marți, 21 ianuarie 2014

Directorul Serviciului de Informaţii Externe, Teodor Meleşcanu, a declarat, la Digi 24, în contextul în care comenta scandalul iscat de dezvăluirile lui Eduard Snowden, că 95% din totalul sateliţilor declaraţi ca fiind "de studiu" sunt sateliţi de spionaj.
"Evident că se ascultă. 95% din sateliţii care se învârt în spaţiul extraatmosferic pentru «studierea paşnică a Cosmosului» sunt sateliţi de spionaj. Dacă lumea s-a supărat pentru asta, înseamnă că e infantilă. Aaa, dacă supărarea a fost de cum a fost posibil să se afle şi aşa mai departe, asta e altceva", a spus Meleşcanu.
Directorul SIE a adăugat că nu interceptarea mesajelor este problema, ci decriptarea lor.
"Tot ce este semnal audio, video şi aşa mai departe şi iese în atmosferă este interceptat. Majoritatea sunt însă criptate şi problema e dacă poţi să le decriptezi. Dar de interceptat, se interceptează. Şi noi facem asta, şi toată lumea (...) Sigur, dacă sunt criptate, ajungi mai greu la ele. Înseamnă că au valoare mai mare", a punctat Teodor Meleşcanu.
Întrebat dacă şi SIE ascultă decidenţi politici din alte ţări, directorul instituţiei a răspuns: "Nu, dar de multe ori ajung asemenea semnale şi la noi".
Şeful SIE a precizat că România, odată intrată în NATO, s-a obligat prin tratat să nu aibă operaţiuni pe teritoriul altor state "nici de interceptare, nici de alt tip".
Pe de altă parte, Meleşcanu a dat de înţeles că este posibil ca decidenţi români să fi fost ascultaţi de servicii străine, mai ales dacă au avut convorbiri din străinătate, de pe telefoane necodificate.
"Eu, personal, nu exclud. Mai ales dacă au vorbit din străinătate pe telefoane mobile obişnuite, e foarte posibil (...) Noi facem această recomandare tuturor beneficiarilor: vă rugăm frumos nu vorbiţi pe telefonul mobil, mai ales dacă sunteţi în străinătate, într-o deplasare. Aveţi ceva de vorbit? E o ambasadă, sunt posibilităţi de a comunica. Dacă beneficiarul respectă sau nu, sigur că e opţiunea lui", a declarat Teodor Meleşcanu.

luni, 20 ianuarie 2014

Noile reguli UE privind licitaţiile publice şi contractele de concesionare vor asigura o calitate mai mare şi un preţ mai bun atunci când autorităţile publice vor cumpăra sau închiria activităţi, bunuri sau servicii. Totodată, noua legislaţie comunitară va facilita accesul la licitaţii al firmelor mici şi mijlocii şi vor include prevederi mai stricte privind subcontractarea. Legislaţia aprobată miercuri în PE a fost deja agreată cu Consiliul în iunie 2013. Aceasta revizuieşte regulile actuale privind licitaţiile publice în UE şi stabileşte pentru prima dată standarde comune în spaţiul comunitar privind contractele de concesionare pentru a încuraja competiţia corectă şi a asigura un raport echilibrat între preţ şi calitate, prin introducerea unor criterii noi de atribuire care pun mai mult accent pe aspectele legate de mediu, de inovaţii şi pe cele sociale.
Autorităţile publice cheltuiesc aproximativ 18% din PIB pe achiziţiile de activităţi, bunuri sau servicii, licitaţiile fiind un instrument puternic pentru atingerea unor scopuri sociale specifice.
"Noile reguli trimit un semnal puternic către cetăţeni care au dreptul să vadă o utilizare eficientă a banilor publici", a spus raportorul belgian Marc Tarabella (S&D).
"Noile reguli privind contractele de concesionare reprezintă, de asemenea, un semnal puternic în favoarea întăririi pieţei interne. Ele creează un mediu economic sănătos, de care vor beneficia toţi actorii, inclusiv autorităţile publice, operatorii economici şi, în cele din urmă, cetăţenii UE: acum regulile jocului vor fi cunoscute de toată lumea", a adăugat Philippe Juvin (PPE), raportorul privind contractele de concesionare.
Datorită noului criteriu - "oferta cea mai avantajoasă economic" - în procedura de acordare a contractului, autorităţile publice vor putea accentua calitatea, consideraţiile referitoare la mediu, aspectele sociale sau inovaţia, ţinând în continuare cont de preţ şi de costurile de implementare a achiziţiei. "Noul criteriu va aduce finalul dictaturii celui mai mic preţ, aducând în prim-plan calitatea", a explicat Tarabella.
Eurodeputaţii au decis introducerea unei proceduri complet noi pentru a întări soluţiile inovatoare în licitaţiile publice. Noul "Parteneriat pentru Inovaţie" va permite autorităţilor publice să organizeze licitaţii pentru a rezolva o problemă specifică fără să anticipeze soluţia, lăsând astfel spaţiu contractorului şi contractantului să găsească împreună soluţii inovatoare.
De asemenea, procedura de depunere a ofertelor companiilor va fi mai simplă, cu un "Document Unic European de Licitaţie" bazat pe declaraţii pe proprie răspundere. Doar câştigătorul va trebui să pună la dispoziţie documentele originale. Acest lucru ar putea reduce povara administrativă a companiilor cu mai mult de 80% , conform estimărilor Comisiei Europene. Noile reguli vor încuraja divizarea contractelor în loturi, pentru a facilita accesul la licitaţie al firmelor mai mici.
Pentru a combate dumpingul social şi a asigura respectarea drepturilor lucrătorilor, noile reguli includ prevederi referitoare la subcontractare şi la "oferte anormal de mici". Astfel, ofertanţii care nu respectă legislaţia muncii din UE pot fi excluşi de la licitaţii. Acordul asupra noilor reguli UE privind concesionările subliniază că statele membre rămân în continuare libere să decidă în privinţa execuţiei activităţilor sau serviciilor publice - prin mijloace proprii sau externalizate. Noua directivă "nu cere privatizarea întreprinderilor publice care oferă servicii publicului", se arată în text. Mai mult, deputaţii recunosc caracterul special al apei ca bun public şi acceptă excluderea acestui sector din obiectul noilor reglementări.
Cele două directive vor intra în vigoare 20 de zile după publicarea în Jurnalul Oficial al UE. După această dată, statele membre au la dispoziţie 24 de luni pentru a implementa prevederile noilor reguli în legislaţia naţională.

