O TARA EUROPEANA CA SI ROMANIA:12 membri ai Parlamentul din Bulgaria au fost agenţi ai securităţii bulgare, informează Novonite.com.
Dezvăluirea este făcută de site-ul Desebg.com, dedicat dosarelor secrete ale fostei securităţi din Bulgaria, arătând că cele patru partide politice care au depăşit pragul de 4% din voturi, şi au obţinut locuri în proaspătul Parlament, au fost spioni cumunişti.
Conform Desebg.com, Partidul Social Bulgar şi Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi a etnicilor vor avea fiecare câte patru parlamentari ce au avut legături directe cu serviciile secrete comuniste, iar GERB, partidul de dreapta care a câştigat alegerile electorale de săptămâna trecută, va avea trei parlamentari.
Parlamentul bulgar este unicameral şi are un total de 240 de locuri.

O ALTFEL DE TARA EUROPEANA : Miniştrii guvernului britanic nu au reuşit să prezinte măsuri privind scăderea cheltuielilor publice cu 11,5 miliarde lire sterline, solicitate de ministrul finanţelor George Osborne, opţiunile prezentate de ministere totalizând reduceri de numai 2,5 miliarde de lire, potrivit Financial Times, citat de Mediafax. Unii miniştri nu au prezentat nicio măsură de reducere a cheltuielilor pe "lista de minus 10%" cerută de Osborne, care ar fi trebuit prezentată în luna aprilie.
Printre miniştrii consideraţi reticenţi se numără doi conservatori, Philip Hammond de la Apărare şi Owen Paterson, la Mediu, precum şi liberal-democratul Vince Cable, ministrul pentru mediul de afaceri. Osborne se pregăteşte pentru două săptămâni de negocieri dure, însă speră să-şi atingă obiectivul de reducere a cheltuielilor administraţiei cu 11,5 miliarde lire sterline într-un an electoral.  Surse din Trezorerie declară că procesul va fi dur, însă insistă că progresele reuşite până acum de ministere demonstrează că Executivul este pe drumul cel bun.Mai multe surse afirmă că efectul net al măsurilor propuse până în prezent de miniştri ar fi reducerea cu 2,5 miliarde lire a cheltuielilor publice, cu 9 miliarde de lire mai puţin faţă de economiile solicitate de la Finanţe.  Reprezentanţii Trezoreriei au refuzat să confirme cifrele. Surse ministeriale notează că Trezoreria poate refuza cu uşurinţă alocările pentru proiecte de investiţii publice, astfel că deficitul este cu mult mai restrâns decât sugerează estimarea netă.
În spatele uşilor închise se duce, însă, o luptă politică.
Hammond, unul dintre liderii conservatorilor, se afişează drept un promotor neclintit al cheltuielilor pentru apărare. Asemenea lui Paterson, Hammond consideră că Osborne ar trebui să caute reduceri în alte domenii, precum sănătatea sau transferurile sociale.
El consideră că "tăierile" ar afecta "capabilitatea" forţelor armate, deşi ministerul Apărării trebuie să scadă cheltuielile cu numai 5%, iar bugetul destinat echipamentului este protejat.
Aripa democrat-liberală din coaliţia de guvernare afirmă că bugetul transferurilor sociale este de neatins atât timp cât conservatorii nu sunt de acord cu reducerea bonificaţiilor şi subvenţiilor plătite pensionarilor cu o situaţie financiară solidă, inclusiv subvenţii pentru încălzire pe timp de iarnă. Bugetul pentru anul fiscal 2015-2016 reprezintă cel mai dur test de coeziune pentru coaliţia de guvernare din Marea Britanie, în contextul alegerilor generale din mai 2015.

