Romania a atras 2 miliarde dolari de pe pietele internationale prin doua emisiuni de obligatiuni, cu maturitati de 10 si 30 de ani, la randamente sub nivelurile indicative prezentate investitorilor, anunta Mediafax.
Titlurile la 10 ani au fost vandute la 220 puncte de baza (2,2 puncte procentuale) peste referinta titlurilor de trezorerie SUA, potrivit Reuters. Astfel, randamentul emisiunii ar fi de 5,04%.
Obligatiunile cu scadenta la 30 de ani au fost vandute pe piata la aproximativ 250 puncte de baza (2,5 puncte procentuale) peste costul de referinta al titlurilor de Trezorerie SUA, randamentul fiind de 6,28%. Emisiunea pe 30 de ani reprezinta o premiera din punct de vedere al maturitatii.
Potrivit anuntului initial, titlurile la 10 ani aveau un randamentul indicativ de 237,5 puncte de baza (2,375 puncte procentuale) peste referinta titlurilor de trezorerie SUA, iar cele pe 30 de ani de aproximativ 270 puncte de baza (2,7 puncte procentuale) peste costul de referinta al titlurilor de Trezorerie SUA.
BNP Paribas, Citigroup si JP Morgan sunt aranjori principali ai plasamentului de obligatiuni.
Ministerul Finantelor estimeaza pentru acest an atragerea de finantare de circa 2 miliarde euro de pe pietele internationale, prin programul Medium Term Notes (MTN), operatiuni care vor fi efectuate in functie de conditiile din piete. In cazul unor circumstante favorabile, statul ia in calcul si prefinantarea.
Guvernul a anuntat in luna noiembrie ca plafonul maxim al emisiunilor de titluri de stat pe pietele externe (MTN) a fost aproape dublat, de la 8 miliarde euro la 15 miliarde euro, si extins astfel incat sa acopere urmatorii trei ani, respectiv 2014-2016. MTN a fost aprobat in 2010 pentru o perioada de trei ani.
Initial, programul de emisiuni MTN a avut un plafon de 7 miliarde euro, suplimentat in iunie anul trecut cu 1 miliard de euro pentru a acoperi necesarul de finantare pentru 2013.
Cea mai recenta iesire pe pietele externe a avut loc in luna octombrie, cand Romania a imrumutat luni 500 milioane de euro printr-o emisiune de obligatiuni denominate in euro.
Ministerul Finantelor Publice a programat pentru luna ianuarie licitatii pe piata interna prin care vrea sa vanda titluri de stat in valoare de 4,03 miliarde lei si 200 milioane euro, de aproape doua ori mai mult decat titlurile care ajung la scadenta in aceasta luna, de 2,78 miliarde lei.
Trezoreria a imrumutat deja 2,458 miliarde lei de la inceputul acestui an pe piata interna.
Statul a imprumutat anul trecut de pe piata interna 48,53 miliarde lei, la care se adauga emisiuni in valuta, interne si externe, de 3,57 miliarde de euro si 1,5 miliarde de dolari. Fondurile atrase in lei anul trecut sunt cu 16,5% sub valoarea imprumutata in 2012, de 58,17 miliarde lei, iar finantarile in valuta au fost similare, de la 4,71 miliarde de euro din 2012.

Un studiu care a fost publicat înaintea testului de stres la nivelul UE ale cărui rezultate vor fi anunţate abia în noiembrie 2014 si care a fost realizat de Viral Acharya, profesor la Universitatea din New York şi consilier al Consiliului European pentru Risc Sistemic (o agenţie de evaluare a riscului), şi de Sascha Steffen, de la Şcoala Europeană de Management şi Tehnologie din Berlin, stipuleaza urmatoarele :

109 bănci din zona euro ar avea nevoie de 767 de miliarde de euro pentru a-şi aduce capitalul la un nivel considerat sigur de către Banca Angliei. Şeful departamentului pentru stabilitate financiară al Băncii Angliei, Andrew Haldane, a declarat în 2012 că marile bănci trebuie să ajungă la un nivel al capitalului de 7% din activele totale, pentru a se proteja de o nouă criză.

Suma de 767 miliarde se referă însă doar la 109 bănci care au publicat date financiare, dintr-un total de 128 care vor fi evaluate până în noiembrie.

Cei doi profesori au semnalat că Belgia, Cipru, Franţa şi Germania sunt ţările în care băncile au deficite semnificative de capital.

Băncile au atras de la investitori şi prin sprijinul statelor circa 500 de miliarde de euro de la începutul crizei pentru a-şi consolida situaţia financiară şi pentru a evita o eventuală repetare a crizei financiare din 2008-2009.(sursa mediafax)

Directorul Serviciului de Informaţii Externe, Teodor Meleşcanu, a declarat, la Digi 24, în contextul în care comenta scandalul iscat de dezvăluirile lui Eduard Snowden, că 95% din totalul sateliţilor declaraţi ca fiind "de studiu" sunt sateliţi de spionaj.

