"Vom revizui în sens ascendent prognoza globală de creştere economică, peste aproximativ trei săptămâni", a declarat Lagarde la Nairobi, în timpul unei întâniri cu liderii mediului de afaceri, citată de Bloomberg. FMI a redus în luna octombrie estimările privind creşterea economiei mondiale în 2013 şi 2014, din cauza încetinirii dinamicii economiilor emergente şi incertitudinilor din SUA privind bugetul.  Două luni mai târziu, în luna decembrie, Lagarde a afirmat că vede "mult mai multă siguranţă" în economia SUA. Rata şomajului din SUA a scăzut la 7% în noiembrie, de la 7,3% în octombrie, şi va continua să scadă odată cu îmbunătăţirea încrederii în revenirea sustenabilă a economiei, a mai spus Lagarde.

Fondul estimează în prezent o rată de creştere economică globală de 3,6% pentru acest an. Lagarde a mai afirmat la Nairobi că reducerea achiziţiilor de obligaţiuni efectuate de Rezerva Federală a SUA ar putea avea efecte negative pentru economiile emergente, deoarece revenirea statelor dezvoltate creşte riscul apariţiei unor turbulenţe pe pieţele financiare.

"Pe măsură ce condiţiile din economiile avansate se normalizează, riscul unei volatilităţi mai ridicate pe pieţele financiare ar putea crea noi dificultăţi în zona economiilor emergente", a afirmat liderul FMI.

Rezerva Federală a SUA, cea mai puternică bancă centrală din lume, a anunţat în luna decembrie că va reduce, începând din ianuarie, programul de achiziţii de obligaţiuni de la 85 miliarde de dolari la 75 miliarde de dolari pe lună.

La puţine zile de la liberalizarea completă a pieţei muncii din Germania pentru români şi bulgari, politicienii şi oamenii de afaceri din această ţară au păreri diferite în ceea ce priveşte acceptarea forţei de muncă străine, informează Agerpres.

În timp ce cancelarul german Angela Merkel şi partenerul său guvernamental social-democrat încearcă să calmeze polemica declanşată de conservatorii bavarezi în jurul temerilor suscitate de imigraţie, mediile economice locale se tem pentru imaginea ţării lor, în condiţiile în care ele încearcă să atragă forţă de muncă străină.

"Nu trebuie să prezentăm situaţia imigraţiei în culori sumbre şi printr-o discuţie politică inflamată", a declarat directorul Camerei de Comerţ şi Industrie din Germania (DIHK), Martin Wansleben. Domnia sa a subliniat că Germania "are nevoie în următorii ani de cel puţin 1,5 milioane de muncitori calificaţi străini ca să-şi menţină creşterea economică şi să poată garanta sistemul social" al ţării. "Trebuie să îmbunătăţim şi pe viitor primirea imigranţilor, este o datorie pentru întreaga societate", a mai insistat Wansleben.

Şi comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune, Laszlo Andor, a avertizat împotriva oricărei forme de isterie în această dezbatere. "Trebuie să apărăm cu orice preţ drepturi fundamentale precum libera circulaţie şi să nu reacţionăm în mod isteric la imigraţie", a declarat domnia sa într-un interviu.

Tot într-un interviu publicat de presa germană, preşedintele Partidului Conservator din Bavaria (CSU), Horst Seehofer, a reacţionat la declaraţiile vicecancelarului german, social-democratul Sigmar Gabriel, care a făcut apel la o dezbatere obiectivă pe tema imigraţiei din România şi Bulgaria. Seehofer a spus că formaţiunea sa politică este "deschisă către toată lumea", dar a precizat că "n-are nevoie de sfaturi din partea nimănui în ceea ce priveşte modul în care ar trebui trataţi străinii".

Elmar Brok a declarat, ieri, că persoanele care vin în Germania cu scopul de a cere ajutoare sociale trebuie trimise de urgenţă înapoi în ţara de origine.

Statisticile Agenţiei Federale privind forţa de muncă arată că 0,6% din ajutoarele de şomaj acordate în Germania merg la bulgari şi români.

