sâmbătă, 22 septembrie 2012

Vanzarile de active imobilizate si neperformante in contextul restructurarilor bilantiere, au fost principalele motive pentru care cota de piata a bancilor cu capital strain a scazut. Bancile cu capital majoritar austriac detin, similar anilor precedenti, cea mai mare cota de piata (38% la iunie 2012). Grupa bancilor cu capital majoritar grecesc si-a redus cota de piata de la 16,3% la 12,9%, fiind surclasata de cea a bancilor cu capital romanesc, a carei pondere in activul agregat a crescut pana la 18,3%. Institutiile de credit cu capital majoritar romanesc sunt CEC Bank, Banca Transilvania, Eximbank, Banca Comerciala Carpatica, Libra Internet Bank, Banca Comerciala Feroviara si Banca Centrala Cooperatista (CreditCoop). Potrivit BNR, majorarea capitalului social aferenta sectorului bancar, cu 42% in perioada iunie 2011 - iunie 2012 a fost asigurata exclusiv de catre sectorul privat, atat prin suplimentari de capital, cat si prin ajustarea nivelurilor de capital existente cu inflatia, ca urmare a aplicarii noilor standarde contabile de raportare IFRS. Capitalul grecesc a ramas majoritar (21,5%) la nivelul sistemului bancar romanesc, dar continua trendul descendent inceput in 2010. Ponderea capitalului austriac in capitalul agregat a consemnat o crestere semnificativa fata de anul 2010 (cu 4,3 puncte procentuale) pana la nivelul de 20,6% la finele lunii iunie 2012, in principal ca urmare a suplimentarilor de capital efectuate de bancile austriece. "Ponderea mare a creditelor in valuta acordate IMM (in mare parte neprotejate la riscul de curs de schimb) va conduce probabil la initierea de masuri pentru extinderea reglementarilor privind creditarea in valuta la toti debitorii neprotejati fata de acest risc, inclusiv IMM, in conformitate cu recomandarile CERS", se arata in Raportul asupra stabilitatii financiare, editia 2012, intocmit de BNR, scrie Mediafax. Intreprinderile mici si mijlocii au consemnat in prima parte a anului un risc de credit in crestere, cu o rata a imprumuturilor neperformante de 23,2% in iulie, fata de 15,1% in decembrie 2010, in timp ce in cazul corporatiilor rata creditelor neperformante a fost de 4,3% in iulie. Majorarea riscului in cazul IMM-urilor s-a produs pe fondul unei rate subunitare de acoperire a cheltuielilor cu dobanzile din profituri, fluxurilor de numerar generate din activitatea de baza in scadere cu 7,3% in decembrie 2011 fata de decembrie 2010 si diminuarii marjei profitului brut. "Cea mai mare dificultate in identificarea de resurse financiare pentru onorarea obligatiilor scadente a fost inregistrata de catre IMM. Durata medie de incasare a creantelor IMM s-a stabilizat in anul 2011, dar se mentine la un nivel ridicat (media este de 119 zile in anul 2011 fata de 117 zile in anul 2010", se mai spune in raportul bancii centrale. Reprezentantii BNR au explicat ca recomandarile Comitetului European de Risc Sistemic (CERS) privind masurile de protectie a debitorilor fata de riscul valutar trebuie fie adoptate in legislatia interna, fie respinse pe baza unei analize care sa evidentieze ca nu exista pericole pe diferitele segmente de clienti. BNR va trebui sa ia o decizie pana la finele acestui an, si, din analizele realizate pana in preznt, rezulta ca cel mai probabil se vor modifica regulamentele pentru a introduce criterii de creditare si de analiza a riscurilor la finantarile in valuta acordate IMM-urilor. In cazul populatiei, cele mai recente reglementari privind creditul in valuta au fost adoptate in octombrie 2011, si vizeaza limitari ale creditului de consum si modalitati de calcul al gradului maxim de indatorare.