Sursa : Ziarul Bursa - Miniştrii de finanţe din ţările membre ale Uniunii Europene (UE) ar putea conveni cu privire la negocierea acordurilor fiscale privind secretul bancar cu Elveţia şi Liech­tenstein fără să fie nevoie să termine actualizarea acordului privind impozitarea economiilor la nivelul blocului european, a declarat Luc Frieden, ministrul de finanţe din Luxemburg. "Mult întârziatul pact cu privire la impozitare are încă nevoie de multă muncă", a precizat domnia sa. Oficialul adaugă faptul că este posibil ca negocierea să continue, având în vedere că se poartă discuţii cu Andorra, San Marino şi Monaco. "În ceea ce priveşte acordul prezent, preconizez că şi Luxemburg şi Austria vor accepta", afirmă Luc Frieden.  Austria şi Luxemburg au blocat cele două acorduri fiscale, din cauza reticenţei de a pierde teren în problema schimbului automat de informaţii fiscale sau alte probleme privind secretele bancare. Ambele state au fost de acord să accepte schimbul de informaţii, impulsionând negocierile fiscale ale UE. Pentru Luxemburg, această decizie ar reprezenta un prim pas de îndepărtare de tradiţia secretului bancar, care l-a ajutat să se impună ca unul dintre principalele centre financiare mondiale. Dacă Luxemburg ar implementa aceste măsuri, va deveni posibilă realizarea schimbului automat de informaţii despre cetăţenii UE care deţin conturi în această ţară, în vederea combaterii evaziunii fiscale.  Frieden a spus că ţara sa ar putea susţine unele progrese cu privire la acordul privind impozitarea economiilor, chiar dacă nu îl poate finaliza. În schimb, ministrul de finanţe aus­triac, Maria Fekter, nu a făcut nicio declaraţie pe acest subiect, în cadrul vizitei sale la Bruxelles cu ocazia unei reuniuni a miniştrilor de finanţe din zona euro.  Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Emer Traynor, a declarat că problemele fiscale par a fi aproape de soluţionare. "Am văzut că, în ultimele săptămâni, Austria a trecut de la o poziţie intransigentă destul de puternică, la o poziţie de deschidere şi angajamente constructive", a spus Traynor. Ministrul de finanţe francez, Pierre Moscovici, se aşteaptă, de asemenea, la ajungerea la un acord: "Ceea ce am aştepta este ca toată lumea să fie de acord cu faptul că putem adopta principiul cuprins în directiva privind economiile. Totul se mişcă."  Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia şi Spania au convenit să dezvolte un sistem de schimb de informaţii prin care să identifice mai uşor persoanele sau companiile care evită plata taxelor prin mutarea banilor în străinătate. Cele cinci guverne au transmis Comisiei Europene că speră ca sistemul să devină un şablon pentru o iniţiativă similară la nivelul UE, apoi la nivel global.  Franţa a condus solicitarea Europei de a adopta un cadru anti-evaziune fiscală similară FATCA (Foreign Account Tax Compliance Act US). Grupul care cuprinde şapte naţiuni, inclusiv Statele Unite, a promis, de asemenea, că va continua eforturile de combatere a fraudei fis­cale în timpul discuţiilor de săptămâ­na trecută. 

Uniunea Europeană este departe de a asigura o omogenitate economică şi socială în acest moment şi este posibil să apară ameninţarea unor plecări „în masă“ ale specialiştilor din ţările unde câştigurile sunt mai mici, fenomen care se conturează în cazul României în domeniul medical, potrivit lui Bogdan Olteanu, viceguvernator al BNR.   „Când ai o Uniune care presupune şi libertatea de mişcare şi libertatea de căutare a locurilor de muncă, ea presupune, de obicei, o anumită omogenitate socială şi economică. Uniunea Europeană este în acest moment departe de a asigura o omogenitate socială şi economică. Reprezintă un deziderat şi nu o stare de fapt. Dacă nu ne apropiem rapid de omogenitate, având această libertate a forţei de muncă, pentru ţările unde se plăteşte mult mai puţin va apărea o ameninţare. A şi apărut în domeniul medicilor, este posibil să apară şi în alte domenii, ameninţarea unei plecări în masă“, a declarat Olteanu la conferinţa „România în tabloul de bord al UE“. Este pentru prima dată când un oficial din BNR critică proiectul Uniunii Europene, prin prisma gradului de omogenitate economică şi a riscului plecării în masă a specialiştilor din anumite domenii.  În România aproximativ 40.000 de medici au drept de liberă practică, numărul acestora scăzând an de an. Datele Colegiului Medicilor citate de Consiliul Investitorilor Români arată că peste 14.000 de medici au plecat din ţară din 2007 până în prezent, iar anul trecut numărul acestora s-a ridicat la peste 2.400. Studii derulate de FIC şi CMR realizate în 2011 şi 2012 arată că 64% din studenţii uneia dintre cele mai mari universităţi de medicină din România, respectiv 60% din medici intenţio­nează să plece în străinătate.

