Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut anul trecut faţă de anul precedent atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată cu 2,9%, respectiv cu 3,3%, se arată într-un comunicat de presă remis de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Evoluţiile înregistrate ca serie brută în aceeaşi perioadă s-au datorat creşterii comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+6,2%), vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+2,4%) şi vânzărilor de produse nealimentare (+1,6%).
Ca serie ajustată, evoluţia din această perioadă s-a datorat creşterii comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+6,7%), vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+2,9%) şi vânzărilor de produse nealimentare (+1,9%)
Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul în luna decembrie a anului trecut a crescut faţă de luna precedentă ca serie brută cu 2,6%, iar ca serie ajustată a scăzut cu 3,2%.
Faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul a scăzut atât ca serie brută cât şi ca serie ajustată cu 4,3 %, respectiv cu 2,3%.

Mai multi actuali sau fosti politiceni, printre care si fostul presedinte Ion Iliescu, au participat marti la o reuniune a Clubului de la Bucuresti, cu tema "Romania, situatia economico-sociala - prezent si perspective". Vezi mai jos declaratiile presedintelui Curtii de Conturi, Nicolae Vacaroiu, si ale ministrului Finantelor Publice, Florin Georgescu. Presedintele Curtii de Conturi, Nicolae Vacaroiu, a declarat, la Clubul de la Bucuresti, ca pe domeniul achizitiilor "se fura prea mult", el adaugand ca anii care urmeaza, respectiv 2013 si 2014, vor fi cei mai grei pentru Romania. "Pe domeniul achizitiilor situatia este grea si Curtea de Conturi este extrem de exigenta si dura, incepand de acum, pentru ca, dupa toate calculele mele, se fura prea mult", a spus Vacaroiu, potrivit Mediafax.

Nicolae Vacaroiu a fost prim-ministru al Romaniei intre 1992 si 1996, in mandatul lui Ion Iliescu, prezent, de asemenea, la reuniunea Clubului de la Bucuresti. Practic, cei doi care au avut in maini fraiele economiei la inceputul anilor '90 sunt in centrul atentiei si dupa doua decenii...Clubul de la Bucuresti, platforma de dezbatere a lui Ion Iliescu, a avut o noua reuniune, tema fiind "Romania, situatia economico-sociala - prezent si perspective".
Au participat premierul Victor Ponta, Florin Georgescu, viceprim-ministru si ministrul Finantelor, Daniel Daianu, membru corespondent al Academiei, si Liviu Voinea, secretar de stat, ministerul Finantelor.

Companiile care desfasoara activitati de cercetare atat in Romania, cat si in statele UE sau ale Spatiului Economic European isi pot deduce fiscal jumatate din cheltuielile destinate cercetarii-dezvoltarii. Prevederea a fost introdusa de Guvern in Codul Fiscal, in conditiile in care pana acum deducerea era de 20% si se acorda doar pentru cercetarea din Romania. Ministerul Finantelor spune ca extinderea a fost ceruta de Comisia Europeana. "Atentie, legea lasa loc unor abuzuri", spune Gabriel Sincu, partener in cadrul firmei de consultanta si audit Mazars. Dragos Ciuparu, fostul sef al Cercetarii, sustine ca exista pericolul ca Romania sa devina o colonie tehnologica. In replica, Mihnea Costoiu, ministrul delegat al Cercetarii, spune ca intentia este "de a aplica si acelor companii din strainatate care desfasoara activitatea in Romania aceasta facilitate pentru a-si mentine aceasta activitate pe teritoriul Romaniei".

Deutsche Bank se numărăr printre mai multe bănci care sunt investigate în Germania de autoritatea de reglementare a sectorului financiar, Bafin, pentru manipularea dobânzii interbancare Euribor, au declarat două surse apropiate situaţiei. O altă bancă, Portigon, fosta WestLB, este la rândul ei investigată, au precizat sursele, citate de Bloomberg. Publicaţia Sueddeutsche Zeitung a relatat luni că Bafin anchetează patru bănci germane, între care Deutsche Bank şi Portigon. Ambele bănci sunt investigate şi pentru manipularea Libor, dobânda interbancară londoneză. Autorităţi de reglementare din Canada şi până în Elveţia investighează dacă mai mult de 12 bănci, printre care Deutsche Bank, Barclays şi Royal Bank of Scotland, s-au asociat pentru a manipula dobânzile interbancare. UBS, cea mai mare bancă elveţiană, a fost amendată luna trecută cu 1,5 miliarde de dolari de către autorităţile din SUA şi Marea Britanie, pentru influenţarea incorectă a Euribor şi Libor. Un purtător de cuvânt al Bafin a refuzat să identifice băncile implicate, sau numărul acestora.