vineri, 21 septembrie 2012

Fondurile UE nu exista decit pe hirtie - virtual

“Statul român trebuie ramburseze de urgenţă peste 200 milioane de euro pe proiectele POSDRU, pentru ca plăţile poată ajunge la zi, iar organizaţiile implicate în acest program să-şi poată continua activitatea. Dacă acest program va fi sistat, peste 1.650.000 de persoane care au urmat cursuri de formare şi pregătire riscă nu mai poată obţine calificările profesionale necesare pentru încadrarea imediată pe piaţa muncii. Ca urmare, nu vorbim doar de pierderea banilor de la Uniunea Europeană, ci şi de pierderea posibilităţii de a avea resurse umane instruite corespunzător”, a afirmat Dan BarnaPentru a atrage atenţia asupra dificultăţilor financiare înregistrate în implementarea proiectelor POSDRU, organizatorii conferinţei - respectiv www.fonduri-structurale.ro - Structural ConsultingTM Group, alături de Academia de Advocacy şi Coaliţia ONGuri pentru Fonduri Structurale au trimis, miercuri dimineaţă, o scrisoare deschisă adresată prim-ministrului României, Victor Ponta, ministrului Finanţelor Publice, Florin Georgescu, şi ministrului Muncii, Familei şi Protecţiei Sociale, Mariana Câmpeanu. “Scrisoarea deschisă este semnată de 149 de ONG-uri, societăţi comerciale, autorităţi, instituţii publice şi universităţi, care le solicită autorităţilor ca până pe 30 septembrie a.c. identifice şi aloce resursele bugetare/extrabugetare necesare pentru a se ajunge la zi, până pe 30 octombrie a.c., cu restanţele către toate categoriile de beneficiari şi parteneri POSDRU. Dacă rambursările nu vor fi reluate în regim de urgenţă, se va ajunge la situaţii financiare extreme, de la intrarea în insolvenţă sau faliment, până la executare silită sau litigii cu angajaţii sau furnizorii”, a mai spus Dan BarnaPotrivit acestuia, o eventuală acţionare în instanţă a autorităţilor publice nu reprezintă o soluţie de dorit, deoarece dispoziţiile tribunalului de achitare a sumelor restante către beneficiari vor trebui suportate de la bugetul de stat, adică tot din buzunarul contribuabililor.  “Amânarea luării unei decizii de deblocare a finanţării pentru proiectele contractate şi corect implementate înseamnă privarea bugetului public de resurse consistente provenite, pe termen scurt, din impozitele salariale şi din obligaţiile fiscale ale furnizorilor existenţi la fiecare proiect în parte. De asemenea, pe termen mediu sunt pierdute valoarea adăugată creată de iniţiativele antreprenoriale demarate de persoanele calificate/recalificate absorbite pe piaţa muncii, dar şi impozitele aferente”, a adăugat Dan Barna.   La rândul său, Flavia Preda, coordonatorul Coaliţiei ONG-uri pentru Fonduri Structurale, a acuzat lipsa de predictibilitate şi de transparenţă decizională din partea autorităţilor statului în ceea ce priveşte proiectele POSDRU, potrivit Agerpres.

joi, 20 septembrie 2012

Investitie sovietica ...aplaudata de altfel...