George Soros consideră că Italia nu mai este 'stăpână pe propriul ei destin', apreciind că viitorul economic al acestei ţări depinde de deciziile administraţiei Uniunii Europene, după cum citează publicaţia La Stampa dupa o declaraţie făcută de el cu prilejul primirii premiului internaţional Tiziano Terzani la Udine.

În acest context, ziarul aminteşte că Soros pledează de mai mult timp pentru introducerea unor eurobligaţiuni universale şi pentru o integrare fiscală mai profundă a zonei euro. El continuă să facă lobby acestor deziderate în ciuda scepticismului afişate de autorităţile germane în această privinţă. Reducerea ratelor dobânzilor la obligaţiunile de stat în Italia va fi un fenomen temporar, consideră George Soros, apreciind că pe viitor preţul de finanţare pe pieţele de credit pentru Italia va începe să crească din nou. 'În opinia mea, calmul care s-a instalat /pe piaţa obligaţiunilor din Italia/ în ultimele luni nu va dura mult timp. Europa este încă într-o situaţie foarte periculoasă, departe de un echilibru', a afirmat el, estimând că 'viitorul economic al Italiei nu mai depinde numai de acţiunile guvernului său'.

Comisia Europeană a aprobat luni noile norme ce reglementează activitatea agenţiilor de rating, prin care se încearcă creşterea transparenţei şi reducerea riscului apariţiei unor conflicte de interese, relatează agenţia de presă EFE, citată de AGERPRES.

Evaluărilor celor mai influente agenţii de rating, Moody's, Standard & Poor's şi Fitch, toate americane, au pus numeroase probleme unor ţări din zona euro în timpul crizei, scăzând credibilitatea acestor state şi împiedicând astfel finanţarea lor cu dobânzi rezonabile pe pieţele financiare internaţionale. Noile norme nu prevăd crearea unei entităţi europene, dar instituie un regim de rotaţie între agenţii. Astfel, emitenţii produselor financiare structurate care plătesc agenţiile de rating pentru evaluarea acestor produse vor fi obligaţi să schimbe agenţia de rating la fiecare patru ani.  Având în vedere complexitatea instrumentelor financiare structurate şi rolul acestora în criza financiară, noua reglementare obligă emitenţii acestora să ceară evaluarea lor de cel puţin două agenţii de rating.  Pentru combaterea riscului conflictelor de interese, agenţiile de rating vor fi obligate să anunţe public dacă vreuna dintre entităţile pe care le evaluează deţine peste 5% din capitalul respectivei agenţii de rating sau din drepturile de vot în cadrul acesteia. De asemenea, societăţile emiţătoare de produse financiare nu vor avea dreptul să deţină peste 5% din capitalul sau din drepturile de vot în mai mult de o singură agenţie de rating.

În plus, investitorii vor putea să ceară agenţiilor de rating despăgubiri dacă suferă o pierdere ca urmare a acţiunii acesteia.

Cât priveşte calificativele asupra datoriilor suverane, agenţiile de evaluare financiară vor fi obligate să le revizuiască la fiecare 6 luni, în loc de 12 luni cum se procedează în present.

