joi, 3 octombrie 2013

Pentru a ameti fraierii, Constitutia UE a fost botezata "Tratatul de la Lisabona".

Fostul președinte ceh Vaclav Klaus propune în noua sa carte ca Republica Cehă să părăsească Uniunea Europeană, calificând proiectul UE drept un "imens eșec".
"Ultimul capitol al cărții mele încearcă să spargă un tabu politic ce încă există, mai exact posibilitatea de a părăsi UE", a precizat Klaus în paginile cotidianului Dnes, preluat de France Presse. Pentru șeful statului ceh din perioada 2003-2013, "Uniunea Europeană este un imens eșec, fără a mai discuta despre prostii de genul monedei comune".
Cu titlul de "Republica Cehă la răscruce — vremea deciziei", noua carte a lui Klaus va apărea săptămâna viitoare. Economist de formație și mare admirator al fostului premier britanic Margaret Thatcher, Vaclav Klaus este cunoscut pentru opiniile sale politice conservatoare și abordarea foarte critică la adresa UE.

Calificându-se el însuși drept "disident european", acesta reproșează UE mai ales "deficitul democratic", excesele sale birocratice și reglementările supranaționale. "Nu vorbiți de democrație când vorbiți de Uniunea Europeană. Este o entitate antidemocratică și un proiect antidemocratic", a declarat el pentru Dnes....
 
Profesorul german Schachtschneider de la Universitatea din Nürnberg a analizat acest Tratat (două volume extrem de groase), şi a constatat unele lucruri despre care nimeni nu vrea să vorbească.  Tratatul a legalizat ocolirea Referendumurilor naţionale în ţările membre şi a anulat dreptul Parlamentelor naţionale de a decide în privinţa unor probleme majore pentru statul respectiv .
Elaborarea Tratatului, a fost făcută de Consiliul UE, care nu include liderii statelor membre.
Tratatul de la Lisabona dă dreptul Preşedinţilor statelor membre, de a decide singuri, în probleme de interes vital pentru ţara respectivă. Tratatul legalizează pedeapsa cu moartea, pentru populaţia care se revoltă. S-a decis constituirea unor unităţi militare, care pot interveni contra maselor revoltate din cauza sărăciei şi a măsurilor de austeritate.

 
Uniunea Creştin-Democrată (CDU) a Angelei Merkel a anunţat că va începe, vineri, discuţii exploratorii cu social-democraţii din SPD în vederea formării unei coaliţii guvernamentale.

Conservatorii cancelarului în exerciţiu au ieşit în frunte la alegerile parlamentare din 22 septembrie, cu 41,5% din voturi, iar SPD s-a clasat pe poziţia a doua, cu 25,7%, amintește Agerpres.

În pofida scorului electoral ridicat pe care l-a obţinut, Angela Merkel, care a ratat cu puţin majoritatea absolută în Bundestag, are nevoie de o alianţă fie cu Partidul Social-Democrat, fie cu Verzii, pentru a putea guverna.


Băncile greceşti vor fi nevoite să-şi reducă operaţiunile în Europa de Sud-Est, în condiţiile în care Directoratul general pentru competitivitate din cadrul Comisiei Europene a cerut managerilor să nu mai transfere fonduri şi lichidităţi pentru a-şi întări subsidiarele din ţările vecine, informează publicaţia grecească Kathimerini, preluată de Agerpres.  Publicaţia susţine că deşi aceasta va da o lovitură creşterii instituţiilor financiare greceşti, totuşi băncile elene vor reuşi să evite propunerile unor oficiali europeni care au cerut o retragere rapidă a băncilor greceşti din Balcani. Sursele citate de Kathimerini au declarat că băncile greceşti şi Comisia Europeană au acceptat ca până în 2017 băncile elene vor trebui să-şi reducă volumul operaţiunilor de peste hotare, lucru care poate fi atins şi fără vânzarea subsidiarelor.  Punctul de vedere al Bruxellesului este că băncile care beneficiază de sprijin de stat nu pot utiliza aceşti bani pentru a-şi sprijini activităţile din alte ţări. De asemenea, Comisia a cerut ca băncile elene să ia măsuri mai decisive pentru vânzarea unor active, care să le permită să returneze fondurile publice pe care le-au primit. Însă în condiţiile actuale chiar dacă băncile elene ar dori să-şi vândă subsidiarele din Europa de Sud-Est preţul primit ar fi foarte mic astfel încât nu ar putea rambursa ajutoarele de stat. În schimb, dacă băncile greceşti îşi menţin prezenţa în Balcani, creşterea viitoare înregistrată de ţările vecine va aduce venituri crescute băncilor şi pe cale de consecinţă va creşte valoarea subsidiarelor dar şi a băncilor mamă greceşti, dintre care majoritatea sunt controlate de Hellenic Financial Stability Fund. Această entitate de stat controlează aproximativ 90% din acţiunile NBG, Piraeus şi Alpha Bank şi aproximativ 98% din Eurobank.
Principalele bănci din Grecia sunt prezente şi pe piaţa din România: National Bank of Greece (NBG), care este acţionar majoritar la Banca Românească, EFG Eurobank, care controlează Bancpost, Alpha Bank, Piraeus Bank şi ATE Bank (fosta Mindbank).Sursa cotidianul.

