Misiunea FMI de evaluare va reveni la Bucureşti la mijlocul lunii ianuarie, când se va face ultima analiză a acordului în derulare şi se vor negocia condiţiile noii înţelegeri, care va fi aprobată, cel mai probabil, în luna februarie, a declarat ministrul Finanţelor Publice, Florin Georgescu.
"Încheiem în ianuarie acordul actual şi, probabil, în februarie vom avea un nou acord cu Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială. Acest nou acord va asigura responsabilizarea tuturor actorilor", a spus Florin Georgescu, potrivit Mediafax.
Ulterior, ministrul Finanţelor a precizat că misiunea FMI va reveni la Bucureşti în jurul datei de 15 ianuarie, când va fi cert că este finalizat bugetul pentru anul viitor, indiferent de cine va forma noul guvern.  El a explicat că, în funcţie de rezultatul negocierilor, misiunea din ianuarie va pleca la Washington şi cu parametrii noului acord, care ar urma să fie aprobat în boardul FMI în a doua parte a lunii februarie.  Acordul încheiat în primăvara anului trecut cu FMI urma să fie finalizat în luna martie 2013, iar închiderea lui anticipată sugerează că vor fi preluate în următoarea înţelegere majoritatea condiţiilor neîndeplinite de partea română, în principal privind reformele structurale, mai ales programul de privatizări şi de introducere a managementului privat.
O echipă de experţi ai FMI, condusă de şeful misiunii Fondului în România, Erik de Vrijer, se află la Bucureşti în perioada 6-14 noiembrie pentru discuţii cu autorităţile române despre evoluţiile economice recente, perspectivele economice, politica fiscală şi monetară şi reformele structurale.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, la începutul întrevederii cu delegaţia FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale, că a discutat cu premierul Victor Ponta şi cu guvernatorul BNR Mugur Isărescu şi s-a decis încheierea unui nou acord cu FMI pentru "încă un an sau doi".  Pe fondul alegerilor parlamentare care vor avea loc în 9 decembrie, cea de-a şaptea evaluare a programului convenit prin acordul stand-by cu FMI a fost amânată.
* Erste: Un nou acord cu FMI ar consolida încrederea investitorilor
Încheierea unui nou acord cu FMI ar consolida încrederea investitorilor într-o perioadă de altfel dificilă, reprezentând "o veste bună" pentru pieţele financiare, notează analiştii băncii austriece Erste într-un raport transmis vineri.
"În viziunea noastră, un nou acord cu FMI, UE şi Banca Mondială reprezintă o veste bună pentru pieţele financiare, deoarece va întări încrederea investitorilor, în vremuri dificile", se spune în raport.
* Georgescu: Fondurile din privatizare vor fi investite în companii strategice din energie şi transport
Veniturile obţinute din următoarele privatizări vor fi investite în companii de stat strategice din domeniul energetic şi de transport, unde România are resurse neexploatate, a declarat vineri, ministrul Finanţelor Publice, Florin Georgescu.
Georgescu a afirmat că privatizarea, "bine gândită şi bine pusă în practică", va fi una dintre priorităţile Guvernului, concomitent cu restructurarea companiilor de stat şi eficientizarea acestora.
Ministrul Finanţelor a arătat că spre deosebire de fluxurile intrate în România înainte de criză, care au dus uneori la dezechilibre şi o îndatorare excesivă a populaţiei, fondurile din privatizare vor fi direcţionarte către obiective cu valoarea adăugată.
"Vor fi investiţii direcţionate către agenţi economici de mare importanţă strategică şi economică, din domeniul energetic şi transporturi, unde avem resurse neexploatate", a spus Gerogescu.
Potrivit ministrului Finanţelor, restructurarea sectorului de stat va trebui acompaniată de eficientizarea sectorului privat şi întărirea disciplinei financiare.
"În raportul piaţă - stat dorim reguli clare, puţine, nu multe, stimulative, cu aplicare fermă, care să asigure şi stimularea investiţiilor, cum spuneam, dar şi disciplina financiar-economică la nivelul tuturor actorilor, fie ei de stat sau privaţi", a continuat Gerogescu. El a arătat că în România este necesară îmbunătăţirea raportului între libertăţi şi responsabilităţi.

Economia greacă va înregistra un avans al Produsului Intern Brut în 2014, punând capăt celor şase ani de recesiune, potrivit prognozelor de toamnă ale Comisiei Europene, preluate de Agerpres.

