Financial Times: Lumea este inca tinuta captiva de catre banci. Bancile tin in continuare lumea prizoniera intereselor lor si o noua criza financiara este atat probabila, cat si mult mai daunatoare pentru economia globala, scrie Financial Times. Publicatia noteaza o serie de schimbari abrupte care au loc in aceste momente in sistemul bancar britanic, de la inlocuirea guvernatorului Bancii Angliei Sir Mervyn King cu Mark Carney si plecarea viceguvernatorului Paul Tucker pana la ejectarea lui Stephen Hester de la conducerea Royal Bank of Scotland. Schimbari neasteptate au loc si in peisajul de reglementare: ministrul de Finante George Osborne a anuntat ca va lua in considerare o spargere a RBS in doua, o banca "buna" si alta "rea", idee fata de care Hester s-a opus. Pe de alta parte, atat in SUA, cat si in zona euro este clar ca politicienii nu mai doresc salvari de banci si imping riscurile dinspre detinatorii de obligatiuni catre actionari, asa cum a fost in cazul Ciprului, noteaza Adevarul.

Ce se ascunde sub violenţa cu care răspund pieţele la reducerea stimulilor economici de către FED Lăcomia. Mesajul profund al deciziilor şi perspectivelor pe care FED le-a dat pieţelor şi companiilor este că, foarte curând, vor trebui să se descurce cu banii care îi au deja. Şi au, după ani de zile de finanţare suplimentară faţă de vremurile normale! Problema este că trebuie puşi la treabă, prin investiţii, nu la o umflare a cotaţiilor bursiere, de dragul câştigurilor imediate, fără legătură cu mersul economiei, potrivit analiştilor.  Astfel de câştiguri temporare au condus la criză, demult, acum 7 ani, scrie Economica.net.

Primul studiu national care dezvaluie adevarul despre Forex. Cat de sigure sunt tranzactiile Forex in Romania? Guvernul protejeaza majoritatea depozitelor bancare, dar ce se intampla cu contul tau de tranzactionare? Sunt fondurile protejate? Romania este adesea comparata cu Vestul Salbatic in zona investitiilor financiare, din cauza numeroaselor probleme din ultimii ani. Piata Forex de retail nu este o exceptie, astfel ca din diferite motive, tranzactiile online cu valute nu se desfasoara intotdeauna intr-un mediu sigur, autorizat si supravegheat de autoritatile locale si internationale, scrie Romania Libera. 

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a respins toate ofertele primite de la bănci pentru obligaţiuni de stat de tip benchmark cu scadenţa pe şapte ani, cauza fiind randamentele ridicate, informează un comunicat de presă.
"Ministerul Finanţelor Publice respinge în totalitate ofertele de cumpărare transmise considerându-le la un nivel neacceptabil al preţului ofertat", se arată în comunicat.(sursa ziarul bursa)
MFP a vrut să atragă 300 milioane de lei, iar băncile au subscris titluri în valoare de 688 milioane lei.
Analiştii ING Bank au precizat, într-un raport remis astăzi, că se aşteaptă ca MFP să respingă ofertele băncilor:
"Există mari şanse ca toate ofertele să fie respinse în condiţiile în care alternativa ar fi plata unui randament maxim de 5,75% - o creştere foarte rapidă a randamentului pentru piaţa primară, după ce MFP a plătit un randament mediu de 5,03% la obligaţiuni pe zece ani emise acum o lună", au precizat aceştia.

Exporturile slabe şi şomajul tot mai ridicat vor continua să limiteze creşterea, prelungind recesiunea în Zona Euro peste termenele anticipate anterior, consideră analiştii de la Ernst & Young, potrivit unui comunicat de presă.
Deşi există o serie de semnale pozitive în regiune, creşterea va fi aproape inexistentă anul acesta, în cazul în care BCE nu întreprinde măsuri substanţiale, conform raportului trimestrial Ernst & Young Eurozone Forecast (EEF) lansat astăzi.
Raportul EEF estimează o contracţie de 0,6% pentru Zona Euro în 2013, reprezentând un declin uşor mai accentuat decât în 2012. O revenire foarte modestă este aşteptată pentru 2014, când PIB-ul va creşte cu 0,9%, respectiv cu aproximativ 1,5% pe an în perioada 2015-2017. Şomajul va atinge un vârf de 12,7% din totalul forţei de muncă din Zona Euro în primul trimestru al anului viitor.
Marie Diron, Senior Economic Adviser în cadrul EEF, explică: "Sunt foarte puţine lucruri care ar putea îmbunătăţi creşterea în Zona Euro pe termen scurt. Reformele structurale care sunt implementate în special la periferie necesită timp pentru a avea un impact asupra PIB-ului. Cu toate acestea, relaxarea austerităţii fiscale înseamnă că anumite măsuri planificate, care ar fi putut limita semnificativ creşterea, au fost astfel evitate".
Raportul estimează că şomajul va creşte la 12,7% în Zona Euro. Mai dificilă este situaţia şomajului în rândurile tinerilor, care se situează la o medie de 24% în Zona Euro, în timp ce în Grecia şi Spania, acesta a ajuns la niveluri-record de 59% şi respectiv 56%. 

