Ungaria e îngrijorată. Budapesta susţine că Roşia Montană aparţine patrimoniului Europei Centrale.

Proteste faţă de proiectul Roşia Montană. Bucureştenii au ieşit pentru a doua seară în Piaţa Universităţii şi au blocat bulevardul Regina Elisabeta

Uniunea Europeană a furnizat în secret 10 miliarde de euro Greciei, cu avioane speciale, scrie presa britanică.
Pentru a menţine stabilitatea monedei euro, Uniunea Europeană a tipărit bancnote şi le-a trimis la Atena, de unde, cu maşini de poliţie şi convoaie, banii au ajuns la băncile din întreaga ţară, potrivit Rador.
Operaţiunea secretă a continuat, fără ca nimeni să observe, iar valoarea obligaţiunilor care circulau în Grecia se dublase, de la 19 miliarde de euro în anul 2009, la 40 de miliarde de euro în septembrie 2011.
Până în vara anului 2012, suma totală s-a ridicat la 48 de miliarde de euro, din care ultimele zece miliarde de euro, dar poate şi mai mulţi bani, au ajuns în Grecia cu ajutorul acestor zboruri secrete, susţine ziarul britanic.
Până în prezent, Grecia a primit în total aproximativ 240 de miliarde de euro, iar în luna iulie, FMI a calculat că în perioada 2014-2015 îi vor trebui încă 11 miliarde de euro.

Potrivit AFP, muncitori de la Tokyo Electric Power (TEPCO) continuau să efectueze cercetări, dar nu cunoşteau în continuare cauza acestei radioactivităţi, care nu va facilita eforturile de a pune capăt acestei vaste probleme cu apa.

"Patrule de control au relevat în patru locuri o radioactivitate foarte ridicată", a anunţat TEPCO într-un e-mail.

Nivelurile măsurate ating de la 70 de milisieverţi (peste limita anuală admisă, de 50 de milisieverţi) şi până 1.800 de milisieverţi pe oră. O persoană expusă timp de o oră, fără protecţie, acestui ultim nivel, ar primi în această scurtă perioadă de timp de 36 de ori doza maxim autorizată în decurs de un an în cazul unui muncitor la centrală sau de 18 ori limita pe o perioadă de cinci ani consecutivi. În patru ore ar deceda. Este vorba despre raze beta, relativ uşor de blocat.

"Nu observăm o diminuare a nivelului apei în vreun rezervor, iar vanele sunt bine închise", a oferit asigurări TEPCO, care a anunţat că este pe cale să încerce să explice aceste niveluri deosebite atinse până în prezent.

TEPCO a măsurat deja, pe 22 august, în două din cele patru locuri semnalate sâmbătă, o radioactivitate crescută în apropierea a două rezervoare, de 70 de milisieverţi şi de 100 de milisieverţi pe oră. Sâmbătă, în aceste două locuri, nivelurile erau de 220 şi, respectiv, de 1.800 de milisieverţi pe oră, o creştere care rămâne neexplicată. În celelalte două noi amplasamente detectate sâmbătă, nivelul este de 70 şi, respectiv, 230 de milisieverţi pe oră. Aceste două locuri sunt legate de o conductă lângă care s-a constatat, de asemenea, o schimbare a culorii solului, ceea ce ar putea semnala o scurgere. TEPCO a consolidat recent supravegherea celor aproximativ 300 de rezervoare identice unui exemplar din care s-au scurs aproximativ 300 de tone de apă puternic radioactivă, dintre care o parte ar fi ajuns în mare. În trecut, patru scurgeri de o amploare mai mică au fost constatate pe aceste rezervoare cilindrice cu o înălţime de 11 metri şi un diametru de 12 metri, instalate în grabă la o distanţă de câteva sute de metri de reactoare.

Fiecare dintre aceste cisterne poate conţine până la 1.000 de tone de apă puternic radioactivă. În plus, au fost puse în funcţiune alte aproximativ 700 de rezervoare de o formă şi o concepţie diferite, umplute de asemenea cu apă contaminată. Problema apei de la Fukushima cunoaşte o amploare foarte mare. Ea vizează totodată importante cantităţi care s-au infiltrat în subsolul centralei şi care se scurg în Oceanul Pacific, aflat în apropiere, aşa cum a recunoscut recent TEPCO. Această apă provine în mare parte de la sistemele de răcire a reactoarelor în care s-a topit combustibil nuclear, în accidentul provocat de cutremurul urmat de un tsunami pe 11 martie 2011, în nord-estul arhipelagului.

Principalul dezechilibru din urmatorii 10 – 20 de ani va fi reprezentat de raportul dintre numarul pensionarilor si forta de munca contribuabila, a declarant miercuri guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Mugur Isarescu.

“Fara o solutie de durata, cresterea numarului de contribuabili in general si de contribuabili la bugetele sociale, celalalt obiectiv, cresterea economica echilibrata, nici nu se poate atinge. Suntem in situatia in care aproape tot deficitul bugetului consolidat in Romania provine din contul de pensii si acest lucru este extrem de important. Fata de trecut, cuvantul sustenabil este esential daca intelegem prin el nu foc de paie, nu cicluri scurte, ci o crestere economica pe o perioada cat mai indelungata”, a spus Isarescu.

Potrivit datelor publicate de Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice, numarul total al pensionarilor era, la finele lunii martie 2013, de 5,2 milioane persoane, in scadere cu 92.550 persoane fata de perioada corespunzatoare a anului 2012 si cu 28.960 persoane fata de sfarsitul lunii decembrie 2012.

