sâmbătă, 19 mai 2012

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, sugerează organizarea, odată cu scrutinul legislativ din Grecia, a unui referendum pe tema menţinerii sau nu a ţării în zona euro, anunţă Biroul premierului interimar grec, citat de AFP. În cursul unei discuţii cu preşedintele Greciei, Carolos Papoulias, Angela Merkel „a evocat ideea organizării unui referendum, în paralel cu alegerile din iunie, pentru a se afla dacă cetăţenii greci doresc sau nu rămânerea în zona euro", precizează Biroul premierului elen, notează Mediafax. Grecia va organiza alegeri parlamentare anticipate la 17 iunie, în contextul imposibilităţii formării unui guvern după scrutinul din 6 mai.
BRUXELLES - BERD s-a situat în fruntea eforturilor de prevenire a colapsului bancar în Europa de Est, care a fost cea mai sever lovită regiune economică în urma colapsului băncii de investiții Lehman Brothers Holding Inc în 2008. Banca a avertizat asupra creșterii riscului de contagiune pe măsură ce îngrijorările cu privire la posibilitatea ca Grecia să părăsească zona euro afectează negativ finanțarea din partea băncilor occidentale, bănci care domină sectorul bancar din această regiune. „Având în vedere riscul grecesc, băncile europene vor fi reticente în a-și crește expunerea pe Europa emergentă”, a declarat Willaim Jackson, economist la Capital Economics, în cadrul unui interviu telefonic acordat Bloomberg. „În cel mai bun caz, ele își vor scădea treptat expunerea în regiune. Acest fapt va afecta negativ creșterea economică în unele țări”, a adăugat acesta.

vineri, 18 mai 2012

"Multi vad (prin iesirea Greciei din Zona Euro) sfarsitul unei evolutii negative, pentru mine (ar fi) inceputul unei tendinte si mai negative", a spus Schulz intr-o emisiune la postul public de radio Deutschlandfunk, in direct de la Atena, unde vineri se va intalni, printre altii, cu presedintele elen, Karolos Papoulias. "Eu nu am spus ca aceasta optiune nu exista, dar o consider foarte riscanta", a spus Schulz.  In acest caz, "economia Greciei s-ar prabusi in cateva zile", estimeaza el, si europenii vor fi nevoiti sa acorde ajutor financiar de "mai multe miliarde de euro".
"Impresia mea este nu a fost facut tot ce se putea" pentru a stabiliza peisajul politic si redresa economia greaca, a adaugat el.
Criza datoriilor de stat din zona euro rămâne cel mai mare risc pentru economia globală, a afirmat Zoellick miercuri seara la Washington Economic Club. "Cea mai importantă problemă nu va fi Grecia, ci Spania şi Italia", consideră oficialul. Dacă Grecia ar decide să iasă din zona euro, efectele propagate în economia globală ar fi foarte grave, amintind de consecinţele falimentului Lehman Brothers din septembrie 2008, avertizează şeful BM.Liderii europeni trebuie să găsească modalităţi de a acţiona înainte ca astfel de probleme să se manifeste, de a sprijini Spania şi Italia, care implementează în prezent reforme foarte dificile, a afirmat el. Acest sprijin ar putea fi acordat prin emisiuni de eurobonduri prin Mecanismul European de Stabilitate, sau prin utilizarea resurselor Băncii Europene pentru Investiţii sau ale altui mecanism de acest tip, crede preşedintele BM. Liderii UE vor discuta, săptămâna viitoare, la o întâlnire informală a şefilor de stat sau de guvern, un pact de creştere care va include, cel mai probabil, investiţii în infrastructură şi flexibilizarea ţintelor de deficit bugetar pentru statele aflate în recesiune. Însă Grecia trece printr-o perioadă de turbulenţe politice grave, partidele nereuşind să stabilească o coaliţie de guvernare după alegerile anticipate din 6 mai. Rezultatul fragmentat al votului a indicat nemulţumirea profundă a populaţiei privind măsurile de austeritate convenite de stat în acordul de bailout încheiat cu UE, FMI şi BCE. Deşi sondajele arată că majoritatea grecilor nu vor să renunţe la moneda euro, instabilitatea politică şi succesul în alegeri al partidelor extremiste, care resping măsurile de austeritate, au reaprins discuţiile că statul elen ar putea părăsi zona euro. (sursa Mediafax)

joi, 17 mai 2012

Tilhari care conduc in Europa...

