BENEFICIILE ADERARII LA U.E: Parlamentul German a cerut Comisiei Europene aplicarea pentru Croatia a faimosului Articol 7 din Tratatul de la Lisabona, articol care prevede blocarea dreptului de vot al unei tari membre UE, transmite presa croata, citata de presseurop. Publicatia citata scrie ca Parlamentul german a cerut aceasta masura extrema, cunoscuta in jargonul politic drept "optiunea nucleara" daca Croatia nu-si va modifica noua lege a extradarii.
Legea croata a extradarii a fost aprobata chiar inaintea aderarii Croatiei la Uniunea Europeana pe 1 iulie 2013. Aceasta blocheaza practic extradarea catre alte state membre a persoanelor acuzate de comiterea de infractiuni inainte de introducerea mandatului european de arestare pe 7 august 2002.
Berlilnul sustine ca Zagrebul a votat aceasta lege pentru a impiedica extradarea lui Josip Perkovic, director in serviciile secrete iugoslave, care este dorit in Germania pentru ca ar fi fost implicat in asasinarea dizidentului croat Stjepan Durekovic in Wolfratshausen, Bavaria in 1983.
Cancelarul german Angela Merkel nu a participat la ceremonia de aderare a Croatiei la UE pe 1 iulie, iar presa croata sustinea ca absenta acesteia a fost legata de refuzul Zagrebului de a il extrada pe fostul sef de informatii iugoslav. jUDECIND DUPA CELE DE MAI SUS, CEREM IESIREA ROMANIEI DIN U.E. !

Consiliulde administratie al Bancii Nationale a Romaniei (BNR) a decis in sedinta de luni sa reduca dobanda de politica monetara cu 50 de puncte de baza, pana la 4,5% pe an, amploarea taierii fiind peste asteptarile analistilor din piata. De asemenea, conducerea BNR a mai stabilit "gestionarea adecvata a lichiditatii din sistemul bancar" si mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor in lei si in valuta ale institutiilor de credit. Cei mai multi analisti financiar-bancari credeau ca BNR va reduce astazi dobanda de politica monetara de la 5% la 4,75%. "Conform opiniilor exprimate de 14 din 19 participanti la un sondaj intern in cadrul Asociatiei Analistilor Financiar-Bancari din Romania (AAFBR), Banca Nationala a Romaniei ar putea reduce dobanda de politica monetara la 4,75% la urmatoarea sedinta a Consiliului de Administratie pe probleme de politica monetara din 5 august. Restul participantilor la sondaj estimeaza pastrarea dobanzii la nivelul de 5%. Rezervele minime obligatorii ar putea ramane nemodificate in luna august 2013  atat pentru pasivele in lei cat si pentru cele in valuta", se arata intr-un comunicat transmis de asociatie.

Fondul Monetar Internaţional a cerut vineri Spaniei să accentueze eforturile pentru reducerea ratei record a şomajului, de 26,26%, printr-o acţiune urgentă de creare de locuri de muncă şi creştere economică care să includă şi scăderea salariilor, ca alternativă la concedieri. "Reformele trebuie să meargă mai departe, prin îmbunătăţirea flexibilităţii interne a companiilor şi stimularea oportunităţilor pentru şomeri", potrivit raportului anual al FMI referitor la Spania, a patra mare economie din zona euro, relatează AFP.  Fondul a subliniat că şomajul se află la un nivel inacceptabil, iar perspectivele sunt dificile în Spania, care se află în recesiune de doi ani. Potrivit datelor oficiale publicate vineri, numărul şomerilor a scăzut în iulie pentru a cincea lună consecutiv, dar rămâne la un nivel ridicat, de 4,7 milioane de persoane. "Accentul trebuie pus pe o strategie de susţinere a pieţei muncii, care să permită creşterea economică, angajările şi nu concedierile", potrivit raportului, care preferă reducerea salariilor decât a numărului de angajaţi. FMI, care estimează o rată a şomajului de peste 25% până în 2018, a făcut deja acest apel la jumătatea lunii iunie, într-o ţară unde salariul minim este de 645 de euro. Spania a lansat mai multe reforme în ultimii doi ani, pentru reducerea diferenţei mari dintre numărul contractelor de muncă pe o perioadă nedeterminată şi cel al contractelor temporare. Cu toate acestea, probabilitatea de a găsi un loc de muncă permanent rămâne scăzută, iar cea de a pierde un post temporar prea ridicată, se arată în raport, care critică costul mare al concedierilor, în cazul contractelor pe durată nedeterminată. Fondul avertizează că Spania, cu o piaţă a muncii rigidă, nu a creat niciodată locuri de muncă cu o creştere economică de sub 1,5%-2%, iar pe termen mediu ţara nu va înregistra un astfel de ritm. FMI anticipează că Spania va ieşi probabil din recesiune în trimestrul trei sau patru din acest an. Pe ansamblul acestui an, FMI prognozează însă o contracţie de 1,6%, stagnare anul viitor, urmată în anii următori de creşteri modeste, de sub 1%, până în 2017.

