Importurile ruseşti de carne de la producătorii care utilizează ractopamină trebuie să fie testate şi certificate, a anunţat, vineri, Serviciul federal pentru inspecţie veterinară şi fitosanitară (Rosselkhoznadzor), transmite Reuters, conform Agerpres. Decizia, care vine la o zi după ce Senatul american a aprobat o serie de sancţiuni pentru persoanele responsabile pentru încălcările grave ale drepturilor omului în Rusia, ar putea să-i afecteze pe exportatorii nord-americani de carne de porc şi vită. Rusia este a şasea mare piaţă de export pentru carnea de vită şi de porc de provenienţă americană. SUA livrează anual spre Rusia carne de vită şi de porc în valoare de peste 500 de milioane de dolari.

Asociaţia exportatorilor americani de carne a informat că Departamentul Agriculturii din SUA nu are în prezent un program pentru testarea şi certificarea ractopaminei.  Rosselkhoznadzor a precizat că începând cu ziua de vineri a introdus o perioadă nespecificată de tranziţie, în timpul căreia, în absenţa certificatelor necesare, va testa fiecare transport. Analiştii susţin că decizia autorităţilor ruse are legătură cu adoptarea de către Senatul SUA a "Listei Magnitski", care prevede sancţiuni împotriva funcţionarilor ruşi implicaţi în decesul în detenţie, în 2009, al juristului Serghei Magnitski. În schimb, şeful autorităţii ruse pentru protecţia consumatorilor, Ghennadi Onişcenko, a subliniat că cerinţa de testare şi certificare a importurilor de carne nu are un caracter de represalii. "În Rusia, ractopamina nu este inclusă pe lista produselor aprobate pentru utilizare", a spus Onişcenko. Ractopamina este un aditiv utilizat în hrana animalelor pentru a face carnea mai fragedă, însă o serie de ţări precum China au interzis utilizarea sa chiar dacă studiile au arătat că este sigură.

Guvernul va desfiinţa autorităţile de supraveghere din domeniul financiar

Guvernul va desfiinţa autorităţile de supraveghere din domeniul financiar, cu excepţia celor care ţin de BNR, astfel că atribuţiile şi tot personalul CNVM, CSA şi CSSPP vor fi preluate până cel târziu în luna martie a anului viitor de către o nouă instituţie - Autoritatea de Supraveghere Financiară. Florin Georgescu ar urma să conducă noua instituţie de supraveghere financiară, potrivit surselor noastre. Domnia sa nu a putut fi contactat pentru confirmarea informaţiilor. Guvernul consideră că este nevoie de adoptarea unor măsuri de ordin legislativ, care să asigure eficientizarea activităţii de supraveghere sectorială realizată în afara ariei de competenţă a băncii centrale. Luarea acestor măsuri în regim de urgenţă se impune în considerarea faptului că există riscul ca, în actuala conjunctură, în care se menţin tensiunile generate de criza economică, aceste disfuncţionalităţi să submineze, prin contaminare, încrederea populaţiei în serviciile oferite de întregul sistem financiar şi în modul în care se realizează supravegherea acestora, potrivit proiectului Guvernului. Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF)va fi condusă de un consiliu format din 15 membri, din care unul deţine funcţia de preşedinte şi 3 care deţin funcţia de vicepreşedinte. Membrii consiliului A.S.F. sunt numiţi de Parlament, în şedinţa comună a celor două Camere, la propunerea comună a Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital şi Comisiei economice, industrie şi servicii din Senat şi, respectiv a Comisiei buget, finanţe şi bănci şi Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare din camera Deputaţilor.  Numirea membrilor Consiliului A.S.F. se face pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului.

Biroul Electoral Central a anunțat ultima estimare a prezenței la vot. Astfel, prezența la urne la nivelul întregii țări a fost de 41,72%. În mediul urban s-a înregistrat o prezență de 40,49%, iar în mediul rural - 43,40%.

Prezenţa la urne pe ţară la alegerile parlamentare a fost, la ora 21,00, de 41,72%, a anunțat BEC. În mediul urban prezenţa la urne a fost de 40,49% şi în mediul rural - de 43,40%.

 
EVZ.ro  :Uniunea Social Liberală a fost cotată cu peste 55% vot politic, la nivel naţional, în toate exit-poll-urile prezentate duminică seară, după închiderea urnelor, la alegerile parlamentare, atât la Senat, cât şi la Camera Deputaţilor. Pe locul al doilea se situează Alianţa România Dreaptă cu 19 procente, urmată de Partidul Poporului - Dan Diaconescu şi Uniunea Democrată Maghiară din România, formaţiuni ce se vor regăsi în componenţa viitorului Legislativ. Peste 18 milioane de români au fost așteptați azi la urne pentru a-și alege parlamentarii. Rămâneți pe evz.ro pentru a afla primele REZULTATE ALEGERI PARLAMENTARE 2012!

