Experţii critică declaraţiile guvernatorului BNR

Declaraţiile guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, potrivit cărora clienţii bancari sunt responsabili pentru ceea ce semnează, stârneşte reacţii în rândul experţilor din România. Aceştia critică afirmaţiile guvernatorului, acuzându-l pe acesta că face jocul băncilor şi că are zero empatie pentru clienţii păgubiţi de instituţiile financiare.

Cîţu: Declaraţia guvernatorului, foarte ciudată

„Mi se pare ciudat că asemenea clauze există. Dacă nu existau, atunci studiul Asociaţiei Române a Băncilor (privind impactul asupra sistemului bancar a eliminării clauzelor abuzive, n.r.) nu avea ce să identifice şi nu exista nici un act. Având în vedere rezultatele acestui studiu secret, este foarte ciudată declaraţia domnului guvernator. Mă aşteptam să fie şocat că s-au găsit asemenea clauze în contractele din sectorul pe care instituţia pe care o conduce îl supervizează şi reglementează”,  ne-a declarat analistul independent Florin Cîţu.

Urban: Isărescu s-a pus într-o postură dezamăgitoare

„Într-un stat că România care stătuse în izolare economică şi socială timp de 50 de ani, cultura bancară NU există. Aşa că, parafranzând ce a spus Guvernatorul, într-un stat de drept, ei, bancherii şcoliţi în străinătate, împreună cu statul român, erau obligaţi să îşi asume, înainte să îndoape cu credite populaţia, educarea acesteia în spiritul economiei de piaţă. Acelaşi stat de drept nu trebuia să permită cămătăria ascunsă sub forma «credit doar cu buletinul». Cred că domnul guvernator s-a pus singur într-o postură dezamăgitoare, şi mai cred că explicaţiile dânsului se adresează unei părţi a populaţiei care oricum trăieşte încă în beznă, votând de 23 de ani aceiaşi indivizi care înţeleg doar să o fure, să o mintă şi să o escrocheze”, a declarat pentru PUTEREA avocatul Iulian Urban.

Isar: Guvernatorul consideră normale clauzele abuzive

Analistul financiar Lucian Isar, fost ministru în Cabinetul Ponta 1, sancţionează dur declaraţiile lui Mugur Isărescu. „După ce a abuzat un popor timp de 23 de ani cu rezultate economice sub-mediocre, domnului Isărescu a ajuns să i se pară normal abuzul. Dintre cei trei eterni ai demnităţilor româneşti, Dragomir, Sandu, Isărescu, doar ultimul a ajuns să considere normale clauzele abuzive”, afirmă Isar. Potrivit analistului, contractele de credit ale băncilor şi instituţiilor financiare nebancare în cazul persoanelor fizice şi ale companiilor mici sunt standardizate. „Motivaţia este simplă şi legată de costul prea mare în a valida la nivel de legal, compliance, business şi BNR forme aşa zis personalizate (tailor made). Orice modificare la un astfel de contract după pofta clientului trebuie validată conform procedurilor şi ar costa şi timp şi resurse umane. În consecinţă, modificări de clauze şi contracte nu se realizează decât în cazul companiilor mari şi medii. Modificarea din dobânda fixă în variabilă şi schimbarea valutei şi a termenului nu înseamnă modificarea clauzelor şi nici o personalizare a ofertei. Este o păcăleală de marketing înghiţită din lipsă de presiune competiţională şi pentru că BNR se implica doar atunci când are un interes”, a subliniat Isar, într-o postare pe blogul personal. „Dl Isărescu afirma cu mult cinism şi meditând la piaţa de desfacere a producţiei de vinuri, «Când semnezi ceva îţi asumi». Nu şi atunci când clauzele sunt abuzive. Asta este motivul şi logica noului Cod civil şi a practicii din toate ţările evoluate şi mai puţin evoluate”, atrage atenţia Lucian Isar.