Bãncile precum HSBC au creat un sistem în care se îmbogãþesc pe spinarea societãtii, sprijinind evaziunea fiscalã ºi spãlarea de bani, a afirmat el. Chiar dacã autoritãþile din Spania ºi Franþa au condamnat mai multe persoane importante pentru evaziune folosind datele furnizate, pânã în prezent nu s-a utilizat nici mãcar 1% din acestea. "Autoritãþile sunt interesate doar de nume de clienþi. Dar informaþiile pot fi folosite ºi pentru a da în vileag sistemul folosit de bãnci pentru a face posibilã evaziunea ºi spãlarea de bani. Pentru mine a contat sã atrag atenþia asupra comportamentului bãncilor, dupã ce nu am reuºit sã schimb nimic lucrând în interiorul sistemului", a pus Falciani la întâlnirea cu Der Spiegel.

SPIRIT ÎNRUDIT CU SNOWDEN. REVOLTA IT. Pe fugã de mai multi

ani, dupã ce a încãlcat secretul bancar din Elveþia si a scos la ivealã o parte a industriei evaziunii fiscale, Falciani se simte

apropiat de Edward Snowden, fost angajat ca administrator de sistem la o companie americanã care lucra pentru National Security Agency (NSA) a SUA. Snowden a dezvãluit presei internaþionale programe ample ale NSA privind interceptarea ºi strângerea de date despre traficul pe internet ºi convorbirile telefonice, în SUA ºi strãinãtate. Întrebat de Der Spiegel dacã se simte într-un fel apropiat lui Snowedn, Falciani a afirmat: "Da, în fapt am încercat chiar sã-l contactez. Este important cã existã oameni ca Edward Snowden, care spun adevãrul si aratã probleme ale sistemului".

Dupã ce a fugit din SUA, Snowden a ajuns într-un final la Moscova,

de unde discutã cu mai multe þãri posibilitatea de a primi adãpost de ofensiva diplomaticã puternicã a SUA pentru a-l pune în faþa unui

tribunal. Snowden este un spirit înrudit, dispus în aceeaºi mãsurã sã lupte cu sistemul pentru a îndrepta ceva despre care crede cã este gresit, a declarat Falciani în interviul pentru Bloomberg.

"La fel ca Snowden, sunt dispus sã-mi asum riscuri, sã dezvãlui o

problemã si sã creez structurile care sã lupte cu aceasta", a spus el. Datele despre cei peste 100.000 de clienþi ai HSBC vor produce noi surprize, a asigurat Falciani.  "Majoritatea investigaþiilor sunt abia la început", a afirmat fostul angajat al bãncii britanice.

Cea mai spectaculoasã scurgere de date bancare secrete din ultimii

ani: "SUA m-au avertizat cã ar fi uºor ca cineva sã plãteascã sã fiu

ucis" A fost cea mai spectaculoasã scurgere de date bancare secrete din ultimii ani: în 2008, Hervé Falciani, un angajat al grupuluifinanciar britanic HSBC, a dispãrut cu informaþii despre circa 130.000 de clienþi ai bãncii.

DATELE SUSTRASE DE FOSTUL INGINER DE SISTEM DE LA DIVIZIA DIN

ELVEÞIA A HSBC AU AJUNS ÎN POSESIA MAI MULTOR ÞARI, inclusiv Marea

Britanie, Franþa, Italia, Spania ºi SUA, ajutând la descoperirea de

cazuri de evaziune fiscalã învaloare de 200 de miliarde de euro,

potrivit revistei germane Der Spiegel.

Falciani a plecat din Elveþia în Franþa, unde a colaborat cu ministrul de Finanþe de la acel moment, actualul ºef al Fondului Monetar Internaþional, Christine Lagarde.Printre numele "grele" gãsite în aceste date se aflã ºi Emilio Botin, preºedinte al grupului bancar spaniol Santander. Botin a acceptat sã plãteascã statului taxe din urmã de 200 de milioane de euro, dar a continuat sã susþinã cã nu avea cunostinþã despre contul din Elveþia prin care s-a produs evaziunea. Michael Shanly, un dezvoltator imobiliar din Marea Britanie,  a plãtit, de asemenea, taxe restante ºi penalitãþi în valoare de 555 de milioane de euro, înþelegerea cu Fiscul britanic fiind bazatã pe informaþii obþinute de la fostul angajat HSBC. Lagarde a transmis din datele lui Falciani ºi altor þãri, inclusive Greciei. În Grecia, informaþiile primite, numite deseori "Lista lui Lagarde", au fost date uitãrii pânã la intrarea þãrii în criza datoriilor. S-a aflat ulterior cã în rândul evazioniºtilor apar rude de politicieni, dar ºi cã s-a încercat chiar scoaterea unor astfel de persoane de pe listã. Falciani a colaborat ºi cu autoritãþile americane. Înarmaþi cu datele sustrase  de fostul inginer IT, SUA au obligat HSBC sã plãteascã 1,9 miliarde de dolari pentru a încheia prin înþelegere amiabilã o investigaþie, dupã ce o comisie a Senatului a ajuns la concluzia cã mecanismele de control ale HSBC împotriva spãlãrii banilor au permis unor grupãri teroriste ºi unor carteluri de drogur acces la sistemul financiar american.