Britanicul James Mirrlees, laureat al Premiului Nobel pentru economie în 1996 care a predat  la universităţile din Oxford şi Cambridge, consideră că cea mai bună soluţie pentru România este ieşirea din Uniunea Europeană. Mai mult, intelectualul britanic susţine că nu poate identifica alte soluţii, atât timp cât România se află în „cămaşa de forţă” a Uniunii Europene.  „Te poţi gândi cum să schimbi lucrurile, dar e greu să oferi un sfat, sunteţi într-o încurcătură destul de serioasă. Răspunsul radical ar fi ieşirea din UE”, a declarat Sir James Mirrlees pentru caleaeuropeana.ro.Întrebat dacă aceasta ar fi cea mai bună soluţie pentru România în momentul de faţă, britanicul a răspuns: „Cred că este soluţia care ar reduce şocul cel mai bine. Pentru ca să devină posibil să faci lucruri precum construirea unor şosele, spre exemplu, sau să te descurci cu mai puţini bani, pentru că ai nevoie de bani ca să faci ceva şi nu poţi face nimic pentru că toate rezervele de bani sunt controlate de alte bănci. Aşa că aceasta este varianta cea mai bună de ajustare a costului forţei de muncă. Se va devaloriza mai mult decât prin tăierile date de Guvern, iar aşa nu mai trebuie tăiate salariile pentru funcţionarii publici. Aşa sunteţi şi capabili să vă extindeţi şi să creşteţi ocuparea forţei de muncă. Dar îmi este greu să mă gândesc la alte soluţii cât timp sunteţi în «cămaşa de forţă» a Uniunii Europene”.

„Rădăcinile voastre sunt clătinate, iar acestea nu se pot repara, nu poţi repara sursa de putere. Aceste condiţii impuse de Germania reflectă dorinţa de reducere a cheltuielilor fiscale ale ţărilor şi de reducere cât mai mult posibil a şanselor de default, fără să îşi facă griji de alte probleme, precum şomajul. Oamenii nu văd cu ochi buni rezultatele şi văd că acum este mai rău decât era înainte. Ceva trebuie făcut, însă nu acum”, a mai declarat Mirrlees.  James Mirrlees este un economist scoţian, care în 1996 a primit Premiul Nobel. Doi ani mai târziu, a fost numit cavaler de regina Marii Britanii. Mirrlees este profesor emerit al Universităţii Cambridge şi a predat la mai multe universităţi de prestigiu din lume.

Proiectul de revizuire a Constituției, adoptat de Comisia Constituantă.

BNR NU VA MAI PUTEA PRIMI INSTRUCȚIUNI... A fost adoptat un amendament potrivit căruia, în exercitarea prerogativelor sale, BNR nu poate solicita sau primi instrucţiuni de la nicio autoritate sau instituţie a statului. Amendamentul a fost propus de senatorul PNL Tudor Chiuariu şi a fost adoptat cu 17 voturi "pentru" şi 3 abţineri. Astfel, articolul 137, indice (1) privind "Moneda naţională şi banca centrală" ar urma să aibă următorul cuprins în viitoarea Constituţie: (1) Banca Naţională a României este banca centrală a statului român, autoritate publică autonomă, ale cărei prerogative, administrare şi funcţionare se reglementează prin lege, în conformitate cu normele de drept internaţional care decurg din tratatele la care România este parte. (2) În exercitarea prerogativelor sale, BNR nu poate solicita sau primi instrucţiuni de la nicio autoritate sau instituţie a statului. (3) Banca centrală are dreptul să emită însemne monetare pe teritoriul României. (4) În conformitate cu tratatele constitutive şi actele legislative ale Uniunii Europene, prin lege organică se pot reglementa: a) transferul de prerogative ale Băncii Naţionale a României la Banca Centrală Europeană; b) recunoaşterea circulaţiei şi înlocuirea monedei naţionale cu moneda euro".