Oferind o prognoză mai optimistă decât autorităţile de la Atena, executivul comunitar estimează că economia Greciei se va contracta cu 4,2% în 2013, dar va creşte cu 0,6% în 2014. De asemenea, piaţa muncii ar urma să atingă cel mai scăzut nivel în 2013, când rata şomajului va ajunge la 24%, urmând ca în 2014 să cunoască o uşoară îmbunătăţire graţie scăderii ratei şomajului până la 22%.

Cu toate acestea, Comisia Europeană avertizează că revenirea economică se va materializa doar dacă Grecia va continua procesul de consolidare bugetară convenit cu creditorii internaţionali. ”Revenirea se bazează pe implementarea riguroasă şi la timp a programului de ajustare”, se arată într-un comunicat al executivului comunitar.

Leul si-a inceput cea de-a doua saptamana de apreciere, desi volumul tranzactiilor nu se remarca prin consistenta si nici vrestile economice nu recomanda entuziasmul in fata monedei locale. Banca Centrala a cotat marti un euro la 4,51 lei , nivel care nu a mai fost atins din septembrie 2012. Chiar daca in mod direct BNR nu opereaza in zona politicului, prin interventii pe curs (in directia aprecierii sau devalorizarii leului) poate influenta decizia alegatorilor. Intra in text si vezi cum a evoluat leul in preajma alegerilor parlamentare anterioare. Sursa datelor: BNR

In 2000, tendinta leului a fost de depreciere, cu micile fluctuatii evidente. Castigatorii alegerilor legislative au fost cei de la PSD. La inceputul lunii in care au avut loc alegerile, au existat episoade de depreciere consistente, dupa care leul a inceput sa se mai intareasca in fata euro, dar din graficul de mai sus veti observa trendul evident...MISHU NEGRITOIU - "Sunt două niveluri pentru adoptarea euro. Unul tehnic şi unul politic. Cel mai bun moment este când eşti gata, este răspunsul politic. Tehnic, dacă ai în vedere şi mecanismul ERM, dacă ai în vedere şi negocierile cu partenerii europeni, deschiderea acestor discuţii, care nu a avut loc, probabil va lua cinci-şase ani adoptarea euro din momentul în care începe să se discute despre asta. Noi nu am început să discutăm despre asta", a afirmat Negriţoiu, după o conferinţă la BNR.

El a arătat că amânarea adoptării euro este mai vizibilă acum, în special după un anunţ "oficial sau semioficial, dar nu este o surpriză că 2015 nu era un termen realist".

"Adoptarea euro pentru România, ca specific, este o soluţie pentru problemele pe care le avem noi în economie şi mai ales pentru problema euroizării economiei. Faptul că se adoptă acum sau mai târziu nici asta nu este foarte rău. Cel mai important este menţinerea obiectivelor politice pe care le-am avut de corectare a indicatorilor macroeconomici şi de aşezarea unor politici sănătoase care să susţină creşterea şi dezvoltarea. Eu am perceput că înainte obiectivul 2015 era tocmai o ancoră de menţinere a acestor obiective de politică economică", a spus Negriţoiu

Englezii ar vota in numar foarte mare în favoarea unei retrageri a ţării lor din Uniunea Europeană (UE), în cadrul unui eventual referendum asupra acestui subiect, a relevat joi un sondaj al Institutului YouGov, care confirmă o prevalenţă a euroscepticismului în Marea Britanie, relatează AFP.

Dacă li s-ar oferi opţiunea să rămână sau să se retragă, 49% dintre britanici afirmă că ar vota pentru o retragere din UE, în timp ce 28% s-ar pronunţa în favoarea rămânerii. Aproximativ 17% s-au declarat indecişi.

Acelaşi sondaj, realizat în Germania de către acelaşi institut, în aceeaşi perioadă, oferă rezultate diametral opuse. Aproxiamtiv 57% dintre germanii chestionaţi sunt în favoarea rămânerii ţării lor în UE, 25% afirmă că vor o retragere, iar 9% se declară nehotărâţi.

În Franţa, 43% afirmă că vor să rămână în uniune, 32% vor retragerea, iar 10% se declară nedecişi.

Viziunile şi ale unora şi ale altora sunt mai puţin depărtate în ceea ce priveşte perspectivele europene, locuitorii celor trei ţări având opinii sumbre. Cei mai pesimişti sunt francezii (66%), urmaţi de britanici (65%) şi germani (54%).

