"Zona euro are nevoie de o depreciere reală la periferie pentru restabilirea creşterii, situaţiei balanţei externe şi competitivităţii. Periferia are nevoie ca euro să fie mai aproape de paritate cu dolarul", a spus Roubini, în timpul unui seminar desfăşurat într-o staţiune pe malul Lacului Como, în Italia.

Cursul euro s-a menţinut ridicat faţă de dolar în pofida crizei din zona euro.

Pieţele financiare sunt "schizofrenice" în prezent, întrucât nu se pot hotărî dacă să pedepsească sau să recompneseze ţări ca Spania şi Italia pentru planurile de austeritate adoptate, a spus el.

"Există un cerc vicios în privinţa deficitului. Adoptarea de măsuri de austeritate agravează recesiunea. Fără creştere, reacţia socio-politică va deveni copleşitoare pentru unele guverne", a adăugat Roubini.

Potrivit estimărilor, zona euro va intra în recesiune în acest an, iar ţări precum Portugalia, Italia, Irlanda, Grecia şi Spania generează încă îngrijorare. Atenţia pieţelor financiare este concentrată în prezent asupra Spaniei, obligată să adopte noi măsuri de austeritate pentru controlul deficitului bugetar. Zona euro rămâne în capul listei de factori ce produc îngrijorare la nivel global, fiind urmată de volatilitatea preţului petrolului, afirmă economistul.

Miniştrii Finanţelor din zona euro au decis ieri, în reuniunea de la Copenhaga (Danemarca), să majoreze capacitatea de sprijinire a ţărilor cu probleme financiare de la 500 de miliarde euro la 700 de miliarde euro, începând cu luna iulie 2012. Fondurile includ 500 de miliarde euro reprezentând resursele Mecanismului European de Stabilitate (ESM) şi 200 de miliarde euro, bani angajaţi în cadrul actualelor programe de asistenţă financiară pentru Grecia, Portugalia şi Irlanda, prin Facilitatea Europeană de Stabilitate Financiară (EFSF).
Însă, totalul fondurilor mobilizate pentru combaterea crizei din zona euro se ridică la 800 de miliarde euro, incluzând împrumuturi de 100 miliarde euro pentru Grecia, de la statele din zona euro şi UE, care se vor încheia până la intrarea în vigoare a noului sistem de siguranţă, potrivit Eurogroup.

Juncker a pus capăt mai devreme întâlnirii celor 17 miniştri de Finanţe din zona euro, a BCE şi a Comisiei Europene, înainte ca problema posturilor să poată fi discutată, nervos că ministrul austriac Maria Fekter a anunţat înaintea sa acordul de majorare a fondurilor de salvare, relatează Reuters. "Decizia nu a fost posibilă, a fost amânată până la jumătatea lui aprilie", a declarat Juncker, vizibil supărat, la ieşirea dinc clădirea unde a avut loc întâlnirea. Conferinţa de presă care ar fi trebuit să aibă loc la sfârşitul reuniunii a fost anulată, eveniment rar pentru Eurogroup. "Nu avea rost să susţinem o conferinţă de presă pentru că ministrul austriac de Finanţe a anunţat deja acordul în timp ce reuniunea era încă în desfăşurare", a spus Juncker jurnaliştilor, în timp ce aştepta liftul la hotel.Fekter a declarat anterior anunţului oficial că guvernele ţărilor din zona euroau convenitplafonarea capacităţii fondurilor de urgenţă la 800 de miliarde deeuro, respingând cereri pentru resurse mai ample destinate protejării statelor cu probleme împotriva crizei datoriilor. Eurogroup a anunţat ulterior că statele din zona euro au crescut capacitatea de sprijinire a ţărilor cu probleme financiare de la 500 de miliarde de euro la 700 de miliarde de euro, însă totalul fondurilor mobilizate pentru combaterea crizei din zona euro se ridică la 800 de miliarde de euro, incluzând împrumuturi de 106 miliarde de euro pentru Grecia de la statele din zona euro şi UE, care se vor încheia până la intrarea în vigoare a noului sistem de siguranţă. Purtătorul de cuvânt al lui Fekter a declarat că ministrul şi-a cerut scuze în faţa lui Juncker şi că tot ce a făcut a fost să prezinte presei liniile generale ale negocierilor, urmând ca anunţul oficial să revină şefului Eurogroup. Miniştrii de Finanţe urmau să discute vineri numirea unui nou membru în consiliul guvernatorilor BCE, după expirarea mandatului spaniolului Jose Manuel Gonzalez-Paramo, principalul candidat fiind Yves Mersch, şeful băncii centrale din Luxemburg. Dacă Mersch va fi numit în conducerea BCE la sfârşitul lunii mai, va fi mai dificil ca Juncker, care provine tot din Luxemburg, să rămână preşedinte al Eurogroup.
Mircea Halaciuga, Esq.