Întrebată de corespondentul Mediafax, într-o conferinţă de presă care a avut loc după întâlnirea cu oamenii de afaceri, dacă beneficiarii ordonanţei nu sunt doar cetăţenii Republicii Moldova, cum lăsa să se înţeleagă premierul Victor Ponta în luna decembrie, Grapini a răspuns: "Premierul a spus că a rezolvat ceva concret pentru Republica Moldova, dar (ordonanţa - n.r.) e pentru toată lumea". Ministrul delegat pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediu de Afaceri şi Turism a adăugat că "Uniunea Europeană se opune" acestei decizii a Guvernului.

"Riscăm o amendă, dar problema mea e de ce se opune UE. Adică tot ce spune chiar e corect? Dacă tu consideri că Schengen este un club de elită mai mare decât restul ţărilor, atunci de ce spui tu că celui care are viză Schengen, care a fost super verificat, îi mai trebuie o viză în ţara care nu e în Schengen. Da, dacă pleacă de la noi într-o ţară Schengen, atunci i-ar trebui viză", a spus Grapini.

Ministrul a declarat că această ordonanţă a apărut la iniţiativa ministrului de Externe.

"Iniţiativa a fost a ministrului de Externe, dar şi cu solicitarea mea, pentru că şi la Forumul româno-chinez, chinezii au ridicat această problemă", a declarat Grapini.

Toţi cetăţenii moldoveni care au viză Schengen vor putea intra în România, începând cu luna februarie, fără nicio altă viză suplimentară, anunţa premierul Victor Ponta în şedinţa din 23 decembrie a Guvernului, la începutul căreia a participat şi prim-ministrul moldovean, Iurie Leancă.

"Cu vizele am luat decizia şi, de la 1 februarie, toţi cetăţenii moldoveni care au viză Schengen intră în România fără nicio altă viză suplimentară. E normal ca, dacă au viză pentru ţările din Schengen, să poată intra şi în România", spunea Ponta.

El arăta că măsura face parte din politica de sprijin pentru parcursul pro-european al Republicii Moldova.

Comisia Europeană (CE) a precizat că libera circulaţie a cetăţenilor este o componentă esenţială a pieţei unice, adăugând că în prezent există aproximativ 2 milioane de locuri de muncă vacante în UE, se arată într-un comunicat trimis astăzi redacţiei.
"Dintre toţi cetăţenii UE care locuiau în altă ţară a UE (cetăţenii mobili din UE) în 2012, peste trei sferturi (78%) erau de vârstă activă (15-64 de ani), în comparaţie cu un procent de aproximativ 66% în cazul resortisanţilor din ţările gazdă. În medie, rata de ocupare a forţei de muncă în rândul cetăţenilor mobili din UE (67,7%) a fost mai mare decât cea a resortisanţilor din ţările gazdă (64,6%)", se precizează în comunicat.
CE consideră că cetăţenii mobili din UE care nu au un loc de muncă (şi anume studenţii, pensionarii, persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă şi membrii inactivi ai familiilor) reprezintă numai o cotă limitată din numărul total al cetăţenilor mobili din UE. În plus, 64% dintre aceştia au lucrat anterior în actuala lor ţară de reşedinţă. 79% locuiesc într-o reşedinţă în care mai există cel puţin un membru al familiei activ în câmpul muncii. Rata globală a inactivităţii în rândul cetăţenilor mobili din UE a scăzut între 2005 şi 2012 de la 34,1% la 30,7%, se mai arată în comunicat.