miercuri, 2 octombrie 2013

In engleza - foarte aproape de adevar ...de vazut- explica sistemul bancar international



UN TILHAR ROMAN INCERCIND SA DISCULPE BNR SI PE CRIMINALUL CARE A UCIS ECONOMIA ROMANIEI - MUGUR ISARESCU :


marți, 1 octombrie 2013

Şeful diplomaţiei bulgare Kristian Vighenin a calificat drept "absurdă" atitudinea Franţei faţă de romii bulgari, subliniind că această problemă nu are niciun motiv să fie legată de admiterea ţării în Spaţiul Schengen.
"O asemenea atitudine în cadrul Uniunii Europene (UE) este absurdă", "ea aminteşte practici din timpuri vechi", a declarat sâmbătă ministrul pentru postul public de radio BNR, relatează AFP, conform Mediafax. "Aceste aluzii la deportare merg prea departe", a subliniat el într-un prim comentariu al Guvernului bulgar cu privire la unele declaraţii recente ale ministrului francez de Interne Manuel Valls. El a apreciat, săptămâna aceasta, că "majoritatea (romilor, şi anume bulgari şi români) ar trebui condusă la frontieră", considerând că membrii acestei etnii nu se pot integra în Franţa. Întrebat despre acest lucru la New York, unde participa la Adunarea Generală a ONU, Vighenin a declarat că "numărul romilor bulgari în Franţa este minim (şi că) nu ei sunt cei care creează probleme", sugerând că cea mai mare a imigranţilor romi în Franţa sunt români. Minoritatea romă din Bulgaria este estimată la aproximativ 700.000 de persoane, care emigrează mai degrabă în Spania şi Italia în opinia unor experţi bulgari. Vighenin apreciază că "este necesar să fie primită cu calm" poziţia Guvernului francez, confirmată săptămâna aceasta, împotriva unei apropiate aderări a Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen. El afirmă că subiectele romilor şi Spaţiului Schengen "nu au nimic în comun". "Indiferent dacă Bulgaria este sau nu în Schengen, aceşti oameni au dreptul să circule liber în interiorul UE, iar începând din ianuarie vor putea să muncească oriunde" în Uniune, a subliniat el.

luni, 30 septembrie 2013

Premierul Italiei, Enrico Letta, a anunţat că va demisiona în cazul în care nu primeşte întreg sprijinul Parlamentului de la Roma cu ocazia unui vot de încredere care ar putea avea loc săptămâna viitoare, transmite BBC.
Avertismentul lui Letta vine după problemele apărute în cadrul coaliţiei cu partidul de centru-dreapta al lui Berlusconi care au dus la respingerea unui unui pachet de măsuri bugetare vitale, cerute de organismele internaţionale, şi au adus guvernul de la Roma în pragul colapsului.
Potrivit Reuters, Letta a revenit în Italia, după o vizită la New York, unde a găsit o coaliţie cu o unitate îndoielnică după ce parlamentarii Poporului Libertăţii (PDL), partidul lui Silvio Berlusconi, au ameninţat cu demisia în bloc în semn de protest faţă de viitorul vot al unei comisii a Senatului asupra mandatului de senator de către Berlusconi, în pericol ca urmare a condamnării la un an de închisoare pentru fraudă fiscală.
"O acţiune guvernamentală eficientă este, în mod evident, incompatibilă cu demisia în masă a unui grup parlamentar care ar trebui să sprijine guvernul", a arătat Letta într-un comunicat de presă difuzat ieri noapte, după o reuniune a miniştrilor.