duminică, 19 ianuarie 2014

Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii(FNGCIMM) a primit prima ofertă de participare la derularea "Programului de Garantare a creditelor pentru IMM-uri", se arată într-un comunicat emis redacţiei.
Conform comunicatului, FNGCIMM este pregătit să semneze Convenţiile de garantare imediat ce primeşte de la finanţatori informaţiile obligatorii care stau la baza alocării plafonului de garantare pe fiecare finanţator în parte şi care se referă la valoarea estimată a garanţiilor care urmează să fie acordate în cadrul programului şi la nivelul costurilor totale (marja anuală peste nivelul Robor şi taxe aferente conexe activităţii de finanţare) ce vor fi aplicate finanţarilor în cadrul programului.
Potrivit sursei citate, valoarea plafonului de garantare aprobat pentru program, este de 2 miliarde lei cu menţiunea că sumele din linia de credit pot fi utilizate numai pentru finanţarea capitalului de lucru, neputând fi utilizate pentru refinanţarea altor credite în derulare ale beneficiarului.
"Semnarea convenţiilor de colaborare cu instituţiile de credit va oferi întreprinzătorilor eligibili posibilitatea de a accesa linii de credit pentru capital de lucru în valoare de maxim 5.000.000 lei/I.M.M., garantate în procent de maxim 50% din valoarea finanţării, exceptând dobânzile, comisioanele şi spezele bancare, pe o perioadă de maxim 24 de luni, cu posibilitatea prelungirii cu maxim 12 luni", se precizează în comunicat.
Garanţia se va acorda la cererea băncii, după aprobarea liniei de credit de către instituţia finanţatoare, prima de garantare datorată de beneficiarul programului ridicându-se la nivelul de 1,99% din valoarea garanţiei aprobate. Prima de garantare este compusă din comisionul de risc cuvenit Ministerului Finanţelor Publice, la nivelul de 1,50% din valoarea garanţiei aprobate şi din comisionul de administrare cuvenit FNGCIMM, la nivelul de 0,49% din valoarea garanţiei aprobate, se mai arată în comunicat.
 

sâmbătă, 18 ianuarie 2014

"Vom revizui în sens ascendent prognoza globală de creştere economică, peste aproximativ trei săptămâni", a declarat Lagarde la Nairobi, în timpul unei întâniri cu liderii mediului de afaceri, citată de Bloomberg. FMI a redus în luna octombrie estimările privind creşterea economiei mondiale în 2013 şi 2014, din cauza încetinirii dinamicii economiilor emergente şi incertitudinilor din SUA privind bugetul.  Două luni mai târziu, în luna decembrie, Lagarde a afirmat că vede "mult mai multă siguranţă" în economia SUA. Rata şomajului din SUA a scăzut la 7% în noiembrie, de la 7,3% în octombrie, şi va continua să scadă odată cu îmbunătăţirea încrederii în revenirea sustenabilă a economiei, a mai spus Lagarde.
Fondul estimează în prezent o rată de creştere economică globală de 3,6% pentru acest an. Lagarde a mai afirmat la Nairobi că reducerea achiziţiilor de obligaţiuni efectuate de Rezerva Federală a SUA ar putea avea efecte negative pentru economiile emergente, deoarece revenirea statelor dezvoltate creşte riscul apariţiei unor turbulenţe pe pieţele financiare.
"Pe măsură ce condiţiile din economiile avansate se normalizează, riscul unei volatilităţi mai ridicate pe pieţele financiare ar putea crea noi dificultăţi în zona economiilor emergente", a afirmat liderul FMI.
Rezerva Federală a SUA, cea mai puternică bancă centrală din lume, a anunţat în luna decembrie că va reduce, începând din ianuarie, programul de achiziţii de obligaţiuni de la 85 miliarde de dolari la 75 miliarde de dolari pe lună.