Summitul G8 de la Lough Erne, în Irlanda de Nord, s-a încheiat marţi cu o declaraţie finală, relatează AFP, care prezintă principalele puncte ale documentului.

 

ECONOMIE MONDIALĂ

Promovarea creşterii economice şi crearea de locuri de muncă este principala noastră prioritate (...).

Am convenit să încurajăm reluarea creşterii economice la nivel mondial susţinând cererea, consolidându-ne finanţele publice şi recurgând la toate resursele de creştere.

 

COMERŢ

Comerţul şi investiţiile sunt motoarele-cheie ale creşterii economice mondiale, creării de locuri de muncă şi dezvoltării durabile (...). Vom dărâma barierele comerciale la nivel naţional şi în străinătate, rezistând protecţionismului şi încheind o serie de acorduri comerciale ambiţioase. În particular, salutăm deschiderea unor negocieri în vederea unui Acord comercial UE-Statele Unite.

 

FISCALIATE

Administraţiile fiscale din lume este necesar să schimbe în mod automat informaţii cu scopul combaterii flagelului evaziunii fiscale (...). Îndemnăm toate jurisdicţiile să adopte şi să aplice această nouă normă mondială imediat ce este posibil (...). Ne angajăm să dezvoltăm un adevărat model mondial unic pentru schimbul automat multilateral şi bilateral de informaţii fiscale, pe baza sistemelor existente. Este necesar ca societăţile să ştie cine le deţine în mod real, iar administraţiile fiscale şi autorităţile însărcinate cu impunerea respectării legii este necesar să fie în măsură să obţină cu uşurinţă aceste informaţii.

O proastă cunoaştere a celui care controlează, deţine şi beneficiază în ultimă instanţă societăţi şi alte entităţi juridice, inclusiv trusturi, nu îi favorizează doar pe cei care încearcă să scape de fisc, ci şi pe cei care încearcă să spele rezultatele crimelor lor (...). Am convenit să publicăm planuri de acţiune naţionale pentru ca informaţia despre deţinătorii şi beneficiarii reali ai societăţilor şi trusturilor să fie accesibilă administraţiilor fiscale şi autorităţilor însărcinate să impună respectarea legii, prin intermediul unor registre centrale (...).

Statele este necesar să modifice reglementările ce permit întreprinderilor să îşi transfere câştigurile dintr-o ţară în alta pentru a scăpa de impozite, iar multinmaţionalele este necesar să informeze autorităţile fiscale ce impozite plătesc şi unde. "Regulile fiscale internaţionale şi naţionale nu trebuie nici să autorizeze şi nici să încurajeze multinaţionalele să îşi reducă impozitele la nivel mondial, şi să îşi transfere în mod artificial câştigurile în jurisdicţii cu o slabă presiune fiscală".

Romania nu a ratat nici una din tintele din acordul cu Fondul Monetar International (FMI), a declarat joi Liviu Voinea, ministrul delegat pentru buget.  “Guvernul Romaniei are 5 actiuni prealabile pe care daca nu le face nu intra in board-ul FMI. Anume privatizarea a 15% din Transgaz s-a facut in luna aprilie, selectarea unui consultant pentru privatizarea a 15% din Complexul Energetic Oltenia s-a facut in mai, reducerea arieratelor la locale si la guvernul central la 300 de milioane de lei, respectiv la 20 de milioane de lei. Pentru sfarsitul lunii mai aceste date nu le cunoastem inca. Le vom cunoaste saptamana viitoare. Noi avem incredere ca ne-am incadrat in aceste doua tinte de arierate, avand in vedere trendul de pana acum si masurile intreprinse. Selectarea castigatorului la CFR Marfa (a cincea actiune n.red.) are data limita 21 iunie. Nu am ratat nicio tinta", a declarat Voinea.  Anterior, a fost dezvaluita in presa scrisoarea FMI, in care se arata ca peste jumatate din intelegerile cu FMI au fost ratate. In luna iunie a acestui an se incheie acordul de finantare cu FMI, in valoare de 3,6 miliarde euro.  Totusi, potrivit lui Voinea, politica Fondului este ca nu se face publica scrisoarea decat dupa discutiile din board...... Cine minte? Liviu Voinea: Romania nu a ratat nicio tinta din acordul cu FMI. FMI: Ba a ratat peste jumatate!