Avand in vedere efectivul salariatilor, de 4.360.500 persoane la sfarsitul lunii martie 2013, comunicat de Institutul National de Statistica, s-au inregistrat 1,21 pensionari la un salariat, fata de 1,23 pensionari la un salariat, la finele anului trecut.

Elveţia a pierdut războiul fiscal cu Statele Unite prin semnarea unui acord care reglează problema fondurilor nedeclarate depuse de americanii bogaţi în băncile elveţiene şi care prevede amenzi grele pentru instituţiile financiare care facilitează evaziunea fiscală, relatează AFP, potrivit Mediafax. Băncile elveţiene trebuie să declare dacă doresc să ia parte la acest program pentru a scăpa de acuzaţii penale din SUA.Mărimea amenzilor, care pot ajunge până la 50% din fondurile nedeclarate, nu a fost dezvăluită, dar factura va fi foarte mare, la limita suportabilităţii, potrivit Asociaţiei Bancherilor Elveţieni.
Elveţia şi Statele Unite au negociat aproape trei ani acest acord, care pe parcursul timpului a suferit numeroase întorsături.
Scandalul a început odată cu descoperirea că, în pofida unei amenzi record de 780 de milioane de dolari plătită de banca UBS, pentru că a administrat fonduri nedeclarate ale unor americani, alte bănci elveţiene au continuat să facă acelaşi lucru. Aceste bănci au considerat că sunt ferite de procese dacă nu deţin filiale în Statele Unite.  Justiţia americană a deschis o anchetă împotriva a 14 bănci elveţiene, suspectate că şi-au ajutat clienţii să evite plata impozitelor. Autorităţile americane au încercat totodată să afle dacă şi alte bănci elveţiene sunt pasibile de procese şi au început negocierile cu oficialităţile elveţiene, finalizate cu acest acord.  Potrivit Asociaţiei Bancherilor Elveţieni, băncile trebuie să verifice dacă între clienţii lor se află americani cu conturi nedeclarate şi să semnaleze cazurile la Washington.  "Avem în prezent un rezultat cu care putem trăi. Dacă nu l-am fi acceptat, ar fi fost o incertitudine juridică, reputaţia pieţei financiare ar fi avut de suferit", a declarat ministrul elveţian de Finanţe, Eveline Widmer-Schlumpf, într-o conferinţă de presă la Berna. Asociaţia Bancherilor Elveţieni consideră că acest "program" american va avea consecinţe grele pentru băncile elveţiene. "Amenzile prevăzute sunt la limita acceptabilităţii juridice şi a suportabilităţii economice", a indicat asociaţia, care recunoaşte totuşi că acordul este singura soluţie pentru rezolvarea definitivă a problemelor juridice cu Statele Unite. 

Raiffeisen Bank şi-a majorat plafonul de credite cu garanţie JEREMIE, punând astfel la dispoziţia IMM-urilor un total de 172,5 milioane euro, potrivit unui comunicat de presă. Companiile IMM pot aplica la credite pentru finanţarea capitalului de lucru, precum şi pentru finanţarea investiţiilor, cu o maturitate extinsă până la 10 ani. În plus, companiile IMM cu o cifră de afaceri mai mare de 5 milioane euro, pot beneficia de credite pentru capital de lucru de tip revolving, cu posibilitatea deschiderii de acreditive.
Garanţia JEREMIE acoperă 80% din valoarea creditului, fără nici un cost pentru firme. Plafonul maxim al creditului este de 1.875.000 de euro, cu excepţia companiilor IMM care îşi desfăşoară activitatea în sectorul transportului rutier, pentru care plafonul maxim este de 937.500 de euro.  Vladimir Kalinov, vicepreşedinte Retail Raiffeisen Bank, a declarat: "Din aprilie 2011, peste 1.100 de clienţi IMM au beneficiat de acces la finanţare în condiţii avantajoase, bazate pe parteneriatul Raiffeisen Bank - EIF. Astfel aceste companii au reuşit să-şi crească sau să-şi consolideze afacerile, în condiţiile unui climat economic dificil. Suplimentarea plafonului alocat Raiffeisen Bank vine să confirme dorinţa băncii de a se implica activ în absorbţia fondurilor europene alocate României, cu efect direct asupra dezvoltării economice". Creditele cu garanţia JEREMIE pot fi accesate de către companiile de tip IMM, conform definiţiei europene (cifra de afaceri mai mică de 50 milioane de euro şi maximum 250 de angajaţi, inclusiv start-up).
JEREMIE (Joint European Resources for Micro to Medium Enterpises) este o iniţiativă a Fondului European de Investitii (FEI) pentru sprijinirea accesului la finanţare al întreprinderilor mici şi mijlocii, prin instrumente financiare finanţate din fondurile structurale alocate statelor membre. În ţara noastră, iniţiativa JEREMIE este finanţată prin Programul Operaţional Sectorial "Creşterea Competitivităţii Economice" 2007-2013, prin Fondul European de Dezvoltare Regională. Garanţia JEREMIE este considerată ajutor de minimis, ceea ce impune respectarea valorii cumulate a ajutoarelor de minimis primite în ultimii 3 ani fiscali consecutivi încheiaţi de maximum 200.000 de euro în echivalent lei, respectiv 100.000 de euro pentru companii IMM care activează în transportul rutier.