În timp ce România reuşeşete performanţa de-a avea cea mai mare inflaţie din UE (25% de la începutul crizei) pe fondul celei mai restrictive politici monetare, în restul lumii lucrurile stau fix pe dos: dobânzile sunt la podea şi totuşi preţurile nu cresc.

Pentru România, explicaţia este simplă şi deja explorată – stagflaţia: mizerie economică însoţită de creşteri de preţuri şi de lipsa locurilor de muncă, situaţie pentru care nu există nici o rezolvare monetară.  În restul lumii – SUA, UE, Marea Britanie sau Japonia – banca centrală tipăreşte bani în neştire şi totuşi preţurile de consum nu cresc. Asta-i face pe adepţii economiei poligrafice să spună că iată, se poate, există magie: tipărire de bani fără inflaţie.  În realitate, inflaţia există bine-mersi. Singurul motiv pentru care pâinea nu se scumpeşte este că banii nu ajung niciodată la cei care cumpără pâine. În schimb, ajung la cei care cumpără titluri de stat (băncile) sau acţiuni pe bursă (vehicule cu acces la creditele ieftine date tot de bănci).

Bursa este la maxime istorice iar dobânzile la titlurile de stat la minime. Dobândă mică înseamnă preţ mare, iar finanţiştii au chiar formula prin care să stabilească exact cât de mare. Iar la nivelul de risc sugerat deja de alde Grecia, preţurile sunt uriaşe.

Care sunt consecinţele? În primul rând, scumpirile bunurilor şi serviciilor nu vor apărea – nici acum, nici mai târziu, cât timp banii nu ajung pe mâinile cetăţenilor. Ba chiar, cu timpul, este posibil să vedem deflaţie. De ce? Companiile nu sunt interesate să producă mai mult şi mai eficient, pentru că oricum nu au cui să vândă mai mult. Aşa că aleg să se “eficientizeze” în bilanţuri, renunţând la activităţile cu profitabilitate sub medie, pentru a ţine pasul cu piaţa. Guvernele continuă să cheltuie discreţionar (dar nu pe salarii – că e “austeritate”) umflând şi mai mult bilanţurile companiilor cliente care nu fac mai nimic dar reducând şi mai mult resursele reale aflate la îndemâna sectorului productiv.

Din aceste motive, politica monetară expansionistă nu se revarsă în inflaţie ci în şomaj – deja Spania şi Grecia au ajuns la 25%. Şomerii cumpără mai puţin, dând astfel tonul la o nouă rundă de “eficientizări” şi tot aşa. În final, pe măsură ce cererea va scădea spre zero, la fel s-ar putea întâmpla şi cu preţurile.

Banii rămân sterili în bilanţurile băncilor şi ale guvernelor, dar în realitate este ca şi cum n-ar fi existat niciodată. (sursa ..riscograma blog )..Datele statistice confirma articolul . Tiparirea de bani (unde a intrat in joc si BoJ cu yenul moneda universal pentru carry trade) se vede doar pe bursa si deficitele bugetare . Dobinzile mici , aproape de 0 sau chiar 0 efectiv nu se vad in imprumuturile catre cetateni ( nici imprumuturi nu se mai dau pe segmentul retail) in schimb imping chiar companii mari si profitabile sa se imprumute masiv . Apple cu oferta de 14 miliarde dolari bond , e exemplul cel mai recent .

ABUREALA UNOR IDIOTI CARE NU INTELEG NIMIC - The Economist Inteligence !?!?!? Unit