Adevarul, pe surse: zilele acestea a avut loc o schimbare in ponderea fortelor politice (subterane) din Romania. Ponta a suferit cateva infrangeri (nu din partea lui Antonescu care nu e in stare), terminate cu ignorarea lui de catre Noland. Noland nu a venit in Romania, pentru 14 ore, cu treburi importante. Era in trecere cand, la ordinal lui Biden (indatorat lui Basescu pentru nenumaratele si consistentele tainuri), I-a dat oarecare oxygen lui Basescu, ignorandu-l pe Ponta (desigur prostii de romani sunt intoxicati cu minciuna ca Ponta a refuzat intalnirea-imensa minciuna).A contactat cateva canalii ale poporului roman (cei care sunt in slujba, sub controlul unei puteri straine, fie si prietene, sunt tradatori de tara), cum ar fi Geoana si Kovesi. In schimb, s-a intamplat ceva cu Ponta. Acesta a incercat sa contracareze lovitura plecand in strainatate unde a incercat sa-l contacteze telephonic pe Blair pentru ajutor. Blair nu a raspuns la telefon. Ponta s-a reintors in tara cu imaginea terfelita (are dificultati si fata de politicienii de la UE pentru ultimile declaratii) si cu manifestari din interiorul PSD, mai ales privind tradarea lui Nastase, cunaoscuta multora. Cei care-l manipul;eaza au decis sa intrerupa cursul razboinic inceput in decembrie pentru ruperea USL si pozitionarea pe fata a lui Ponta ca prezidentiabil. Antonescu a profitat de situatie si I-a fortat mana sa semneze noua intelegere cu nominalizarea candidatului USL. Evident intelegerea va putea fi rupta daca conditiile o vor permite, ceece e putin probabil, Ponta fiind in pierdere de viteze ca politician, mai ales mediatica (incercare de intoxicare cu “sondaje” false, slugarnicii bashinoase tip Gadea si Ciuvica-doamne ce nulitati umane !. Despre sinceritatea lui Ponta privindu-l pe Antonescu, imaginile TV de azi au surprins, un scurt moment, nedifuzat decat o singura data, cand Ponta asezandu-se la masa conferintei de presa, il invita, in gluma cu ranjetul hermafrodit cunoscut, pe Constantin sa se ajeze alaturi de el, pe locul lui Antonescu, ranjetul fiind evident ironic. Deci dezvoltarile ulterioare vor arata ca Ponta pandeste posibilitatea aburcarii la prezidentiale, dar, din fericire pana la urma pentru romani (Ponta e o catastrofa gen Basescu, dar si mai periculoasa), forta politica a lui Ponta e in scadere evidenta. O revenire ? Posibila prin interventia serviciilor, daca nu va exista contra reactive de la decidentii principali, din spatele cortinei.

Liderii mondiali au fost în defensivă de la prăbuşirea băncii americane Lehman Brothers în 2008 şi "au făcut din coordonarea globală o farsă", a afirmat Brown, ministrul Finanţelor timp de 10 ani şi premier în perioada 2007-2010.

Comentariile sale au fost făcute în timp ce liderii Uniunii Europene discută detaliile uniunii bancare, iar congresmenii americani continuă reforma destinată sectorului financiar, în încercarea de a curăţa sectorul bancar şi a reface încrederea în acesta.

În timpul mandatului său de ministru al Finanţelor, Brown a promis că nu este cale de întoarcere la ciclul de creştere şi scădere economică, dar Marea Britanie a intrat în recesiune.

El a coordonat şi politica dezastruoasă de vânzare a majorităţii rezervelor de aur ale ţării, la preţuri de 256-296 dolari uncia. Între timp cotaţia aurului a urcat la 1.205 dolari uncia.

Brown a arătat că politicienii nu au reuşit să creeze reglementări bancare internaţionale şi au recurs în schimb la acţiuni unilaterale, în interes naţional.

În Statele Unite a fost adoptată o nouă lege destinată sectorului financiar, cunoscută sub numele Dodd-Frank, dar în Europa legislaţia a rămas permisivă, a notat Brown.

"Pe scurt, s-a întâmplat exact ce liderii ar fi vrut să evite, o libertate financiară la nivel mondial, permisă de acţiunile ad hoc, unilaterale. Expedientele politice, incapacitatea gândirii globale şi lipsa curajului de a urmări interesele legitime ne împing în mod inexorabil către o nouă criză", a spus fostul premier.

Brown a dat un avertisment clar şi în privinţa impactului major pe care l-ar avea o criză în China asupra economiei Asiei.

El a menţionat şi faptul că creditele totale au crescut în China de peste două ori, de la 9.000 de miliarde de dolari în 2008 la 23.000 de miliarde de dolari, iar dependenţa de finanţarea pe termen scurt de pe pieţele de capital aminteşte de situaţia anterioară prăbuşirii băncii americane Lehman Brothers.