"Evident că se ascultă. 95% din sateliţii care se învârt în spaţiul extraatmosferic pentru «studierea paşnică a Cosmosului» sunt sateliţi de spionaj. Dacă lumea s-a supărat pentru asta, înseamnă că e infantilă. Aaa, dacă supărarea a fost de cum a fost posibil să se afle şi aşa mai departe, asta e altceva", a spus Meleşcanu.

Directorul SIE a adăugat că nu interceptarea mesajelor este problema, ci decriptarea lor.

"Tot ce este semnal audio, video şi aşa mai departe şi iese în atmosferă este interceptat. Majoritatea sunt însă criptate şi problema e dacă poţi să le decriptezi. Dar de interceptat, se interceptează. Şi noi facem asta, şi toată lumea (...) Sigur, dacă sunt criptate, ajungi mai greu la ele. Înseamnă că au valoare mai mare", a punctat Teodor Meleşcanu.

Întrebat dacă şi SIE ascultă decidenţi politici din alte ţări, directorul instituţiei a răspuns: "Nu, dar de multe ori ajung asemenea semnale şi la noi".

Şeful SIE a precizat că România, odată intrată în NATO, s-a obligat prin tratat să nu aibă operaţiuni pe teritoriul altor state "nici de interceptare, nici de alt tip".

Pe de altă parte, Meleşcanu a dat de înţeles că este posibil ca decidenţi români să fi fost ascultaţi de servicii străine, mai ales dacă au avut convorbiri din străinătate, de pe telefoane necodificate.

"Eu, personal, nu exclud. Mai ales dacă au vorbit din străinătate pe telefoane mobile obişnuite, e foarte posibil (...) Noi facem această recomandare tuturor beneficiarilor: vă rugăm frumos nu vorbiţi pe telefonul mobil, mai ales dacă sunteţi în străinătate, într-o deplasare. Aveţi ceva de vorbit? E o ambasadă, sunt posibilităţi de a comunica. Dacă beneficiarul respectă sau nu, sigur că e opţiunea lui", a declarat Teodor Meleşcanu.

Noile reguli UE privind licitaţiile publice şi contractele de concesionare vor asigura o calitate mai mare şi un preţ mai bun atunci când autorităţile publice vor cumpăra sau închiria activităţi, bunuri sau servicii. Totodată, noua legislaţie comunitară va facilita accesul la licitaţii al firmelor mici şi mijlocii şi vor include prevederi mai stricte privind subcontractarea. Legislaţia aprobată miercuri în PE a fost deja agreată cu Consiliul în iunie 2013. Aceasta revizuieşte regulile actuale privind licitaţiile publice în UE şi stabileşte pentru prima dată standarde comune în spaţiul comunitar privind contractele de concesionare pentru a încuraja competiţia corectă şi a asigura un raport echilibrat între preţ şi calitate, prin introducerea unor criterii noi de atribuire care pun mai mult accent pe aspectele legate de mediu, de inovaţii şi pe cele sociale.

Autorităţile publice cheltuiesc aproximativ 18% din PIB pe achiziţiile de activităţi, bunuri sau servicii, licitaţiile fiind un instrument puternic pentru atingerea unor scopuri sociale specifice.

"Noile reguli trimit un semnal puternic către cetăţeni care au dreptul să vadă o utilizare eficientă a banilor publici", a spus raportorul belgian Marc Tarabella (S&D).

"Noile reguli privind contractele de concesionare reprezintă, de asemenea, un semnal puternic în favoarea întăririi pieţei interne. Ele creează un mediu economic sănătos, de care vor beneficia toţi actorii, inclusiv autorităţile publice, operatorii economici şi, în cele din urmă, cetăţenii UE: acum regulile jocului vor fi cunoscute de toată lumea", a adăugat Philippe Juvin (PPE), raportorul privind contractele de concesionare.

Datorită noului criteriu - "oferta cea mai avantajoasă economic" - în procedura de acordare a contractului, autorităţile publice vor putea accentua calitatea, consideraţiile referitoare la mediu, aspectele sociale sau inovaţia, ţinând în continuare cont de preţ şi de costurile de implementare a achiziţiei. "Noul criteriu va aduce finalul dictaturii celui mai mic preţ, aducând în prim-plan calitatea", a explicat Tarabella.

Eurodeputaţii au decis introducerea unei proceduri complet noi pentru a întări soluţiile inovatoare în licitaţiile publice. Noul "Parteneriat pentru Inovaţie" va permite autorităţilor publice să organizeze licitaţii pentru a rezolva o problemă specifică fără să anticipeze soluţia, lăsând astfel spaţiu contractorului şi contractantului să găsească împreună soluţii inovatoare.

De asemenea, procedura de depunere a ofertelor companiilor va fi mai simplă, cu un "Document Unic European de Licitaţie" bazat pe declaraţii pe proprie răspundere. Doar câştigătorul va trebui să pună la dispoziţie documentele originale. Acest lucru ar putea reduce povara administrativă a companiilor cu mai mult de 80% , conform estimărilor Comisiei Europene. Noile reguli vor încuraja divizarea contractelor în loturi, pentru a facilita accesul la licitaţie al firmelor mai mici.

