Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât sa mentina atat nivelul dobanzii cheie cat si nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, se arata intr-un comunicat difuzat joi de Banca Centrala. "Era de asteptat; economia reala da semne de slabiciune, situatia politica prezinta incertitudini, inflatia va creste in a dous jumatate a anului- toate aceste lucruri pledau pentru pastrarea dobanzii cheie. Nu ar fi exclus insa sa asistam in cursul anului la o usoara reducere a rezervelor minime aplicabile la lei", a explicat pentru HotNews economistul sef al Raiffeisen Bank.   Leul s-a depreciat in cursul zilei de joi pana la 4,6097 lel/euro, de la nivelul inregistrat miercuri, de 4,5885 lei/eur.  Deciziile de politica viitoare din perioada urmatoare vor fi foarte dificile, mai spune Dumitru, care conduce si Consiliul Fiscal. "Economia reala da semne de slabiciune, preturile materiilor prime sunt in crestere, inflatia va urca in a doua jumatate a anului iar situatia politica prezinta un grad ridicat de incertitudine. Pe tot acest fond, BNR nu avea cum sa ia o alta decizie", mai spune economistul roman. El se asteapta insa la o reducere a rezervelor minime cu 2-3 p.p., "poate chiar in cursul acestui an".  BNR a optat pentru prudenta pe fondul inflamarii inflatiei, presiunilor pe leu si a situatiei politice din tara. Guvernul este ferm decis sa respecte angajamentele asumate in acordul cu FMI, dar in acelasi timp exista o evolutie dezamagitoare a absorbtiei fondurilor europene. Declinul investitiilor straine directe si reducerea expunerilurile de stat detinute de straini pune presiuni de depreciere pe leu. Rambursarile catre FMI incep in luna august, iar leul ar putea avea nevoie de un sprijin suplimentar din partea BNR in acest sens", scriu si economistii principalei institutii de credit locala, BCR.  Banca centrală nu pare dispusă să extindă scadenţele la operaţiunile repo, dar nu exclude sa reduca RMO la momentul "propice", a explicat la o conferinta de presa Mugur Isarescu. El a răspuns astfel mai multor comentarii care au apărut în ultima vreme pe piaţa bancară conform cărora reducerea ratei dobânzii de politică monetară a BNR s-ar putea transmite mai repede spre clienţii băncilor dacă instrumentele prin care banca centrală injectează lichiditate în piaţă ar avea scadenţe mai mari sau dacă ar fi reduse RMO.   Isărescu a explicat la inceputul anului că diminuarea RMO ar duce la creşterea excesului de lichiditate pentru întregul sistem bancar. El a dat asigurări că banca centrală ar urma să "elibereze" aceste sume în "momentul propice", cu efecte pozitive asupra creşterii economice.   "Sunt multe bănci cu exces de lichiditate. Există şi câteva bănci cu deficit de lichiditate. Banii nu se plimbă de la cei cu excedent de lichiditate la cei cu deficit de lichiditate. De ce băncile cu excedent de lichiditate nu dau la băncile cu deficit este o problemă de încredere între bănci. Reducerea RMO nu se poate face discriminatoriu. Dacă am reduce RMO pentru întregul sistem bancar am mări exesul de lichiditate. Preferăm să fim intermediari. Dăm lichiditate prin operaţiuni săptămânale în mod permanent celor care au nevoie de lichiditate. Nu ne opunem unei reduceri a RMO. Când analiza va arăta ca este nevoie de lichiditate o să le dăm". SURSA HOTNEWS.RO

BUCURESTI -- Curtea Constitutionala a Romaniei a amanat pentru 12 septembrie decizia finala privind validarea sau invalidarea referendumului de demitere a preseditnelui suspendat Traian Basescu, anunta un comunicat al institutiei. Judecatorii CCR au motivat amanarea cu aproape o luna si jumatate prin "datele contradictorii" privind numarul persoanelor de pe listele electorale si a cerut Guvernului ca "pana la data de 31 august 2012, sa transmita listele electorale permanente actualizate in baza carora s-a desfasurat referendumul". CCR a mai respins in sedinta desfasurata miercuri si joi toate contestatiile depuse de PSD, PNL, sefii camerelor Parlamentului si un ONG. Reamintim ca Ministerul Administratiei si Internelor a trimis joi dimineata CCR un document in care spune ca nu-si asuma numarul persoanelor de pe listele electorale permanente, desi miercuri trimisese un alt document oficial in care spunea ca numarul persoanelor este acela valabil la 29 iulie, adica peste 18 milioane de votanti.

