Comisia Europeana (CE) a adoptat miercuri doua noi comunicari privind o serie de masuri pentru intarirea Uniunii Economice si Monetare (UEM) in scopul de a intari coordonarea politicilor economice si integrarea in zona euro, informeaza Agerpres.
Prima dintre aceste comunicari vizeaza coordonarea ex-ante a planurilor pentru reforme economice majore si contine o serie de optiuni privind modul in care pot fi organizate discutiile la nivelul UE privind reformele economice in statele membre inainte sa se ia deciziile la nivel national.
Motivatia din spatele propunerii CE este de a tine cont de efectele negative sau pozitive ale reformelor din alte tari din zona euro in procesul de luare a deciziilor.
Cea de a doua comunicare privind un instrument pentru convergenta si competitivitate prezinta optiuni pentru doua seturi de mecanisme, unul privind aranjamente contractuale cu statele membre de a intreprinde reforme specifice si celalalt privind acordarea de sprijin financiar pentru statele membre pentru a pune in practica aceste reforme.
Cele doua noi mecanisme completeaza structurile deja existente pentru supravegherea politicii economice si bugetare la nivelul UE, care a fost deja intarita prin Semestrul European si alte reforme.
"Aceste propuneri, si in special Instrumentul pentru convergenta si competitivitate, combina nevoia de mai multa disciplina la nivel national cu mai multa solidaritate la nivelul UE. Ele intaresc puterea monedei unice si vor ajuta la dezvoltarea competitivitatii, cresterii si a crearii de noi locuri de munca in Europa", a declarat presedintele CE, Jose Manuel Barroso, citat intr-un comunicat al executivului comunitar.
La randul sau, comisarul european pentru afaceri economice si monetare si euro, Olli Rehn, a declarat ca prin acesti pasi CE mareste cadrul de coordonare mai buna a reformelor structurale. "Scopul nostru este foarte clar: sa ajutam statele membre sa conceapa, sa decida si sa implementeze mai rapid reforme pentru crestere, competitivitate si crearea de locuri de munca", a adaugat Rehn.... N.R.idiotul asta oare stie unde este Cipru ????
CIPRU - DE ULTIMA ORA : Planul B pe care liderii Republicii Cipru îl dezbat în încercarea de a obţine asistenţă din partea UE prevede impunerea unei taxe de 15% pe depozitele bancare mai mari de 100.000 de euro, anunţă Televiziunea publică cipriotă.
În lipsa soluţiilor alternative, ideea impunerii unei taxe pe depozitele bancare pare să rămână de actualitate.
CIPRU - DE ULTIMA ORA : Planul B pe care liderii Republicii Cipru îl dezbat în încercarea de a obţine asistenţă din partea UE prevede impunerea unei taxe de 15% pe depozitele bancare mai mari de 100.000 de euro, anunţă Televiziunea publică cipriotă.
În lipsa soluţiilor alternative, ideea impunerii unei taxe pe depozitele bancare pare să rămână de actualitate.
Parlamentul cipriot a respins marţi taxa pe depozite bancare, condiţie
pentru primirea unui pachet de împrumuturi externe de la zona euro.
Statele din zona euro au decis să ajute Republica Cipru cu împrumuturi de 10 miliarde de euro, însă acestea sunt condiţionate de colectarea de către guvern a unor fonduri de 5,8 miliarde de euro prin taxarea depozitelor din băncile locale. Varianta iniţială a taxei prevedea un nivel de 6,75% pentru depozitele mai mici de 100.000 de euro şi 9,9% pentru cele peste acest prag. Ulterior, planul a fost modificat pentru a fi scutite de taxe depozitele sub 20.000 de euro.
Statele din zona euro au decis să ajute Republica Cipru cu împrumuturi de 10 miliarde de euro, însă acestea sunt condiţionate de colectarea de către guvern a unor fonduri de 5,8 miliarde de euro prin taxarea depozitelor din băncile locale. Varianta iniţială a taxei prevedea un nivel de 6,75% pentru depozitele mai mici de 100.000 de euro şi 9,9% pentru cele peste acest prag. Ulterior, planul a fost modificat pentru a fi scutite de taxe depozitele sub 20.000 de euro.
Partidele politice din Cipru şi Banca centrală anunţaseră miercuri că vor
discuta un Plan B, după respingerea în Parlament a taxei pe depozitele bancare,
presa speculând că acesta ar putea implica rezervele financiare ale fondurilor
de asigurări sociale şi un eventual sprijin din partea Bisericii