004.0724.58.1078

PROXEMIS - Managementul Riscurilor

Statele membre ale UE şi Comisia Europeană trebuie să facă mai mult pentru a asigura implementarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor europeni, potrivit unei rezoluţii adoptate de Parlamentul European, conform unui comunicat remis redacţiei. Aceste drepturi includ dreptul de a-şi alege reşedinţa în alt stat membru, dreptul de fi ales si de a vota în alegerile pentru Parlamentul European şi în alegerile locale, tratament egal şi dreptul de a adresa petiţii Parlamentului European. "În ultimii ani, cele mai multe petiţii adresate Parlamentului European s-au referit la problemele întâmpinate de cetăţeni ai UE în exercitarea dreptului la libera circulaţie. Există deja o distanţă între aşteptările oamenilor legate de libera circulaţie şi legislaţia care trebuie respectată. Pentru a atinge obiectivul liberei circulaţii, trebuie să exercităm presiuni asupra Statelor Membre în acest sens", a spus raportorul Adina-Ioana Vălean (ALDE, RO) în dezbaterea dinaintea votului.

BNR a redus dobânda de politică monetară cu 0,75 puncte procentuale de la începutul acestui an, după tăieri de câte 0,25 puncte şi în şedinţele Consiliului de Administraţie din ianuarie şi februarie. Dobânda cheie este acum la minimul istoric de 5,25%. "CA al BNR reafirmă că banca centrală va monitoriza în continuare evoluţiile interne şi ale mediului economic internaţional, astfel încât, prin ajustarea corespunzătoare a instrumentelor de care dispune, să asigure realizarea stabilităţii preţurilor pe termen mediu şi a stabilităţii financiare ", se arată în comunicatul semnal transmis de banca centrală...BNR a decis să menţină ratele rezervelor minime obligatorii constituite de instituţiile de credit, la 15% în cazul pasivelor în lei şi 20% pentru pasivele în valută.Analiştii financiari bancari au anticipat într-o largă majoritate că BNR va reduce joi dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte, la 5,25%, ca urmare a scăderii inflaţiei şi a persistenţei deficitului de cerere agregată. De asemenea, aproape 80% dintre analişti au anticipat că bsnca centrală nu va modifica ratele pentru rezervele minime obligatorii. Pentru finele anului 2012, estimarea membrilor Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) care au răspuns la sondajul periodic plasează dobânda de politică monetară la 5% (răspunsurile variază între 5% şi 5,25%). La finalul anului 2013, dobânda de politică monetară s-ar putea situa la 5% (estimările variază între 4% şi 5,75%).

Frunzăverde a abandonat crezuri scrise şi nescrisePreşedintele PDL, Emil Boc, a declarat astăzi, în cadrul unei conferinţe de presă susţinută dupa o şedinţă de urgentă a partidului, că trecerea lui Frunzăverde la USL se află în contradicţie cu scopurilor alianţei de a modifica Constituţia pentru a împiedica traseismul politic, comportându-se laş, acuzând alianţa de lipsă de bun simţ. Privitor la Sorin Frunzăverde, Boc a afirmat că acesta a "abandonat crezuri scrise şi nescrise ale PDL-iştilor adevăraţi", primul fiind înscris în imnul partidului, conform căruia pietrele rămân, în ciuda adversităţilor mediului.
"PDL se confirmă, prin actul de guvernare, că este singura forţă politică autentică de centru dreapta din România", a mai afirmat preşedintele PDL. În ceea ce priveşte descentralizarea, Boc a declarat că, pentru prima oară în ţara noastră, în ultimii ani s-a produs o descentralizare reală în mai multe domenii, între care cel al educaţiei şi sănătăţii. Boc a mai amintit că Sorin Frunzăverde a fost un adversar important al procesului de reorganizare teritorial-administrativă a ţării, ceea ce a împiedicat ducerea la capăt a procesului de descentralizare. În privinţa statului poliţienesc, Boc a făcut referire la progresele făcute, în ultimii ani, de către statul de drept, acesta acţionând prin mijloacele acordate de justiţie, adăugând că UE n-ar valida, prin rapoartele de ţară, aceste acţiuni, dacă ele nu ar fi făcute în cadrul unui stat de drept.