Statele UE ar putea fi obligate să îşi salveze reciproc băncile, potrivit unui proiect al Comisie Europene (CE) care marchează un pas important către o mai mare integrare financiară la nivelul Uniunii, dar care ar putea nemulţumi unele ţări, în special Germania, relatează Reuters. Situaţia dificilă a băncilor spaniole şi riscul extinderii problemelor bancare din ţări precum Grecia au dat un nou impuls unor propuneri amânate ale CE, pentru o lege referitoare la instituţiile financiare aflate în pericol de faliment. Comisia Europeană va prezenta propunerile pe 6 iunie.

Germania a prezentat astăzi un plan pentru investiţii de 20 de miliarde de euro în reţeaua de transport a energiei, parte a procesului de renunţare la energia nucleară şi înlocuirea acesteia cu producţie din surse regenerabile, potrivit Reuters.
Guvernul german, autoritatea federală pentru reglementarea transportului de energie şi companiile de transport au prezentat planuri comune pentru 4.000 de kilometri de noi linii de electricitate până în 2022, în vederea susţinerii distribuţiei de energie din surse regenerabile. Cancelarul Angela Merkel a declarat că nu există cale de întoarcere în privinţa deciziei de a opri utilizarea de energie nucleară şi a descris trecerea drept "dificilă, dar interesantă".

Banca Naţională a Româ-niei (BNR) a împrumutat, ieri, opt bănci cu 8,077 miliarde lei (circa 1,8 miliarde euro), pentru şapte zile, printr-o licitaţie repo, aceasta reprezentând cea mai mare sumă din februarie 2010. La acea dată Banca Centrală a împrumutat 16 bănci cu 9,24 miliarde lei, prin repo. La operaţiunea precedentă, de săptămâna trecută, BNR a oferit 7,94 miliarde lei (1,78 miliarde euro) către nouă bănci. Randamentele overnight, în scădere - Dobânzile pe termen foarte scurt au scăzut, vineri, comparativ cu şedinţa precedentă. Banca Naţională a României (BNR) a afişat în prima parte a zilei un nivel mediu al dobânzii la depozitele atrase (ROBID) pentru o zi (overnight) de 4,74% pe an, iar pentru depozitele overnight plasate (ROBOR), dobânda a ajuns la 5,23% pe an.

Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi "BCR" au semnat, ieri, un contract de finanţare în valoare de 50 milioane euro. Împrumutul urmează să fie folosit pentru cofinanţarea de proiecte realizate de către întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) şi a companiilor având o capitalizare medie din industrie şi servicii. Investiţiile privind eficienţa energetică întreprinse de IMM-uri urmează să primeas-că şi sprijin nerambursabil din partea Comisiei Europeană (CE) în cadrul Facilităţii de finanţare a IMM-urilor, secţiunea privind eficienţa energetică, care are în vedere cooperarea dintre BEI şi CE pentru reducerea emisiilor de CO2 provenite din industrie şi construcţii, se arată într-un comunicat al celor două instituţii financiare.

Băncile implicate în acordarea creditelor pentru achiziționarea unei locuințe în cadrul programului guvernamental Prima Casă 4 sunt pe cale de a-și termina fondurile alocate acestui proiect, CEC Bank fiind prima instituție bancară, care a terminat banii destinați acestor credite.

Programul Prima Casă 4 se apropie de final, iar deocamdată nu există niciun semn că programul Prima Casă 5 va exista vreodată.

CEC Bank, una dintre băncile implicate în program, a terminat deja fondurile alocate pentru Prima Casă 4, iar la celelalte bănci banii sunt şi ei pe terminate. Astfel, cine depune acum dosarul pentru obţinerea unui credit riscă să nu mai apuce bani, având în vedere că aprobarea dosarului poate dura şi două luni.

Comparativ cu edițiile precedente ale programului Prima Casă, această ultimă etapă a vândut credite mult mai repede, românii fiind deciși să nu mai ezite atunci când vor să-și cumpere o locuință.

Astfel, toată lumea aşteaptă cu nerăbdare veşti despre Prima Casă 5, dar până acum nu s-a anunţat că ar continua acest program.

În prezent, 14 bănci acordă credite Prima Casă: Alpha Bank, Bancpost, Banca Transilvania, BCR, BRD, CEC Bank, Emporiki Bank, Intesa San Paolo, Leumi Bank, Millennium Bank, OTP Bank, Piraeus Bank, Raiffeisen Bank, UniCredit Țiriac Bank. (sursa DC news)

Criza la Romani ...

Deprecierea Leului fata de Euro prinde firmele din România în plin avânt în ceea ce priveşte creditele în valută străină. La finele lunii aprilie 2012, soldul împrumuturilor în valută acordate persoanelor juridice era mai mare cu 16% faţă de de aprilie 2011. Soldul creditului neguvernamental era la 30 aprilie 2012 cu 9,8% mai mare faţă de aceeaşi dată din 2011, arată cifrele BNR. Faţă de martie 2012, creşterea a fost de doar 0,1%. Vestea bună este că băncile par să fi ieşit, pentru moment, din amorţeală însă vestea proastă este că majoritatea covârşitoarea a creditelor au fost acordate în valută străină ceea ce expune clienţii la un risc substanţial, materializat în ultime săptămâni în care leul a pierdut procente serioase în raport cu moneda europeană. Firmele au fost cele care au tras în sus creditarea. Soldul împrumuturilor în lei acordate populaţie a scăzut cu 2,3% în timp ce pe valută a crescut cu 11,4%. Surpriza vine însă din zona creditelor în valută pentru companii acolo unde vedem o creştere de 16% faţă de aprilie 2011, evoluţie comparabilă cu cele din perioada de boom.

Preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, oferă o expresie fermă a garanţiilor suplimentare oferite Greciei

Comunicatul emis de preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, oferă o expresie fermă a garanţiilor suplimentare oferite Greciei: "Ne vom asigura că fonduri structurale europene şi alte instrumente vor fi mobilizate pentru ca Grecia să fie reaşezată pe drumul creşterii economice şi a creării de noi locuri de muncă". Ca nuanţă a acestui consens, cancelarul Germaniei, Angela Merkel a insistat ca Grecia să respecte regulile convenite, în timp ce preşedintele Franţei, Francois Hollande, a pledat pentru mobilizarea cît mai urgentă a acestor fonduri, în aşa fel încît să se dea un semnal puternic de încredere alegătorilor greci. Liderii europeni speră, în acest fel, să-i determine pe greci să voteze în 17 iunie cu acele partide care susţin măsurile de austeritate şi care ar face posibilă menţinerea ţării în zona euro. Aceste fonduri nu sunt însă altceva decât fondurile structurale (gratuite) rămase neutilizate şi care, potrivit Comisiei Europene ar reprezenta, pentru perioada care se încheie în 2014, 80 de miliarde de euro....O parte însemnată a acestor sume de bani ar reveni teoretic României, care nu a reuşit să utilizeze decât foarte puţin. În plus, multe din fondurile deja utilizate sunt grevate de suspiciuni sau chiar fraude dovedite de organismele specializate. În aceste condiţii România are mari dificultăţi în a pleda pentru reportarea fondurilor neutilizate pentru perioadele următoare. Dacă unele ţări ca Spania sau Italia speră să poată împrumuta bani mai ieftin, Germania are serioase motive să creadă că, odată cu acest aranjament, va fi nevoită să plătească mai mult pentru împrumuturile sale, deoarece credibilitatea generală a acestor obligaţiuni ar putea scădea în raport cu credibilitatea ei actuală. Preşedintele Franţei a schiţat un proiect vast, potrivit căruia împrumurile obţinute cu ajutorul acestor eurobonduri ar putea fi utilizate pentru deschiderea unor şantiere în domeniul energiei şi noilor tehnologii. Din punctul de vedere al Germaniei şi al altor ţări ca Olanda şi Finlanda, ar fi de dorit însă ca, în prealabil, fiecare ţară să respecte cu stricteţe regula prudenţei bugetare, căci altfel există riscul ca eurobondurile să-şi piardă credibilitatea, adâncind şi mai mult criza datoriilor, notează Deutsche Welle.
Germania nu va "arunca cu bani într-o groapă fără fund", în acelaşi timp, pierzându-şi răbdarea cu Grecia, înaintea noilor alegeri din ţara elenă, potrivit ministrului de Interne german, Hans-Peter Friedrich, citat de Reuters....Membrul conservator al executivului german a afirmat că cea mai mare economie a Europei şi cel mai mare contribuitor la eforturile de salvare este bucuros să ajute Grecia, cu condiţia ca aceasta să-şi onoreze acordurile. "Oricine doreşte să vadă ajutor şi solidaritate de la noi, trebuie să accepte că noi avem aşteptări ca ţara să prezinte o anume seriozitate şi rezonabilitate", a mai declarat ministrul.

Guvernul României acţionează pentru a preveni dezangajările de fonduri...

România riscă să piardă fondurile structurale neutilizate, potrivit publicaţiei "Deutsche Welle". Ministerul Afacerilor Europene (MAE) face precizări în legătură cu informaţia difuzată ieri de publicaţie, informează un comunicat al MAE. Legislaţia comunitară în vigoare nu prevede posibilitatea realocării fondurilor structurale şi de coeziune între statele membre. Fondurile pierdute de un stat membru prin dezangajare (conform regulii n+2/n+3) se reîntorc la bugetul Uniunii Europene şi apoi se scad din contribuţia viitoare a statelor membre. România nu a pierdut până în prezent niciun euro prin dezangajări automate din totalul fondurilor structurale şi de coeziune de 19,2 miliarde de euro alocate pentru obiectivul "Convergenţă" în perioada 2007 - 2013. Guvernul României acţionează pentru a preveni dezangajările de fonduri la sfârşitul anului 2012 şi pe viitor.

La data de 18 mai 2012, rata proiectelor aprobate pentru ansamblul celor 7 programe operaţionale din România a fost de 82,1%, iar rata de contractare de 73,5%.  Proiectele depuse până la această dată au o valoare de aproape două ori mai mare decât suma alocată ţării noastre pentru exerciţiul bugetar 2007 - 2013.