Purtătorul de cuvânt al BNR, Adrian Vasilescu, recunoaște datoria istorică pe care Germania o are către România. El adaugă, însă, că această datorie este mai mică decât cele peste 18 miliarde de euro calculate de economistul Radu Golban.  Adrian Vasilescu spune că datoria Germaniei către România reprezintă o “restanță” care datează din 1947, de pe vremea schimburilor cu mărfuri dintre cele două state. De atunci “ar fi existat un sold de aproximativ un miliard de mărci germane”, explică purtătorul de cuvânt al BNR, care adaugă că acești bani nu mai pot fi recuperați, pe motiv că “nu există niciun fel de document și nicio creanță”. El adaugă că banii au trecut prin “furcile” împărțirii din 1947 și este “foarte dificil de calculat” valoarea datoriei Germaniei către România. Cât despre suma de peste 18 milioane de euro calculată de Radu Golban, Adrian Vasilescu spune, citat de Business24: ”Sunt calculele făcute de el, dar nu are nicio dovadă pentru ele. Sunt niște minciuni aceste declarații făcute de domnul Golban. Tot el crede că, dacă România ar ieși mâine din Uniunea Europenă, ar ajunge o a doua Elveția. Dar așa ceva nu se poate întâmpla, dacă ne gândim că Elveția încasează 17 miliarde de euro doar din exporturile cu ceasuri”.

Lot's of "hot air" ...BS to the max ...ABUREALA DE TIP ROMANIA

Banca Centrala Europeană este cea mai performantă dintre primele nouă bănci centrale din lume, scrie cotidianul economic francez Les Echos. BCE a reusit, mai bine decât alte instituții similare, să creeze un mediu stabil pentru activitatea economică și pentru prețuri și a ținut inflația sub control. BCE este urmată ca nivel de performanță de Banca Națională a Elveției și de Banca Angliei. Federal Reserve din SUA se află pe poziția a patra. Institutul monetar din Noua Zeelandă și cel din Australia urmează la mică distanță. Les Echos citează un studiu elaborat de mai multi universitari, potrivit căruia cele mai stabile performanțe au fost înregistrate de băncile centrale din Elveția și Noua Zeelandă, în timp ce cele mai volatile le aparțin Bank of England și Federal Reserve. ’’Criza a lovit dur băncile centrale și a afectat performanțele lor, se arată în studiul ’’On the performance of monetary policy committees’’ elaborat de universitari din Franța și Polonia, dar unele dintre ele, precum BCE și Bank of England, și-au revenit mai repede decât altele și au reușit să regăsească nivelul de eficacitate pe care îl aveau înainte de criză.’’ Studiul arată că performanța băncilor centrale depinde de structura lor. Dacă în perioade normale eficiența este direct proporțională cu numărul de membri, în perioadele de criză lucrurile se inversează, pentru că este mai greu de ajuns la un consens. La fel, dacă diferențele de vârstă dintre înalții oficiali sunt mari, performanța va fi mai redusă, fiind vizibil un conflict între generații. Parcursul profesional al oficialilor este și el important, performanțele fiind cu atat mai bune, cu cat aceștia provin din mediul universitar, financiar și sunt promovați din cadrul structurilor interne ale băncii centrale, și nu vin din mediul non-financiar. Un rezultat surprinzător al studiului este ca prezența unui număr insemnat de femei în conducerea băncilor centrale are un impact negativ asupra activității. În medie, acestea reprezintă 12,5% dintre angajații cu funcții importante. În Elveția sau in Noua Zeeladă, bancile centrale nu au angajat nicio femeie, pe când în Suedia, 38,5% sunt femei. În Anglia, sunt 18% femei, iar în cadrul BCE doar 5,3%.

Totodată, cu cât rotația personalului este mai mare, cu atât performanțele băncii sunt mai reduse. Continuitatea și coerența sunt elemente foarte importante, mai arată studiul.

