Econtext a selectat 15 produse si servicii si va arata cat costau ele in anii ’80 (sfarsitul anilor ’80) si cat costa acum, in mai 2012. Iar pentru o relevanta reala, am transformat toate preturie in dolari. Pentru perioada pre-decembrista am folosit un curs de 16 lei pentru un dolar, cat era la acea data, iar pentru prezent, am utilizat cursul de schimb de 3,5864 lei/dolar, din data de 30 mai 2012....Produsele si serviciile selectate sunt urmatoarele: paine, zahar, ulei, carne de porc, lapte, unt, rosii, ziar, tigari Carpati (Kent pentru prezent), o pereche de pantofi, o calatorie cu metroul,un autoturism Dacia (Logan acum), benzina, un bilet de cinema, intretinerea la bloc. Acolo unde este cazul, am avut in vedere preturile medii.....In general, alimentele s-au scumpit de doua ori de la finele anilor ’80 si pana acum. De exemplu, o paine costa 4 lei (0,27 dolari) in comunism, iar acum costa 1,5 lei (0,4 dolari). Tot preturi duble avem si la zahar sau ulei. In schimb, laptele s-a scumpit de patru ori! De la 4,5 lei (0,28 dolari), pana la 4 lei (1,1 dolari). Alte scumpiri uriase: benzina, ziarele, intretinerea la bloc, etc.
Romania este expusa riscului de contagiune cu piata bancara din Grecia, inclusiv din cauza liniilor de finan­tare de peste 4 mld. euro de la ban­­cile grecesti care pot deveni incerte, insa BNR are instrumente puternice si poate interveni rapid cu injectii de lichiditate sau chiar prin infiin­tarea unei banci-punte pentru a opri o even­tuala fuga a depozitelor, arata o analiza a grupului olandez ING.

Zona euro este în pericol de “dezintegrare financiara”

Zona euro este în pericol de “dezintegrare financiara” şi trebuie să-şi folosească fondurile create pentru salvarea economiilor pentru a recapitaliza băncile, dar şi să introducă euroobligaţiunile şi sa foermeze o uniune bancara transnaţională. Spania este acum susrsa marilor îngrijorări. Aceasta este una dintre concluziile unui raport de peste 1.000 de pagini al Comisiei Europene, citat de The Guardian, care conţine descrierea situaţiei instabile a UE şi măsurile de urmat pentru a pune capat celor deja trei ani de criză economică. “Pentru a evita această tendinţă de dezintegrare financiară, este nevoie de mai multă coordonare în suprevizarea economiilor şi a managementului de criză. Este necesară mai multă integrare între ţările zonei euro, către o “uniune bancară” care a ar fi un complement important al actualei uniuni monetare”, se arată în raport. Douăsprezece state UE (Belgia, Bulgaria, Cipru, Finlanda, Franţa, Italia, Ungaria, Slovenia, Spania, Suedia şi Marea Britanie)” au fost deja atenţionate că sunt în pericolul de a intra în criză din cauza “dezechilibrelor macroeconomice”, precum deficitul public, exporturile în scădere şi bulele imobiliare. Alte 23 de state sunt avertizate asupra depăşirii ţintei de deficit bugetar. Excepţie fac doar Estonia, Finlanda, Suedia şi Luxemburg. Foarte grav este că cele trei ţări care stârnesc îngrijorări în acest raport sunt chiar cele mai mari trei economii din zona euro, după Germania: Franţa, Italia şi Spania. Spania este cea mai mare îngrijorare a acestui raport, care critică lipsa de curaj a premierului de dreapta Mariano Rajoy în privinţa reformelor. Dobânda obligaţiunilor spaniole a ajuns la 6,7%, o cifră îngijorătoare, pentru că la 7% dobândă, Grecia, Irlanda şi Portugalia s-au decis să apeleze la împrumuturile de la UE şi FMI. De această dată vorbim însă de o economie mult mai mare decât cele trei luate la un aloc. Promisiunea premierului Rajoy de a reduce deficitul bugetar de la 8,9% în 2011, la 3% în 2013 este irealizabilă. Pentru a obţine derogări de la îndeplinirea obiectivului, se aşteaptă ca UE să impună Spaniei noi reduceri salariale şi concedieri în sectorul bugetar, alături de majorări ale TVA. Franţa este monitorizată pentru că are un deficit bugetar de 4,4% din PIB prevăzut pentru acest an, peste limita de 3%. “Deşi ţinta de 4,4% pentru acest an pare realizabilă, distanţa până la 3% rămâne una semnificativă”, arată raportul. Problema este că preşedintele Francois Hollande a promis înfiinţarea a 60.000 de locuri de muncă în învăţământ şi o reducere a vârstei de pensionare la 60 de ani, măsuri care îi lasa o marjă mică de manevra pentru a mai reduce deficitul bugetar. Cât priveşte statele din afara zonei euro, doar Lituania îndeplineşte criteriile de aderare. Marea Britanie şi Danemarca exclud aderarea la zona euro. Astfel, doar Bulgaria, Suedia şi Cehia îndeplinesc criteriul inflaţiei. Cu excepţia Suediei, toate statele au deficit bugetar excesiv. În schimb, cu excepţia Ungariei, toate aceste state au o datorie publică de sub 60% din PIB.