Toate informatiile din presa referitoare la nevoia modificării tratatului fiscal frizează absurdul ----
«Am avut un tratat de stabilitate fiscală. Acum, cred că e timpul pentru un tratat de creștere economică”. .... alt nepriceput in ale afacerilor cinstite, -- Președintele BCE, Mario Draghi, a rostit aceste cuvinte aparent într-o doară, nu de alta dar el nu stie decit cum sa devalizeze banci si economiile tarilor europene- în timpul unui discurs în fața Parlamentului European. Cei prezenți le-au auzit, însă, și nu au rămas indiferenți. Venite din partea unui suporter al rigidității fiscale impuse de Germania, aceste cuvinte le-au redat multora speranța că zona euro începe, în sfârșit, să lase în spate obsesia, aproape patologică, pentru austeritate....obsesia este de fapt moneda unica si mentinerea acestei in viata chiar daca nu este viabila si nu a fost de la nastere. ... In ajunul alegerilor cu rezultat previzibil din Hexagon, domnul Draghi a început să se distanțeze de latura sa germană și să o scoată la suprafață pe cea franceză. Socialistul domn Hollande vrea să renegocieze tratatul fiscal, astfel încât să înlocuiască unele măsuri fiscale dure cu pârghii de creștere. La Bruxelles, se vorbește chiar de un nou plan Marshall. În paralel, domnul Hollande a ajuns să fie văzut ca un salvator al zonei euro, măcinată de recesiune și de rate înfricoșătoare ale șomajului. Chiar și doamna Merkel este mult mai împăciuitoare în ultima vreme, afirmând recent că stabilitatea continentului nu poate fi asigurată numai prin disciplină bugetară, ci și prin măsuri care să impulsioneze creșterea.

miercuri, 16 mai 2012

Uniunea Europeana. Tehnic, recesiunea e evitata

Zona euro in ansamblu a inregistrat o crestere nula (0,0%) in primul trimestru din 2012, dupa o scadere a PIB-ului de 0,3% in trimestrul precedent, conform unor date publicate marti de oficiul european de statistica, Eurostat, citate de AFP. De asemenea, si Uniunea Europeana a avut o crestere zero fata ultimul trimestru din 2011.  Cifra este mai buna decat estimarile analistilor, care se asteptau la o contractie de 0,2%, permitand zonei euro sa evite recesiunea. Aceasta ar fi fost a doua etapa de recesiune in trei ani pentru uniunea economica si monetara, care a revenit pe crestere in cel de-al treilea trimestru din 2009.  "Regiunea ramane foarte dependenta de Germania, a carei activitate economica a crescut mai mult decat estimarile, cu 0,5% in primul trimestru", a declarat pentru AFP Jennifer McKeown, de la Capital Economics.  Finlanda a avut cea mai mare crestere in primul trimestru, de 1,3% fata de ultimul trimestru din 2012, in timp ce Belgia a avut o expansiune de 0,3%, iar Austria a crescut cu 0,2%.  Cifrele publicate au fost sub asteptari pentru Franta (0%), Olanda (-0,2%), Spania (-0,3%) si Italia (-0,8%). PIB-ul Portugaliei s-a redus cu 0,1%. Ultimul stat membru care a aderat la zona euro, Estonia, a inregistrat o crestere de 0,5%, iar PIB-ul Ciprului s-a contractat cu 0,3%. Slovacia a crescut cu 0,8%. In randul statelor din afara zonei euro, Ungaria a avut cea mai mare scadere economica (1,3%).Cehia a avut un recul al PIB-ul de 1%, iar Marea Britanie a scazut cu 0,2%. Economia Bulgariei a stagnat in primul trimestru (0,0%).
Cea mai mare crestere a fost in Letonia, al carei PIB a avut o expansiune de 1,1%, in timp ce PIB-ul Lithuaniei a crescut cu 0,8%. In ultimul trimestru al anului 2011 PIB-ul Uniunii Europene inregistrase, in medie, o scadere economica de 0,3. In termeni anuali (trimestrul intai din 2012 -trimestrul intai din 2011) PIB-ul a crescut in medie cu 0,1%. Pentru Danemarca, Irlanda, Grecia, Luxemburg, Malta, Polonia, Slovenia si Suedia datele nu au fost disponibile. Desi Eurostat nu precizeaza evolutia PIB-ul Greciei, AFP relateaza ca oficialii greci estimeaza o scadere de 6,2% in primul trimestru din 2012
.