"Decalajul marcat asupra sentimentului britanicilor şi germanilor în raport cu apartenenţa ţărilor lor la UE subliniază importanţa provocării cu care se confruntă David Cameron şi Angela Merkel, care urmează să încerce să ajungă la un acord cu privire la bugetul european", în cadrul unui summit extraordinar la Bruxelles, în parioada 23-24 noiembrie, a relevat Joe Twyman, director pentru Studii Politice şi Sociale în cadrul YouGov.

Aceste date privind Marea Britanie, Germania şi Franţa sunt incluse în ultimul barometru EuroTrack, realizat de către YouGov, cu privire la situaţia opiniei publice în Marea Britanie, Germania, Franţa, Danemarca, Suedia, Finlanda şi Norvegia.

În cadrul acestui sondaj au fost chestionaţi 1.637 de britanici, 1031 de francezi şi 1.018 germani, în perioada 19-28 octombrie.

BCR vrea să îşi majoreze capitalul de la 1,55 miliarde lei, la maximum 1,63 miliarde lei, prin emiterea a 770.769.000 acţiuni, cu valoarea nominală de 0,1 lei/titlu. Preţul de subscriere al fiecărei acţiuni este de 0,65 lei/titlu, din care 0,1 lei reprezintă valoarea nominală şi 0,55 lei prima de emisiune.
În cadrul Adunării Generale Extraordinare de pe 3 decembrie, acţionarii urmează să discute şi despre modificarea actului constitutiv al băncii, astfel încât Comitetul Executiv să poată decide desfiinţarea de sucursale şi agenţii fără aprobarea Consiliului de Supraveghere.
În cazul în care pe 3 decembrie nu se întruneşte cvorumul, AGEA va fi reprogramată pentru 4 decembrie.
BCR a înregistrat, în primele nouă luni din acest an, o pierdere netă de 762,5 milioane lei (172,1 milioane euro), pe fondul unor provizioane record, în timp ce în aceeaşi perioadă a anului trecut a avut un profit net de 67,6 milioane lei (16,1 milioane euro).
Nivelul provizioanelor din primele nouă luni a depăşit nivelul total din 2011. Astfel, cheltuiala netă cu provizioanele de risc pentru credite şi avansuri a totalizat, în primele nouă luni ale anului, 2,63 miliarde lei (594,7 milioane euro), în creştere cu 64% faţă de perioada similară a anului trecut şi cu 25% peste nivelul înregistrat în întregul an 2011. Costurile nete cu provizioanele de risc pentru împrumuturi şi plăţi în avans au s-au ridicat, anul trecut, la 2,1 miliarde de lei (508 milioane de euro). (sursa hotnews)

Comisia Europeană estimează că zona euro va înregistra o contracţie a Produsului Intern Brut de 0,4% în acest an şi un avans timid de 0,1% în 2013, potrivit noilor prognoze date miercuri publicităţii de executivul comunitar, transmite AFP, citată de Agerpres.

Comparativ, în luna mai a acestui an, Comisia Europeană estima că cele 17 state care au aderat la zona euro vor înregistra o contracţie a PIB de 0,3% în 2012 şi o creştere economică pozitivă de 1% în 2013.

În ceea ce priveşte Uniunea Europeană, Bruxelles-ul mizează pe un recul al PIB de 0,3% în acest an, urmat de o creştere de 0,4% în 2013. Situaţia ar urma să se îmbunătăţească abia în 2014 când se estimează o creştere de 1,6%.
"Europa traversează o perioadă dificilă de reechilibrare macroeconomică care va mai dura o perioadă. Europa trebuie să continue să combine politicile bugetare sănătoase şi reformele structurale pentru a crea condiţiile care vor permite o creştere sustenabilă şi să reducă şomajul", a afirmat comisarul european pentru afaceri economice şi euro, Olli Rehn.

De asemenea, în cazul marilor economii din zona euro estimările Comisiei sunt mai pesimiste decât cele ale guvernelor din ţările respective.

Pentru Germania, cea mai mare economie europeană, Bruxellesul mizează pe o creştere de 0,8% în 2012, la fel cât estimează şi autorităţile de la Berlin, şi pe o creştere de 0,8% în 2013, faţă de o creştere de 1% prognozată de guvernul german.

În cazul Franţei, Comisia prognozează o creştere de 0,2% în acest an, urmată de o creştere de 0,4% în 2013 şi 1,2% în 2014, în timp ce guvernul de la Paris mizează pe o creştere de 0,3%, 0,8% şi 2,0%.