Cancelarul Germaniei Angela Merkel a respins, sâmbătă, în Chile, apelul premierului spaniol Mariano Rajoy ca statele puternice din zona euro să susţină creșterea economică a regiunii, dar le-a sfătuit să se concentreze pe creşterea competitivităţii în raport cu restul lumii. Merkel, aflată în Santiago, capitala Chile, pentru o reuniune a liderilor europeni şi din America Latină, a spus că statele din zona euro trebuie să se concentreze atât pe consolidarea fiscală, cât şi pe creşterea economică, transmite Bloomberg, potrivit Mediafax. Cu o zi înainte, premierul spaniol Rajoy a afirmat că ţările care dispun de fonduri ar trebui să le folosească pentru stimularea creştererii economice în uniunea monetară. După o întâlnire cu președintele chilian Sebastian Pinera, cancelarul german a afirmat sâmbătă: ”Nu există fie aşa, fie altfel. Încrederea poate creşte dacă ai finanţe solide, pe de o parte, şi pe de alta o structură de reformă care să permită creşterea economiei. Încercăm să avem o contribuţie”. În pofida faptului că liderii europeni declară sfârşitul celei mai dificile a crizei datoriilor suverane din ultimii trei ani, statele se confruntă în continuare cu recesiunea şi creşterea şomajului. Neimpresionată de apelurile liderilor europeni care susțin ca națiunile puternice, precum Germania, să cheltuiască mai mult, Merkel a afirmat că statele din zona euro trebuie să se concentreze pe creşterea competitivităţii în raport cu restul lumii, țara sa fiind prima care pune în practică această agendă.

Bancherii și miniștri de Finanțe prezenți la Formul Economic Mondial de la Davos, Elveția, avertizează că depășirea problemelor financiare și a șomajului masiv din Europa va dura ani de zile.

"Există o diviziune clară între piețele financiare, unde se crede că multe probleme au fost rezolvate, și oamenii din economia reală,în special din guverne", a declarat ministrul suedez de Finanțe Anders Borg.

Potrivit ministrului suedez, șomajul în Europa va scădea cu numai 0,1% în 2013, economia va stagna, salariile reale nu vor crește în toate țările, iar Franța și Suedia vor avea nevoie de câțiva ani pentru a reforma piața muncii.

“În aceste condiții este foarte periculos să declarăm încheierea crizei, pentru că acest lucru ar submina percepția necesară la nivelul companiilor, populației, sindicatelor, pentru a traversa acest proces”, a arătat Borg.

Suedia nu este membră a zonei euro, iar Borg a fost printre cei mai frecvenți critici ai manierei în care regiunea a administrat criza datoriilor suverane, de la sfârșitul lui 2009, informează CNBC

De asemnea, un reprezentant al unei bănci europene a declarat că optimismul de pe piețele financiare, privind depășirea riscului de rupere a zonei euro, a luat-o înaintea realității. "Criza nu s-a terminat, iar ideea că riscul a dispărut este una periculoasă", a spus bancherul

Comisia Europeana va renunta, pentru prima data, la trimiterea prealabila a proiectului final al raportulului privind Mecanismul de Control si Verificare (MCV) in justitie la Bucuresti, pentru eventuale ajustari, pe motiv ca in anii precedenti, raportul a ajuns in presa inainte de a fi publicat oficial de Bruxelles, transmite RFI. Potrivit corespondetului RFI in capitala Belgiei, oficialii de la Bruxelles au fost deranjati de scurgerea de informatii astfel incat au decis publicarea directa a raportului.
Raportul MCV urmeaza sa fie publicat pe 30 ianuarie.
Cu ocaziile anterioare, autoritatile romane au primit proiectul aproape final cu cateva zile inaintea publicarii astfel incat sa poata modifica unele aspecte, modificarile fiind operate pe forma textului si nu pe fond. precizeaza RFI. Inainte insa ca aceste schimbari de forma sa fie facute, proiectul primit de la Bruxelles ajungea in presa.
Surse comunitare au declarat pentru RFI ca reprezentantii Comisiei Europene considera ca responsabilitatea revine autoritatilor de la Bucuresti, motiv pentru care au decis sa difuzeze raportul fara o instiintare prealabila data de Bucuresti.
Unele surse arata cu degetul Comisia Europeana sustinand ca scurgerile catre presa au plecat in paralel de la Bucuresti si de la Bruxelles, arata sursa citata.