marți, 15 mai 2012

Istoria este o istorie a luptelor dintre oameni, oricare a fost forma de organizare a lor. Ne batem din interese materiale, chiar dacă uneori încercăm să le ascundem în spatele unor pretexte religioase sau civilizatoare. La început, grupaţi în ginte şi triburi, ne-am bătut cu ciomagul, suliţa şi praştia, pentru hrana şi adăpostul necesare supravieţuirii. Lăcomia omeneas-că a condus la mărirea mizelor, aşa că s-au format statele, care şi-au mobilizat armate pentru a fura resursele agricole, minerale, energetice şi chiar umane ale altora. Nu mai vorbim de bătăi sau lupte, ci de războaie - purtate cu săbii, arbalete, puşti, tunuri, torpiloare, submarine, avioane, rachete şi sateliţi - prin care s-au construit imperii. Singura raţiune de a fi a imperiilor a fost spolierea celor învinşi şi supuşi. În secolul XX, după trei războaie mondiale (două calde şi unul rece), mai întâi americanii, apoi britanicii, francezii, spaniolii, portughezii, belgienii, italienii şi japonezii, iar la urmă de tot chiar şi ruşii au înţeles că ocuparea militară costă mai mult decât aduce. Progresul tehnologic a micşorat lumea şi a interconectat economiile naţionale. Tabla de joc, nouă şi mult mai mare, a condus la regruparea forţelor şi schimbarea armelor. Procesul se numeşte globalizare, iar deznaţionalizarea este urmărită deliberat, prin politici specifice. Nu se mai războiesc nemţii cu francezii, nici japonezii cu chinezii, nici ruşii cu americanii; şi nici nu se mai folosesc armele de până acum. Imperiile nu mai sunt teritoriale, ci financiare; ca şi războaiele. Nu mai sunt decât două tabere, transnaţionale: de o parte, cei 11 milioane de oameni care - pe lângă case, afaceri, tablouri şi bijuterii - au 43 de trilioane dolari bani de buzunar (deloc paradoxal, cifra este identic egală cu suma datoriilor publice ale tuturor statelor lumii), iar de cealaltă parte, noi, restul, până la 7 miliarde, câţi suntem azi pe Pământ. S-a creat un sistem prin care 0,1% dintre oamenii planetei iau banii celorlalţi 99,9%. Cum? Simplu: îndatorându-i. În războiul mondial financiar nu mai curge sânge, ci bani. Trebuie doar încurajat consumul privat şi cel public, pe credit.
Bucuresti - "Produsul Intern Brut în trimestrul I 2012 a fost, în termeni reali, mai mic cu 0,1% comparativ cu trimestrul IV 2011 (date ajustate sezonier)", a anunţat marţi Institutul Naţional de Statistică, într-un comunicat.
Faţă de acelaşi trimestru din 2011, PIB a crescut cu 0,3% pe serie brută şi cu 0,8% pe serie ajustată sezonier.
Acestea sunt primele estimări privind evoluţia economiei în ianuarie-martie, denumite "date semnal". INS va anunţa la 6 iunie datele provizorii privind PIB în perioada menţionată.

Întrucât şi în trimestrul IV de anul trecut PIB s-a contractat cu 0,2% ca serie ajustată sezonier faţă de perioada iulie-septembrie, economia este considerată în recesiune tehnică, situaţie care reflectă două trimestre consecutive de scădere faţă de trimestrul anterior.
România reintră astfel în recesiune tehnică, situaţie în care s-a regăsit pentru doi ani şi jumătate, în perioada 2008-2011.
Analiştii anticipau intrarea în recesiune, opiniile lor convergând spre o scădere a PIB ajustat sezonier în primul trimestru comparativ cu trimestrul precedent de -0,2 -0,3%.
Estimările analiştilor plasează creşterea economică din acest an în jur de 1%, sub nivelul prognozat de FMI, de 1,5%.
Anul trecut Produsul Intern Brut a crescut cu 2,5%, susţinut în principal de evoluţia din agricultură, cu un plus de 11,3%, şi industrie, domeniu care a înregistrat un avans de 5%.