vineri, 17 ianuarie 2014

La puţine zile de la liberalizarea completă a pieţei muncii din Germania pentru români şi bulgari, politicienii şi oamenii de afaceri din această ţară au păreri diferite în ceea ce priveşte acceptarea forţei de muncă străine, informează Agerpres.
În timp ce cancelarul german Angela Merkel şi partenerul său guvernamental social-democrat încearcă să calmeze polemica declanşată de conservatorii bavarezi în jurul temerilor suscitate de imigraţie, mediile economice locale se tem pentru imaginea ţării lor, în condiţiile în care ele încearcă să atragă forţă de muncă străină.
"Nu trebuie să prezentăm situaţia imigraţiei în culori sumbre şi printr-o discuţie politică inflamată", a declarat directorul Camerei de Comerţ şi Industrie din Germania (DIHK), Martin Wansleben. Domnia sa a subliniat că Germania "are nevoie în următorii ani de cel puţin 1,5 milioane de muncitori calificaţi străini ca să-şi menţină creşterea economică şi să poată garanta sistemul social" al ţării. "Trebuie să îmbunătăţim şi pe viitor primirea imigranţilor, este o datorie pentru întreaga societate", a mai insistat Wansleben.
Şi comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune, Laszlo Andor, a avertizat împotriva oricărei forme de isterie în această dezbatere. "Trebuie să apărăm cu orice preţ drepturi fundamentale precum libera circulaţie şi să nu reacţionăm în mod isteric la imigraţie", a declarat domnia sa într-un interviu.
Tot într-un interviu publicat de presa germană, preşedintele Partidului Conservator din Bavaria (CSU), Horst Seehofer, a reacţionat la declaraţiile vicecancelarului german, social-democratul Sigmar Gabriel, care a făcut apel la o dezbatere obiectivă pe tema imigraţiei din România şi Bulgaria. Seehofer a spus că formaţiunea sa politică este "deschisă către toată lumea", dar a precizat că "n-are nevoie de sfaturi din partea nimănui în ceea ce priveşte modul în care ar trebui trataţi străinii".
Elmar Brok a declarat, ieri, că persoanele care vin în Germania cu scopul de a cere ajutoare sociale trebuie trimise de urgenţă înapoi în ţara de origine.
Statisticile Agenţiei Federale privind forţa de muncă arată că 0,6% din ajutoarele de şomaj acordate în Germania merg la bulgari şi români.

joi, 16 ianuarie 2014

Întrebată de corespondentul Mediafax, într-o conferinţă de presă care a avut loc după întâlnirea cu oamenii de afaceri, dacă beneficiarii ordonanţei nu sunt doar cetăţenii Republicii Moldova, cum lăsa să se înţeleagă premierul Victor Ponta în luna decembrie, Grapini a răspuns: "Premierul a spus că a rezolvat ceva concret pentru Republica Moldova, dar (ordonanţa - n.r.) e pentru toată lumea". Ministrul delegat pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediu de Afaceri şi Turism a adăugat că "Uniunea Europeană se opune" acestei decizii a Guvernului.
"Riscăm o amendă, dar problema mea e de ce se opune UE. Adică tot ce spune chiar e corect? Dacă tu consideri că Schengen este un club de elită mai mare decât restul ţărilor, atunci de ce spui tu că celui care are viză Schengen, care a fost super verificat, îi mai trebuie o viză în ţara care nu e în Schengen. Da, dacă pleacă de la noi într-o ţară Schengen, atunci i-ar trebui viză", a spus Grapini.
Ministrul a declarat că această ordonanţă a apărut la iniţiativa ministrului de Externe.
"Iniţiativa a fost a ministrului de Externe, dar şi cu solicitarea mea, pentru că şi la Forumul româno-chinez, chinezii au ridicat această problemă", a declarat Grapini.
Toţi cetăţenii moldoveni care au viză Schengen vor putea intra în România, începând cu luna februarie, fără nicio altă viză suplimentară, anunţa premierul Victor Ponta în şedinţa din 23 decembrie a Guvernului, la începutul căreia a participat şi prim-ministrul moldovean, Iurie Leancă.
"Cu vizele am luat decizia şi, de la 1 februarie, toţi cetăţenii moldoveni care au viză Schengen intră în România fără nicio altă viză suplimentară. E normal ca, dacă au viză pentru ţările din Schengen, să poată intra şi în România", spunea Ponta.
El arăta că măsura face parte din politica de sprijin pentru parcursul pro-european al Republicii Moldova.