TARGET2-ECB (ECB/2007/7) - METODA CLICII DE LA BRUXELLES DE A "CUCERI EUROPA"

Sursa: RISCOGRAMA.ro - Când se discută “salvarea” câte unei ţări de la periferia zonei euro, unul dintre principiile directoare este că “germanii nu vor să plătească…”. Formularea maschează însă o tehnicalitate importantă. Corect este “germanii au plătit deja şi nu vor să rămână cu buza umflată”. Totul porneşte de la modul complicat în care a fost construit sistemul de plăţi din zona euro. Deşi s-a înfiinţat Banca Centrală Europeană, continuă să funcţioneze şi băncile centrale naţionale iar rolul lor este în continuare foarte important. Ele se ocupă de decontările către bănci, în interiorul unui sistem de clearing pe nume TARGET2 (Trans-European Automated Real-time Gross Settlement Express Transfer System).

Cum funcţionează: Să presupunem că Grecia cumpără trei submarine germane “tip 214″ la preţul total de 1,8 miliarde de euro (Grecia este cel mai important client de export al industriei de armament germane cu 15% din total). Guvernul elen virează banii printr-o bancă comercială locală, care trimite ordinul mai departe la banca centrală. Banca centrală introduce ordinul în sistemul TARGET2, de la BCE, care la rândul său permite băncii centrale din Germania respectiv băncii comerciale destinatare să facă plata mai departe. Deocamdată, banii nu s-au transferat efectiv. Banca Greciei are o datorie către TARGET2 în timp ce Bundesbank are o creanţă. Din când în când se reglează conturile, dar nu există un termen limită.

În cazul băncilor centrale cu monedă proprie, lucrurile sunt mult mai simple. Atunci când există excedent de cont curent, fie banca centrală acumulează rezerve de monede străine, fie moneda proprie se apreciază ajutând astfel la reglarea naturală a transferurilor. n interiorul zonei euro, acest mecanism a dispărut şi singurul canal de reglare erau dobânzile. Însă ele au fost micşorate politic aproape de zero, astfel încât statele periferice au putut cheltui peste posibilităţi, fără să se gândească la consecinţe. După ce a început criza şi s-au trezit că n-au de unde plăti, datoriile lor faţă de TARGET2 au tot crescut. La fel şi creanţele Germaniei, care are acum de încasat 700 de miliarde de euro, adică un sfert din PIB sau aproape 10.000 de euro pe cap de cetăţean.

Grecia, Spania, Portugalia, Italia, Irlanda, Cipru – toate au o problemă cu datoriile. Însă la capătul celălalt, Germania, Olanda şi Finlanda au o problemă (cel puţin) la fel de mare cu creanţele. Pentru că, dacă primele nu mai pot plăti, tot surplusul de eficienţă al celor din urmă va fi fost degeaba.

Totuşi, povestea asta nu-i o melodramă cu greieri şi furnici. Da, germanii au muncit mai mult, pe bani mai puţini decât li s-ar fi cuvenit iar acum când să culeagă beneficiile riscă să rămână se nu se aleagă cu nimic. Pe de altă parte, fără accesul la credite nejustificat de ieftine, grecii n-ar fi cumpărat niciodată cele trei submarine. Ar fi luat cel mult două şi ar fi negociat la jumătate din preţul total. Cu excedent de cont curent mai mic şi şomaj ceva mai mare în Germania. Aşa cum despre ciprioţi se spune că şi-au asumat riscuri creditând Grecia iar acum suportă consecinţele, exact la fel se poate spune şi despre germani.

Acum, creanţa începe să nu mai valoreze nimic, pentru că valoarea reală din spatele ei a dispărut. Dacă BCE va regla conturile, băncile centrale datornice vor da faliment iar banii emişi se vor transforma instantaneu în inflaţie germană. Aşa că acum germanii sunt obligaţi să înghită pierderea şi tentaţi să-i pedepsească pe datornici. Pentru o comparaţie uşor de vizualizat, Germania este cam ca un cârciumar care a vândut “pe caiet”. A tăiat din propriile cheltuieli ca să acopere problema de cashflow şi a admirat cu mândrie cum beţivii îi umplu caietul de bani. Numai că a venit vremea decontării, iar “beţivii” se caută prin buzunarele goale. Obidit, cârciumarul încearcă să recupereze ce nu se mai poate recupera, în stil mafiot: “Treceţi la spălat de vase!”