Comparati cu oferta BNR LA 5.45%

Dobanzile Germaniei, la noi minime: Investitorii platesc 80 euro pentru fiecare 100.000 imprumutati !!! Costurile de finantare ale Germaniei pe doi ani au scazut la un nou minim record, dobanda obligatiunilor germane cu scadenta in 2014 atingand -0,088% pe piata secundara, ceea ce ar insemna ca investitorii platesc 88 de euro pentru fiecare 100.000 euro imprumutati statului german, scrie Mediafax. Obligatiunile germane au trecut in atentia investitorilor in asteptarea raportului privind increderea consumatorilor din zona euro, analistii anticipand scaderea indicatorului la minimul ultimilor trei ani. Italia a programat pentru luni o runda de finantare de 5,5 miliarde euro, prin obligatiuni cu maturitatea intre trei si 10 ani, iar Franta se pregateste sa imprumute 7,3 miliarde euro. Randamentul obligatiunilor germane cu maturitatea la doi ani a scazut cu 0,05 puncte procentuale, la 0,083%, revenind usor de la un minim de 0,088%, cel mai redus nivel din 1990. Titlurile germane pe doi ani au randament negativ de 17 zile. Pietele sunt in urcare luni datorita speculatiilor privind noi masuri anticriza din partea oficialilor europeni, dupa ce presedintele BCE, Mario Draghi, a declarat ca va face tot ceea ce este necesar pentru a asigura supravietuirea monedei euro. Liderii de la Berlin, Paris si Roma s-au pozitionat in sprijinul sefului BCE, care incearca sa convinga guvernele si bancile centrale din zona euro sa adopte un plan de reducere a costurilor de finantare ale Spaniei si Italiei.

"Am ajuns într-un punct decisiv... Lumea se întreabă dacă zona euro va mai exista în câteva luni", a mai declarat Junker. "Acum trebuie să arătăm foarte clar că suntem extrem de hotărâţi să garantăm stabilitatea financiară a zonei euro, cu toate măsurile pe care le avem la dispoziţie", a mai explicat preşedintele Eurogrupului, care a mai adăugat că "nu mai este timp de pierdut". Declaraţiile sale vin după ce ministrul de Finanţe al Germaniei, Wolfgang Schaeuble, a exclus posibilitatea realizării oricăror noi concesii în legătură cu datoria publică a Greciei. "Nu văd să mai existe loc pentru noi concesii. Problema a apărut nu pentru că programul a avut scăpări, ci pentru că Grecia nu l-a implementat în totalitate", a declarat, duminică, Schaeuble. Cele trei partide membre ale coaliţiei de guvernământ din Grecia ar fi trebuit să reînceapă, luni, discuţiile pentru a decide implementarea unui nou mare pachet de măsuri de austeritate cerut de liderii europeni drept condiţie pentru continuarea finanţării.

... Sunteţi cetăţeni de rangul doi

Vocea Rusiei : „situaţia în care premierul ungar Viktor Orban s-a implicat în mod direct şi grosolan în bătălia politică de la Bucureşti poate avea mai multe explicaţii. Să le analizăm din punct de vedere logic. Probabil, se vor găsi persoane care vor crede în următoarea explicaţie: Orban, fiind un adept convins al valorilor democratice şi un fin cunoscător al dreptului constituţional român, nu a dorit ca maghiarii din România să valideze ’lovitura de stat dată prin referendum’. Această explicaţie nu poate să provoace altceva decât un zâmbet. Relaţia între Viktor Orban şi democraţia este una destul de complicată, fapt certificat de multiplele sancţiuni aplicate de forurile europene guvernului de la Budapesta. O explicaţie alternativă şi mult mai credibilă este că Viktor Orban a obţinut de la Traian Băsescu nişte promisiuni atât de importante încât liderul ungar a considerat necesar să-i ofere tot sprijinul posibil. Cine nu crede în posibilitatea unui asemenea aranjament cinic ar trebui să-şi amintească întreaga biografie politică a UDMR, care întotdeauna s-a ghidat după principii extrem de pragmatice în relaţie cu politicienii de la Bucureşti şi a sprijinit orice putere politică dispusă să ofere ’ceva în schimb’”, relevă Vocea Rusiei.„Experienţa referendumului arată că electoratul român nu va avea nici un cuvânt de spus în privinţa acestui proces de atomizare a statului în care trăieşte”. În încheierea comentariului său, Vocea Rusiei citează un comentator bucureştean, susţinând că acesta are dreptate atunci când scrie că „democraţia de tip nou nu funcţionează pe bază de majoritate, ci prin dictat politic extern. Până la urmă, votul vostru chiar nu mai contează. Dacă o fi contat vreodată. Sunteţi cetăţeni de rangul doi”.