• EXIT POLL CCSB, pentru Antena 3. USL 58%, ARD 19%
• EXIT POLL CSCI, pentru RTV. USL 57 %, ARD 21 %
• CSOP: USL a câștigat alegerile la Senat cu 55 % și pe cele de la Camera Deputaților, cu 54%

Majoritatea membrilor consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE) s-au arătat deschişi, în reuniunea de joi, unei reduceri de dobândă şi există posibilitatea luării unei astfel de măsuri la începutul anului viitor, dacă economia zonei euro nu se va redresa, spun surse apropiate situaţiei, citate de presa străină. BCE a decis, în 6 decembrie, să menţină dobânda cheie la nivelul minim record de 0,75%, aşa cum aşteptau analiştii. Conform surselor amintite, oficialii BCE s-au temut să reducă dobânda cheie în şedinţa de joi, considerând că o astfel de măsură ar fi fost un semnal negativ în condiţiile în care instituţia şi-a modificat în aceeaşi zi, în scădere, estimările privind evoluţia economiei uniunii monetare în 2012 şi 2013. Sursele sunt de părere că reducerea dobânzii de referinţă va fi luată în discuţie de BCE luna viitoare, însă un purtător de cuvânt al băncii a refuzat să facă vreo declaraţie în acest sens ori cu privire la discuţiile din consiliul din 6 decembrie, întrucât şedinţele nu sunt publice. Preşedintele BCE, Mario Draghi, a declarat joi că, deşi a fost o discuţie amplă în privinţa dobânzii, membrii consiliului "au ajuns la un consens pentru menţinerea acesteia".   Jozef Makuch, membru în consiliul guvernatorilor BCE, a declarat ieri, la Bratislava: "Dacă situaţia economică nu se îmbunătăţeşte, atunci este posibil să fie luată o măsura în privinţa dobânzilor anul viitor".
BCE a coborât în luna iulie dobânda de referinţă cu 0,25 puncte procentuale, de la 1% la 0,75%.

Alegeri - panarama romaneasca ...

Harta interactivă care permite prognozarea rezultatelor la parlamentare, pe baza unei simulări computerizate a votului din fiecare colegiu, a fost actualizată. Cu un click, poți afla numele parlamentarului care o să te reprezinte în Camera Deputaților sau la Senat.

Avocatul Ioana Sfîrăială cheamă şi autorităţile statului într-un proces cu Fondul Proprietatea, primul termen de judecată fiind 14 ianuarie 2013. Instituţiile aşteptate în faţa instanţei sunt Ministerul Finanţelor Publice, Guvernul României şi Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare. Ioana Sfîrăială a solicitat instanţei să desemneze o persoană care să convoace acţionarii Fondului Proprietatea pentru discutarea unor documente care urmau să fie prezentate de fosta conducere a FP. "La termenul de judecată care a avut loc în data de 3 decembrie 2012, partea litigantă (n.r. Ioana Sfîrăială) a precizat că aceasta înţelege să se judece cu Fondul, Statul Român reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, Guvernul României şi Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, solicitând instanţei să autorizeze o persoană care să convoace o adunare generală a acţionarilor Fondului cu următoarea ordine de zi: aprobarea situaţiilor financiare anuale pentru anii încheiaţi la 31.12.2010 şi 31.12.2011; prezentarea Raportului Directoratului pentru anii 2010 şi 2011; prezentarea Raportului auditorului pentru anii 2010 şi 2011; aprobarea bugetului Fondului Proprietatea pentru anul 2012; completarea numărului statutar al membrilor Consiliului de Supraveghere al Fondului prin numirea a trei noi membri; aprobarea repartizării profitului net aferent anului financiar 2011 şi agrearea valorii nete a dividendelor, precum şi aprobarea unei date de înregistrare potrivit prevederilor legale", potrivit unui raport transmis de Fondul Proprietatea Bursei de Valori Bucureşti (BVB). Ioana Sfîrăială a contestat, începând din octombrie 2010, majoritatea deciziilor AGA, motivând că Franklin Templeton nu avea dreptul să convoace AGA, pentru că nu este administratorul Fondului. Domnia sa a contestat în octombrie 2010 în instanţă o parte din decizia AGA prin care Frank-lin Templeton a fost numit administrator, invocând că proiectul de modificare a actului constitutiv al societăţii nu a fost publicat în termenul legal, cu 30 de zile înainte de AGA. Curtea de Apel Bucureşti a decis irevocabil, în luna octombrie, anularea unei hotărâri AGA a Fondului Proprietatea (FP) din septembrie 2010, prin care a fost modificat statutul, pentru ca ulterior compania Franklin Templeton să fie numită administrator al FP. Curtea a menţinut, astfel, decizia Tribunalului Bucureşti, din 21 decembrie 2011, care a constatat nulitatea absolută a hotărârilor AGA Fondului Proprietatea din data de 6 septembrie 2010. Ulterior deciziei Curţii de Apel, Franklin Templeton a anunţat că va continua să administreze Fondului Proprietatea, în conformitate cu statutul actual, având în vedere că versiunea actului constitutiv la care face referire decizia instanţei nu este cea în vigoare în prezent.  Acţionarii Fondului Proprietatea au reconfirmat de mai multe ori deciziile AGA luate începând cu septembrie 2010, ba chiar Franklin Templeton a dorit să informeze că Manchester Securities, cel mai mare acţionar al Fondului, a formulat cereri de intervenţie în interesul Fondului în trei dosare cu Ioana Sfîrăială.