 "CFR Marfa ar trebui sa nu mai aiba pierderi si in orice caz nu pierderile pe care le are acum. Nu sunt pentru o privatizare a unei societati care-chiar daca nu are un monopol- are un cvasi-monopol, doar de dragul unei privatizari. CFR Marfa trebuie sa iasa din cercul vicios in care se afla. In 2001 nu avea datorii, din cate imi amintesc", a explicat Mugur Isarescu, Guvernatorul BNR,  facand referire la perioada in care a fost premier.  Guvernatorul a reluat o idee lansata tot luni dimineata de principalul sau consilier, Adrian Vasilescu, la RFI. "CFR-ul a fost mandria Romaniei. In perioada interbelica, cine lucra la CFR parca ar fi lucrat la Bursa din New York. CFR ar trebui sa ramana la stat, cu o conducere competitiva".  In opinia lui Adrian Vasilescu, CFR Marfa ar trebui sa ramana in proprietatea statului, lucru sustinut luni si de catre Guvernator. "Eu as vedea CFR Marfa, dar n-are nici o importanta cum il vad eu, dar l-as vedea in sistemul de stat, cu un management foarte puternic", a mai spus Vasilescu.

BENEFICIILE ADERARII LA U.E: Parlamentul German a cerut Comisiei Europene aplicarea pentru Croatia a faimosului Articol 7 din Tratatul de la Lisabona, articol care prevede blocarea dreptului de vot al unei tari membre UE, transmite presa croata, citata de presseurop. Publicatia citata scrie ca Parlamentul german a cerut aceasta masura extrema, cunoscuta in jargonul politic drept "optiunea nucleara" daca Croatia nu-si va modifica noua lege a extradarii.
Legea croata a extradarii a fost aprobata chiar inaintea aderarii Croatiei la Uniunea Europeana pe 1 iulie 2013. Aceasta blocheaza practic extradarea catre alte state membre a persoanelor acuzate de comiterea de infractiuni inainte de introducerea mandatului european de arestare pe 7 august 2002.
Berlilnul sustine ca Zagrebul a votat aceasta lege pentru a impiedica extradarea lui Josip Perkovic, director in serviciile secrete iugoslave, care este dorit in Germania pentru ca ar fi fost implicat in asasinarea dizidentului croat Stjepan Durekovic in Wolfratshausen, Bavaria in 1983.
Cancelarul german Angela Merkel nu a participat la ceremonia de aderare a Croatiei la UE pe 1 iulie, iar presa croata sustinea ca absenta acesteia a fost legata de refuzul Zagrebului de a il extrada pe fostul sef de informatii iugoslav. jUDECIND DUPA CELE DE MAI SUS, CEREM IESIREA ROMANIEI DIN U.E. !

Consiliulde administratie al Bancii Nationale a Romaniei (BNR) a decis in sedinta de luni sa reduca dobanda de politica monetara cu 50 de puncte de baza, pana la 4,5% pe an, amploarea taierii fiind peste asteptarile analistilor din piata. De asemenea, conducerea BNR a mai stabilit "gestionarea adecvata a lichiditatii din sistemul bancar" si mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor in lei si in valuta ale institutiilor de credit. Cei mai multi analisti financiar-bancari credeau ca BNR va reduce astazi dobanda de politica monetara de la 5% la 4,75%. "Conform opiniilor exprimate de 14 din 19 participanti la un sondaj intern in cadrul Asociatiei Analistilor Financiar-Bancari din Romania (AAFBR), Banca Nationala a Romaniei ar putea reduce dobanda de politica monetara la 4,75% la urmatoarea sedinta a Consiliului de Administratie pe probleme de politica monetara din 5 august. Restul participantilor la sondaj estimeaza pastrarea dobanzii la nivelul de 5%. Rezervele minime obligatorii ar putea ramane nemodificate in luna august 2013  atat pentru pasivele in lei cat si pentru cele in valuta", se arata intr-un comunicat transmis de asociatie.