Compania Lukoil Overseas, subsidiară a grupului petrolier rus Lukoil, a anunţat luni că a început studiile seismice la două blocuri petrolifere din sectorul românesc al Mării Negre, Est Rapsodia şi Trident, informează Interfax. În iulie 2010, România a atribuit două concesiuni de exploatare petrolieră în platoul continental al Mării Negre recuperat în urma deciziei Curţii Internaţionale de Justiţie. Agenţia naţională a resurselor minerale (ANRM) a informat că firmele care au câştigat apelul de oferte lansat la sfârşitul lui 2009, Lukoil Overseas-Vanco International (ruso-american) şi Melrose Resources-Petromar Resources (britanico-român), vor avea dreptul de a explora, dezvolta şi exploata două perimetre. Lukoil Overseas a precizat că studiile seismice, care vor continua până în luna noiembrie, sunt efectuate de compania CGGVeritas şi acoperă o suprafaţă de aproximativ 2.000 de kilometri pătraţi. Blocurile Est Rapsodia şi Trident sunt localizate sub ape cu adâncimi între 90 şi 1.000 metri, la o distanţă de 60-100 kilometri de coastă. Lukoil Overseas a deschis un birou la Bucureşti pentru a administra aceste proiecte. Lukoil are de gând să investească aproximativ 1,5 miliarde de dolari pentru extracţia de petrol în România. Investiţiile în prospecţiuni geologice, căutare şi confirmarea de rezerve ar urma să se ridice la 400 milioane de dolari în următorii trei ani. Înfiinţată în anul 1998, compania Lukoil România este unul dintre liderii pieţei petroliere româneşti, având o cotă de aproximativ 20% din piaţa totală de produse petroliere din România. În prezent, compania Lukoil România deţine rafinăria Petrotel şi comercializează carburanţi printr-o reţea de 300 de staţii de distribuţie.

miercuri, 19 septembrie 2012

Toate cele 27 de state membre ale UE au drept de veto fata de planul uniunii bancare...

Liderii din zona euro s-au angajat in iulie sa adopte un sistem de supraveghere comuna a bancilor pana in ianuarei 2013, care va permite ca Mecanismul European de Stabilitate sa recapitalizeze bancile. Dezbaterile din Cipru au scos in evidenta si rezervele tarilor din afara zonei euro. Ministrul suedez de Finante, Anders Borg, a deschis discutiile cu o critica a mecanismelor de rezolvare a divergentelor intre membrii uniunii bancare si cei din afara ei. Tarile din afara zonei euro sunt nemultumite de termenii oferiti pentru cele care vor sa intre in sistemul de supraveghere al BCE, pentru ca ar trebui sa respecte deciziile institutiei fara sa poata sa ii influenteze oficial deciziile. "Nu putem accepta ca supravegherea sa fie facuta de BCE, in care nu putem deveni membri fara sa adoptam euro, iar bancile ar fi supravegheate de o institutie unde nu avem drept de vot. Evident este complet inacceptabil", a spus Borg. Vitor Constancio, vicepresedinte al BCE, a declarat ca banca poate decide sa dea unele drepturi de vot statelor care vor sa intre in uniunea bancara. Comisarul pentru domeniul financiar, Michel Barnier, responsabil cu planul pentru uniunea bancara, a insistat ca luna ianuarie este un termen "dificil dar realist si necesar". Cu toate acestea, doi diplomati implicati in discutii au spus ca se asteapta ca negocierile sa continue si anul viitor. Problema principala o reprezinta disputa franco-germana daca si cand fondurile europene de stabilitate ar trebui sa sustina direct bancile aflate in dificultate financiara, masura care ar reduce presiunile asupra guvernelor din Spania si Irlanda. Germania sustine ca BCE sa raspunda de monitorizarea bancilor mari, dar se opune gradului mare de centralizare propus de Comisia Europeana. Autoritatile de la Berlin resping si introducerea rapida a sistemului, prin care BCE ar trebui sa preia supravegherea tuturor bancilor pana in 2014.(sursa mediafax and WSJ.ro)

marți, 18 septembrie 2012

Propunerea Comisiei Europene privind supervizarea băncilor este "total inacceptabilă", (sursa hotnews)