Pentru a combate dumpingul social şi a asigura respectarea drepturilor lucrătorilor, noile reguli includ prevederi referitoare la subcontractare şi la "oferte anormal de mici". Astfel, ofertanţii care nu respectă legislaţia muncii din UE pot fi excluşi de la licitaţii. Acordul asupra noilor reguli UE privind concesionările subliniază că statele membre rămân în continuare libere să decidă în privinţa execuţiei activităţilor sau serviciilor publice - prin mijloace proprii sau externalizate. Noua directivă "nu cere privatizarea întreprinderilor publice care oferă servicii publicului", se arată în text. Mai mult, deputaţii recunosc caracterul special al apei ca bun public şi acceptă excluderea acestui sector din obiectul noilor reglementări.

Cele două directive vor intra în vigoare 20 de zile după publicarea în Jurnalul Oficial al UE. După această dată, statele membre au la dispoziţie 24 de luni pentru a implementa prevederile noilor reguli în legislaţia naţională.

Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii(FNGCIMM) a primit prima ofertă de participare la derularea "Programului de Garantare a creditelor pentru IMM-uri", se arată într-un comunicat emis redacţiei.
Conform comunicatului, FNGCIMM este pregătit să semneze Convenţiile de garantare imediat ce primeşte de la finanţatori informaţiile obligatorii care stau la baza alocării plafonului de garantare pe fiecare finanţator în parte şi care se referă la valoarea estimată a garanţiilor care urmează să fie acordate în cadrul programului şi la nivelul costurilor totale (marja anuală peste nivelul Robor şi taxe aferente conexe activităţii de finanţare) ce vor fi aplicate finanţarilor în cadrul programului.
Potrivit sursei citate, valoarea plafonului de garantare aprobat pentru program, este de 2 miliarde lei cu menţiunea că sumele din linia de credit pot fi utilizate numai pentru finanţarea capitalului de lucru, neputând fi utilizate pentru refinanţarea altor credite în derulare ale beneficiarului.
"Semnarea convenţiilor de colaborare cu instituţiile de credit va oferi întreprinzătorilor eligibili posibilitatea de a accesa linii de credit pentru capital de lucru în valoare de maxim 5.000.000 lei/I.M.M., garantate în procent de maxim 50% din valoarea finanţării, exceptând dobânzile, comisioanele şi spezele bancare, pe o perioadă de maxim 24 de luni, cu posibilitatea prelungirii cu maxim 12 luni", se precizează în comunicat.
Garanţia se va acorda la cererea băncii, după aprobarea liniei de credit de către instituţia finanţatoare, prima de garantare datorată de beneficiarul programului ridicându-se la nivelul de 1,99% din valoarea garanţiei aprobate. Prima de garantare este compusă din comisionul de risc cuvenit Ministerului Finanţelor Publice, la nivelul de 1,50% din valoarea garanţiei aprobate şi din comisionul de administrare cuvenit FNGCIMM, la nivelul de 0,49% din valoarea garanţiei aprobate, se mai arată în comunicat. 

"Vom revizui în sens ascendent prognoza globală de creştere economică, peste aproximativ trei săptămâni", a declarat Lagarde la Nairobi, în timpul unei întâniri cu liderii mediului de afaceri, citată de Bloomberg. FMI a redus în luna octombrie estimările privind creşterea economiei mondiale în 2013 şi 2014, din cauza încetinirii dinamicii economiilor emergente şi incertitudinilor din SUA privind bugetul.  Două luni mai târziu, în luna decembrie, Lagarde a afirmat că vede "mult mai multă siguranţă" în economia SUA. Rata şomajului din SUA a scăzut la 7% în noiembrie, de la 7,3% în octombrie, şi va continua să scadă odată cu îmbunătăţirea încrederii în revenirea sustenabilă a economiei, a mai spus Lagarde.

Fondul estimează în prezent o rată de creştere economică globală de 3,6% pentru acest an. Lagarde a mai afirmat la Nairobi că reducerea achiziţiilor de obligaţiuni efectuate de Rezerva Federală a SUA ar putea avea efecte negative pentru economiile emergente, deoarece revenirea statelor dezvoltate creşte riscul apariţiei unor turbulenţe pe pieţele financiare.

"Pe măsură ce condiţiile din economiile avansate se normalizează, riscul unei volatilităţi mai ridicate pe pieţele financiare ar putea crea noi dificultăţi în zona economiilor emergente", a afirmat liderul FMI.

Rezerva Federală a SUA, cea mai puternică bancă centrală din lume, a anunţat în luna decembrie că va reduce, începând din ianuarie, programul de achiziţii de obligaţiuni de la 85 miliarde de dolari la 75 miliarde de dolari pe lună.