Zona euro este în pericol de “dezintegrare financiara” şi trebuie să-şi folosească fondurile create pentru salvarea economiilor pentru a recapitaliza băncile în dificultate (Banca Centrală Europeană a împrumutat deja o mie de miliarde de euro băncilor în luna decembrie 2011, de peste două ori mai mult decât UE şi FMI au împrumutat Greciei, Irlandei şi Portugaliei), dar şi să se îndrepte către o uniune bancară transnaţională, dacă doreşte să evite acest scenariu. O primă măsură ţine de introducerea euroobligaţiunilor, despre care, până la alegerea noului preşedinte al Franţei, Germania a interzis orice discuţie. Aceasta este una dintre concluziile unui raport de peste 1.000 de pagini al Comisiei Europene, citat de The Guardian, care conţine descrierea situaţiei instabile a UE şi măsurile de urmat pentru a pune capat celor deja trei ani de criză economică. “Pentru a evita această tendinţă de dezintegrare financiară, este nevoie de mai multă coordonare în suprevizarea economiilor şi a managementului de criză. Este necesară mai multă integrare între ţările zonei euro, către o “uniune bancară” care a ar fi un complement important al actualei uniuni monetare”, se arată în raport. Douăsprezece state UE (Belgia, Bulgaria, Cipru, Finlanda, Franţa, Italia, Ungaria, Slovenia, Spania, Suedia şi Marea Britanie)” au fost deja atenţionate că sunt în pericolul de a intra în criză din cauza “dezechilibrelor macroeconomice”, precum deficitul public, exporturile în scădere şi bulele imobiliare.

Statele UE ar putea fi obligate să îşi salveze reciproc băncile, potrivit unui proiect al Comisie Europene (CE) care marchează un pas important către o mai mare integrare financiară la nivelul Uniunii, dar care ar putea nemulţumi unele ţări, în special Germania, relatează Reuters. Situaţia dificilă a băncilor spaniole şi riscul extinderii problemelor bancare din ţări precum Grecia au dat un nou impuls unor propuneri amânate ale CE, pentru o lege referitoare la instituţiile financiare aflate în pericol de faliment. Comisia Europeană va prezenta propunerile pe 6 iunie.

Germania a prezentat astăzi un plan pentru investiţii de 20 de miliarde de euro în reţeaua de transport a energiei, parte a procesului de renunţare la energia nucleară şi înlocuirea acesteia cu producţie din surse regenerabile, potrivit Reuters.
Guvernul german, autoritatea federală pentru reglementarea transportului de energie şi companiile de transport au prezentat planuri comune pentru 4.000 de kilometri de noi linii de electricitate până în 2022, în vederea susţinerii distribuţiei de energie din surse regenerabile. Cancelarul Angela Merkel a declarat că nu există cale de întoarcere în privinţa deciziei de a opri utilizarea de energie nucleară şi a descris trecerea drept "dificilă, dar interesantă".

Banca Naţională a Româ-niei (BNR) a împrumutat, ieri, opt bănci cu 8,077 miliarde lei (circa 1,8 miliarde euro), pentru şapte zile, printr-o licitaţie repo, aceasta reprezentând cea mai mare sumă din februarie 2010. La acea dată Banca Centrală a împrumutat 16 bănci cu 9,24 miliarde lei, prin repo. La operaţiunea precedentă, de săptămâna trecută, BNR a oferit 7,94 miliarde lei (1,78 miliarde euro) către nouă bănci. Randamentele overnight, în scădere - Dobânzile pe termen foarte scurt au scăzut, vineri, comparativ cu şedinţa precedentă. Banca Naţională a României (BNR) a afişat în prima parte a zilei un nivel mediu al dobânzii la depozitele atrase (ROBID) pentru o zi (overnight) de 4,74% pe an, iar pentru depozitele overnight plasate (ROBOR), dobânda a ajuns la 5,23% pe an.

Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi "BCR" au semnat, ieri, un contract de finanţare în valoare de 50 milioane euro. Împrumutul urmează să fie folosit pentru cofinanţarea de proiecte realizate de către întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) şi a companiilor având o capitalizare medie din industrie şi servicii. Investiţiile privind eficienţa energetică întreprinse de IMM-uri urmează să primeas-că şi sprijin nerambursabil din partea Comisiei Europeană (CE) în cadrul Facilităţii de finanţare a IMM-urilor, secţiunea privind eficienţa energetică, care are în vedere cooperarea dintre BEI şi CE pentru reducerea emisiilor de CO2 provenite din industrie şi construcţii, se arată într-un comunicat al celor două instituţii financiare.

Băncile implicate în acordarea creditelor pentru achiziționarea unei locuințe în cadrul programului guvernamental Prima Casă 4 sunt pe cale de a-și termina fondurile alocate acestui proiect, CEC Bank fiind prima instituție bancară, care a terminat banii destinați acestor credite.

Programul Prima Casă 4 se apropie de final, iar deocamdată nu există niciun semn că programul Prima Casă 5 va exista vreodată.

CEC Bank, una dintre băncile implicate în program, a terminat deja fondurile alocate pentru Prima Casă 4, iar la celelalte bănci banii sunt şi ei pe terminate. Astfel, cine depune acum dosarul pentru obţinerea unui credit riscă să nu mai apuce bani, având în vedere că aprobarea dosarului poate dura şi două luni.

Comparativ cu edițiile precedente ale programului Prima Casă, această ultimă etapă a vândut credite mult mai repede, românii fiind deciși să nu mai ezite atunci când vor să-și cumpere o locuință.

Astfel, toată lumea aşteaptă cu nerăbdare veşti despre Prima Casă 5, dar până acum nu s-a anunţat că ar continua acest program.

În prezent, 14 bănci acordă credite Prima Casă: Alpha Bank, Bancpost, Banca Transilvania, BCR, BRD, CEC Bank, Emporiki Bank, Intesa San Paolo, Leumi Bank, Millennium Bank, OTP Bank, Piraeus Bank, Raiffeisen Bank, UniCredit Țiriac Bank. (sursa DC news)