ABUREALA UNOR IDIOTI CARE NU INTELEG NIMIC (The Economist Inteligence !?!?!?  Unit)- Rata de creştere economică a României în primul trimestru a fost a treia cea mai mare din UE, atât faţă de trimestrul anterior, cât şi faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, se arată într-o analiză realizată de The Economist Inteligence Unit.
Accentul bugetului de stat pentru anul 2013 s-a pus pe creşterea încasărilor, iar ţintele bugetare consolidate au fost bazate pe o creştere a PIB prognozată la 1,6% pentru 2013, însă potrivit estimărilor analiştilor de la The Economist, creşterea PIB va fi mai mare. Astfel, The Economist Intelligence Unit prognozează o creştere de 2,4% în 2013 şi este de aşteptat ca rata de creştere economică să sporească şi mai mult în perioada 2014 – 2017, până la o medie anuală de puţin sub 4%. Prognoza specialiştilor britanici se bazează pe indicatorii macro din economia românească. Producţia industrială brută a crescut cu 4% în aprilie faţă de luna precedentă şi cu 19% în ultimul an. Sectorul extern a fost principalul motor de creştere, care a ridicat cererea pentru produse industriale. Valoarea în euro a exporturilor a crescut cu 5,7% în primele 5 luni, respectiv cu 15,5% în luna aprilie faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Analiştii The Economist prognozează, de asemenea, că inflaţia va scădea gradual de anul viitor, ajungând până la 2,7% la finele anului 2017.
Banca Centrală Europeană (BCE) ar putea reduce ratele dobânzilor în continuare, conform spuselor lui Peter Praet, membru în consiliul guvernatorilor instituţiei, care adaugă că incertitudinea cu privire la perspectivele economice globale riscă să reînnoiască tensiunile de pe pieţe. La începutul acestei luni, BCE estima că va menţine dobânzile la niveluri minime record pentru o perioadă mai lungă, încercând să liniştească pieţele oarecum tensionate de semnalele date de Rezerva Federală a SUA cu privire la reducerea programului de stimulente. "Dobânzile de referinţă ale BCE ar putea fi reduse în continuare, aşa cum arată mesajul nostru privind politica viitoare", a declarat Praet, citat de Corriere della Sera.  În prezent, dobânda BCE este de 0,5%, iar următoarea şedinţă de politică monetară a instituţiei este programată pentru data de 1 august. 

Romania a transmis Comisiei Europene, in data de 6 iulie a.c., documentul consultativ pentru elaborarea Acordului de Parteneriat pentru 2014-2020. Asa cum indica si titulatura acestuia, documentul este unul de lucru. Pe baza acestui document de lucru, care reprezinta un prim punct de plecare in dialogul informal, se poarta negocieri cu serviciile Comisiei Europene pentru pregatirea viitorului exercitiu financiar si pentru identificarea celui mai bun mod de utilizare eficienta a fondurilor europene alocate Romaniei. In acest scop, autoritatile romane trebuie sa se asigure ca modul in care vom folosi fondurile europene in 2014-2020 ii va permite tarii noastre sa recupereze decalajele existente in comparatie cu ale state din UE, incadrandu-se in acelasi timp in linia prioritarilor stabilite la nivel european. Acordul de Parteneriat pentru 2014-2040 urmeaza sa fie transmis Comisiei de catre autoritatile romane in toamna acestui an. Pana la momentul transmiterii Acordului de Parteneriat pentru 2014-2020, autoritatile romane si serviciile Comisiei Europene poarta un dialog informal care consta in intalniri si schimb de corespondenta. Schimbul de opinii dintre autoritatile romane si serviciile Comisiei este unul constructiv si ca urmare a discutiilor purtate in cadrul dialogului informal documentul consultativ va fi revizuit conform concluziilor agreate de ambele parti. Informatiile aparute de mass media in ultimele zile prin care li se reproseaza autoritatilor romane ca au inclus “copy-paste” recomandarile specifice de tara in documentul consultativ pentru Acordul de Parteneriat distorsioneaza imaginea acestui proces in conditiile in care preluarea recomandarilor relevante in documentul consultativ a fost una dintre cerintele formei preliminare a modelului de Acord de Parteneriat.

Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) acorda UniCredit Tiriac Bank un imprumut de 10 milioane de euro pentru finantarea IMM-urilor care investesc in eficienta energetica si proiecte de energie regenerabila, a anuntat luni institutia financiara international. 

Creditul este parte a facilitatii BERD de finantare a energiei durabile pentru IMM-urile din Romania, cu scopul de a reduce costul facturilor si a creste competitivitatea firmelor, anunta Mediafax.

"Exista in Romania un potential semnificativ de a economisi energie, iar finantarea pe termen lung acordata de BERD va ajuta la reducerea barierelor cu care se confrunta inca sectorul privat in ceea ce priveste obtinerea finantarilor pentru proiectele de eficienta energetica", a declarat, intr-un comunicat, directorul BERD pentru institutii financiare, Sylvia Gansser-Potts.