VIAÞA PE FUGA. Falciani, 41 de ani, are dublã cetãþenie, francezã ºi

italianã. Mulþi ar considera cã ceea ce a fãcut este corect. Mai puþin Elveþia, care îl socoteºte infractor ºi îl urmãreºte cu un mandat de extrãdare. În ultimii ani, Falciani a trecut prin mai multe þãri europene, întotdeauna cu un pas înaintea mandatelor de extrãdare trimise de Elveþia.

Într-un interviu acordat cotidianului El Pais în aprilie, fostul

angajat HSBC a afirmat cã a fost încurajat de oficiali americani sã se refugieze din Franþa, unde locuia ºi avea chiar o slujbã de

cercetãtor, în Spania, pentru cã viaþa sa ar fi fost în pericol.

"Statele Unite m-au avertizat cã ar fi uºor ca cineva sã plãteascã sã fiu ucis", a spus el. A fugit din Franþa în Spania în vara anului trecut, însã la graniþã a fost arestat în baza mandatului emis de Elveþia. Justiþia din Spania a refuzat, în mai, sã-l extrãdeze, afirmând cã ceea ce a fãcut "nu este consideratã o încãlcare a legii în Spania". Spania este una dintre þãrile care au folosit agresiv informaþiile fostului angajat HSBC pentru a descoperi evazioniºti.Procurorii spanioli s-au opus extrãdãrii lui Falciani, afirmând cã datele obþinute de la acesta au ajutat sã fie scoase la luminã acte de evaziune fiscalã totalizând 200 de miliarde de euro în Europa. "Nu putem pedepsi pe cineva care, atunci când observã un act de încãlcare a legii acolo unde lucreazã, îl aduce la cunoºtinþa

autoritãþilor", au afirmat procurorii spanioli.La câteva sãptãmâni

dupã ce Spania a respins cererea Elveþiei, Falciani s-a întors în

Franþa, unde magistraþii au deschis o nouã investigaþie împotriva

HSBC. CU GARZI DE CORP ASIGURATE DE STATUL FRANCEZ.

Falciani a acordat dupã revenirea în Franþa mai multe interviuri

presei, inclusiv pentru Bloomberg ºi Der Spiegel. La ambele întâlniri, a venit însoþit de mai multe gãrzi de corp despre care a afirmat cã sunt asigurate de statul francez.

Mario Draghi subliniază că, în condiţiile date, instituţia pe care o conduce va menţine, în viitorul apropiat, dobânzile la un nivel scăzut. Riscurile legate de perspectivele economice ale zonei euro încă există, conform afirmaţiilor făcute ieri de preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, care arată însă că, deşi putem asista la o decelerare, regiunea a depăşit cea mai grea perioadă a recesiunii, dacă sunt luaţi în considerare indicatorii economici recenţi.  "Indicatorii privind încrederea au arătat unele îmbunătăţiri, de la nivelurile scăzute la care se aflau, şi confirmă aşteptările privind o stabilizare a activităţii economice", a declarat Draghi după ce BCE a decis să menţină dobânda de referinţă la nivelul minim record de 0,50%, aşa cum anticipau analiştii. Consiliul guvernatorilor BCE aşteaptă să menţină cos¬turile împrumuturilor pentru bănci "la nivelul actual ori să le reducă".  Draghi încearcă să asigure pieţele financiare că BCE va menţine costurile împrumuturilor la niveluri suficient de scăzute încât să susţină resresarea economiei zonei euro după cea mai lungă recesiune înregistrată de aceasta de la crearea sa.
Pe de altă parte, Mario Draghi a spus că există unele semne că inflaţia ar putea creşte în zona euro, iar BCE trebuie să acorde sprijin pentru o redresare graduală a activităţii economice în acest an. Rata anuală a inflaţiei din zona euro s-a menţinut în luna iulie la 1,6%, conform unei estimări preliminare publicate miercuri, de Eurostat. Totuşi, inflaţia din zona euro este în continuare sub ţinta avută în vedere de Banca Centrală Europeană - circa 2%.