Propunerea Comisiei Europene privind supervizarea băncilor este "total inacceptabilă", a declarat, sâmbătă, Anders Borg, ministrul suedez al finanţelor, la finalul celor trei ore de discuţii pe marginea acestui subiect avute în Cipru cu cei 27 de omologi ai săi europeni, informează AFP, potrivit Agerpres.   Propunerea prezentată, miercurea trecută, de Bruxelles plasează Banca Centrală Europeană (BCE) în centrul mecanismului de supervizare unic ce se va aplica la toate băncile din zona euro. Această propunere va provoca "discuţii lungi şi dificile", a atenţionat Anders Borg la ieşirea de la reuniune.   "Numeroase ţări care nu fac parte din zona euro găsesc această soluţie inacceptabilă", a avertizat ministrul suedez, exprimându-şi îngrijorarea că tratatul european garantează independenţa BCE.    Aceasta înseamnă că, în caz de litigiu, BCE nu va fi supusă deciziilor Autorităţii Bancare Europene (EBA), care se aplică celor 27 de ţări ale Uniunii Europene şi al căror rol este tocmai cel de a stabili regulile în sectorul bancar european.
"Orice idee, conform căreia noi vom fi supuşi supervizării din partea unei instituţii unde nu avem drept de vot şi unde utilizarea banilor contribuabililor noştri ar putea depinde de deciziile luate de o instituţie în care nu avem nicio influenţă, este total inacceptabilă", a insistat Andres Borg.
În opinia ministrului suedez propunerea în forma sa actuală este "o linie roşie", iar "calendarul prea scurt".   Ministrul german al finanţelor Wolfgang Schauble şi-a exprimat de asemenea dubiile în legătură cu posibilitatea ca supervizarea unică să funcţioneze începând din ianuarie.
Comisia Europeană cere ca supervizarea bancară unică să devină operaţională începând din ianuarie 2013. Această supervizare, decisă de liderii europeni în timpul unui summit de la sfârşitul lui iunie, este condiţia pentru ca fondul de salvare european, viitorul Mecanism European de Stabilitate (MES), să poată recapitaliza băncile fără a trece pe la autorităţile statelor membre.

luni, 17 septembrie 2012

Propunerea prezentată de către Comisia Europeană



Comisia Europeană cere ca supervizarea bancară unică să devină operaţională începând din ianuarie 2013. Această supervizare, decisă de liderii europeni în timpul unui summit de la sfârşitul lui iunie, este condiţia pentru ca fondul de salvare european, viitorul Mecanism European de Stabilitate (ESM), să poată recapitaliza băncile fără a trece pe la autorităţile statelor membre. Ministrul german al finanţelor, Wolfgang Schauble, şi-a exprimat de asemenea dubiile în legătură cu posibilitatea ca supervizarea unică să funcţioneze începând din ianuarie. „Este irealist”, a spus Schauble. Comisarul european pentru piaţă internă şi servicii, Michel Barnier, a recunoscut 'o „problemă juridică”. „Vom continua să muncim pentru a îmbunătăţi asocierea la vot în interiorul consiliului de supervizare pentru ţări din afara zonei euro care vor cere să fie acoperite de mecanism”, a spus Barnier, subliniind că reglementarea „este asigurată la nivelul celor 27 de ţări ale UE”. Propunerea prezentată de către Comisia Europeană plasează Banca Centrală Europeană în centrul mecanismului de supervizare unic, ce se va aplica la toate băncile din zona euro. Această propunere va provoca „discuţii lungi şi dificile”, a atenţionat Borg, la ieşirea de la reuniune, potrivit Agerpres.   Propunerea Comisiei Europene privind supervizarea băncilor este „total inacceptabilă”, a declarat, azi, ministrul suedez al Finanţelor, Anders Borg, la finalul unei reuniuni, în Cipru, cu omologi săi europeni.  Propunerea prezentată de către Comsiia Europeană plasează Banca Centrală Europeană în centrul mecanismului de supervizare unic, ce se va aplica la toate băncile din zona euro. Această propunere va provoca „discuţii lungi şi dificile”, a atenţionat Borg, la ieşirea de la reuniune, potrivit Agerpres.