FacebookImprumutul de 10 milioane euro este acordat in cadrul unui plan de crestere economica in Europa Centrala si de Sud-Est, lansat la sfarsitul anului trecut de BERD, Banca Europeana de Investitii si Manca Mondiala, incluzand angajamente de 30 miliarde euro pe 2 ani.

Pana in prezent, BERD a investit in Romania aproximativ 6,3 miliarde euro, din care 645 milioane euro pentru investitii in energie durabila din 2006, cu o valoare totala a proiectelor de circa 3,9 miliarde euro.

Autoritatea Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) va organiza, in perioada iulie – noiembrie 2013, o campanie de informare şi dezbatere publică privind gazele de şist. Potrivit ANRM, campania va avea loc în principal în zonele în care sunt concesionate perimetre cu potenţial de resurse neconvenţionale – Bârlad şi Dobrogea. Pentru campanie, Autoritatea Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a lansat si un portal: www.infogazedesist.eu. "Securitatea energetică, prin diversificarea surselor de aprovizionare, reprezintă una din preocupările majore ale statelor membre UE. Acest lucru a fost subliniat în nenumărate rânduri de reprezentanţii Comisiei Europene, fiind o problemă care are un impact major asupra economiei europene. Gazele de şist reprezintă o potenţială resursă alternativă care este luată în calcul ca opţiune în mai multe state membre", a declarat Gheorghe Duţu, preşedintele ANRM.
Campania este realizata cu sprijinul Comisiei Europene – grant european, campania include o serie de dezbateri şi activităţi de informare al căror obiectiv constă în dezvoltarea unui dialog cu toţi cei interesaţi de procesele de explorare şi exploatare a resurselor neconvenţionale, segment care include şi gazele de şist.
In Romania, grupul american Chevron detine mai multe licente de explorare a zacamintelor de gaze de sist, in judetul Vaslui si in Dobrogea. Chevron intentioneaza sa inceapa in a doua jumatate a acestui an forarea unui put de explorare a gazelor de sist in judetul Vaslui si va initia studii seismice pentru cele trei perimetre din judetul Constanta. Industria gazelor de sist este contestata de activistii de mediu, care sustin ca accesarea zacamintelor, mai greu accesibile fata de depozitele traditionale de gaze naturale, poate contamina apele subterane cu substante chimice.(sursa hotnews) 

România riscă să piardă fondurile europene alocate pentru perioada 2014-2020...Comisia Europeană a avertizat România că planul realizat în vederea accesării fondurilor eurpene în perioada 2014-2020 nu este coerent și trebuie refăcut până în toamnă.

Forul de la Bruxelles a atras atenția autorităților de la București că proiectul Acordului de Parteneriat, care va reglementa modul de utilizare a fondurilor europene alocate țării noastre pentru perioada 2014-2020, este incoerent şi fără priorităţi clare.

"Ca observaţii orizontale asupra proiectului de document, responsabilii Comisiei au subliniat următoarele: lipsa unei identificări clare a nevoilor şi priorităţilor de finanţare pentru următoarea perioadă de programare; incoerenţa documentului şi lipsa unei orientări strategice în abordarea obiectivelor tematice,, respectiv necorelarea acestora cu priorităţile; necesitatea preluării obiectivelor şi abordării strategice din documentul de poziţie al Comisiei, document agreat de autorităţile române, dar şi corelarea cu Strategia Europa 2020, cu recomandările specifice de ţară, respectiv cu Planul Naţional de Reformă", se arată în documentul trimis de Comisia Europeană Guvernului, informează Mediafax.

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a exclus ieri o nouă ştergere a datoriei Greciei, deoarece autorităţile de la Atena au adoptat măsuri suplimentare de austeritate, transmite Bloomberg, conform Agerpres.
"Am declarat în repetate rânduri că nu văd o reducere a datoriei Greciei. Toate discuţiile pe această temă mă îngrijorează câteodată", le-a declarat jurnaliştilor Angela Merkel.
O nouă reducere a datoriei ar veni după acordul convenit anul trecut cu investitorii care au acceptat să-şi asume o pierdere de 53,5% din valoarea nominală a obligaţiunilor greceşti pe care le deţin. Acest acord a redus datoriile Greciei cu aproximativ 100 de miliarde de euro.Şi ministrul german de finanţe, Wolfgang Schaeuble, le-a cerut joi oficialilor de la Atena să nu mai solicite o nouă reducerea a datoriilor.