Unicredit.
Potrivit unui studiu realizat de analiştii grupului, creditele bancare vor
avea, în perioada 2013-2015, creşteri anuale importante, de peste 4%, în ţări ca
Polonia, Slovacia, Cehia sau Serbia, şi de-a dreptul spectaculoase în Turcia şi
Rusia (17%, respectiv 14,7%). În acest tablou optimist, perspectivele pentru
România fac notă discordantă. „Anul acesta, ne aşteptăm tot la o creştere
negativă pentru România, -0,8%, dar decelerarea creditării va fi totuşi mai
puţin amplă decât anul trecut“, spune Carmelina Carluzzo, deputy head of CEE
Strategic Analysis în cadrul grupului Unicredit. Pentru intervalul 2013-2015,
creşterea anuală a creditării bancare în ţara noastră va fi de doar 1,2%, a doua
cea mai proastă din regiune, după Slovenia. Soluţiile gândite de autorităţile române pentru repornirea creditării şi
susţinerea creşterii economice pe această cale nu pot rezolva, însă, problema
creditelor neperformante, consideră analistul Florin Cîţu. BNR a redus recent
dobânda-cheie la un nou minim istoric, 3,75%, diminuând, totodată, rata rezervei
minime obligatorii (RMO) atât pentru depozitele în lei ale băncilor, de la 15%
la 12%, cât şi pentru pasivele în valută, de la 20% la 18%, începând cu data de
24 ianuarie, măsuri care ar urma să lase la dispoziţia bancherilor fonduri
suplimentare de 4 miliarde de lei şi 500 milioane de euro. „Eliberarea de
lichidităţi pe termen lung în lei ar trebui teoretic să ajute creditarea, pentru
că ar reduce preţul (deşi aşteptările inflaţioniste s-ar putea să împingă acest
preţ în sus pe termen lung), dar lucrurile nu sunt aşa de simple. Creditarea
suferă din alte cauze decât preţul, iar reducerea RMO în lei rezolvă doar
nepotrivirea de scandenţe între ce oferă BNR ca lichiditate pe termen scurt şi
interesul economiei pentru lichidităţi pe termen lung, nu însă şi problema
creditelor neperformante“, spune Cîţu. În opinia sa, măsurile BNR vor ajuta mai
mult statul să se împrumute în valută decât sectorul privat.