ROMANIA -- Referendumul de duminică s-a închis de aproape 72 de ore. Cu toate acestea nimeni nu se declară învingător. Dincolo de declaraţiile de partid, nimeni nu a deschis şampania, nici un “I-am ciuruit!”, nici o demisie de onoare. Declaraţii neutre, prudente, chipuri gânditoare, îngrijorate. Practic, nici o tabără nu se declară învingătoare. DE CE?!Vă reamintim că prezenţa la vot a fost de 46,23% (8.455.336 persoane din cele 18.288.757 înscrise pe liste). Din persoanele care şi-au exprimat votul, 87,52% au votat PENTRU demitere (7.400.508 persoane), iar 11,15% au fost CONTRA demiterii (943.031 persoane). Biroul electoral central anunţa luni, la ora 14.00, că mai are de contorizat rezultatele din 4 PATRU!!!!!!! Secţii de votare, dar că rezultatele finale se vor da de abia MIERCURI, în jurul prânzului! Ce va face BEC timp de mai bine de 48 de ore?! Va contoriza datele de la patru secţii de votare?! Cine şi de ce are nevoie de un răgaz de două zile, până la anunţarea rezultatelor finale?! Pentru că, de abia după anunţarea rezultatelor finale de către BEC, poate să se pronunţe Curtea Constituţională (CCR) legat de validarea sau invalidarea referendumului. Poate între timp apar datele de la recensământul de anul trecut care să pună în evidenţă faptul că cei 8,455 milioane participanţi la referendum sunt de fapt mult mai mult decât decât jumătate plus unu din numărul electorilor români. Poate altceva…Dar, pentru un CEVA, BEC a a amânat rezultatele oficiale, având nevoie de 2 zile pentru a contoriza datele de la patru secţii de vot, după ce în 12 ore reuşise să contorizeze datele de la 18.544 secţii de vot. Tot pentru un oarecare CEVA, nici una din tabere nu se declară învingătoare!Legat de Curtea Constituţională, potrivit art. 47 din LEGEA Nr.47/1992, privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale “Plenul Curţii Constituţionale decide cu o majoritate de două treimi asupra valabilităţii referendumului “. Adică e nevoie de opinia a 6 din cei nouă judecători ai CCR. Iar potrivit unor surse 5 din cei nouă judecători sunt apropiaţi fostei Puteri. Ce se întâmplă dacă CCR invalidează referendumul sau nu reuşeşte să ajungă la o majoritate de două treimi, invocându-se atât cele 7,4milioane de voturi pentru demitere, cât şi participarea de 46,23%, cât şi prevederile Comisiei de la Veneţia care recomandă referendum fără cvorum?! Sau dacă invalidează referendumul DAR, nu se constată nici intrarea în vigoare a demiterii, nici încheierea interimatului, lucru juridic vorbind posibil. Dacă nu se va valida referendumul, cum Curtea a respins sesizarea PDL privind art. 3 din Hotărârea Parlamentului nr. 34 din 2012, articol care lasă Parlamentului o portiţă în cazul în care referendumul nu este validat, Parlamentul va stabili calea de urmat. Cităm din decizia de luna aceasta a CCR: „în situaţia în care Curtea Constituţională va stabili că nu au fost îndeplinite condiţiile de valabilitate stabilite de lege, Parlamentul României va lua act de hotărârea acesteia şi va decide asupra procedurii de urmat". Procedura de urmat poate însemna după unii jurişti luarea la cunoştinţă de decizia CCR şi respectarea acesteia, dar nu se exclude un nou referendum. Jucat de data aceasta după noi reguli, fără cvorum, aşa cum stabileşte noua lege a referendumului, pentru a se evita ciclicitatea imposibilităţii luării unei decizii ferme. Proces însă improbabil de a se petrece. Dar ce se întâmplă dacă CCR nu va ajunge la o decizie cu două treimi, referendumul nefiind nici validat, nici invalidat şi prin urmare nu se constată nici intrarea în vigoare a demiterii, nici încheierea interimatului. Ei bine, atunci răspunderea ajunge la Parlament, care “va decide asupra procedurii de urmat". (Articol preluat de pe ftr.ro)