Într-un interviu acordat publicaţiei Welt am Sonntag, Schäuble, cunoscut pentru afirmaţiile sale fără ocolişuri, a răspuns fără menajamente faţă de cancelarul Merkel la o întrebare legată de deschiderea Germaniei faţă de migraţie. "'Şi noi, politicienii, suntem oameni. Şi noi facem greşeli. Dar putem învăţa din greşeli", a spus ministrul de Finanţe german.  Wolfgang Schäuble a mai afirmat că Uniunea Europeană trebuie să ia măsuri pentru ca sistemele de protecţie socială din statele membre să devină mai echilibrate, astfel încât refugiaţii să nu mai încerce să obţină rezidenţă în statele unde sistemul le oferă beneficii mai consistente.  Astfel de teme au fost considerate până acum "tabu" în Germania, a spus Wolfgang Schäuble.  Ministrul de Finanţe nu este la prima critică la adresa cancelarului Angela Merkel, subliniază Politico.  Afirmaţiile vin pe fondul scăderii de popularitate pe care formaţiunea creştin-democrată din care fac parte Merkel şi Schäuble o înregistrează, pe fondul ascensiunii partidului anti-imigranţi Alternativa pentru Germania AfD.  În septembrie 2016, AfD a învins partidul cancelarului la alegerile locale din Mecklenburg-Vorpommern. AGERPRES

În premieră în ultimii ani, în 2016, veniturile bugetului general consolidat al României au scăzut sub 30% din PIB. Potrivit ultimelor date ale Ministerului de Finanţe referitoare la execuţia bugetară, în anul 2016, veniturile colectate la bugetul consolidat au fost de 223,7 miliarde de lei, adică 29,5% dintr-un PIB de 758 de miliarde de lei.  Este o scădere dramatică faţă de anul precedent, ca procent din Produsul Intern Brut (veniturile bugetare au fost de 32,9% din PIB în anul 2015), dar şi în termeni nominali: statul a încasat cu 10 miliarde de lei mai puţin, la nivelul întregului an.  Scăderea încasărilor bugetare s-a accelerat în decembrie faţă de primele 11 luni, când declinul veniturilor era de 1,9%.  Cel mai mare declin s-a înregistrat, anul trecut, la încasările din TVA, care au scăzut cu 9,6% faţă de 2015, în ciuda creşterii vânzărilor din comerţ într-un ritm de două cifre. Ministerul Finanţelor motivează evoluţia prin reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 20%, începând cu 1 ianuarie, şi de la 24% la 9% pentru alimente, de la 1 iunie 2015.  Nu doar că scăderea este dramatică în comparaţie cu anul precedent, în condiţiile unui PIB care a crescut, dar este o premieră cel puţin pentru perioada post-criză financiară: veniturile bugetului nu au scăzut niciodată sub 30% din PIB.

Iată cum au evoluat veniturile bugetare în ultimii ani, potrivit Ministerului Finanţelor:

An         Venituri (mld lei) PIB (mld lei)         Venituri/PIB (%)

2016     223.721,9          758.500,0                    29,5

2015     233.795,2          711.102,7                    32,9

2014     214,314.9          667.577.4                    32,1

2013     200.374,3          639.272,0                    31,3

2012     193.148,2          587.500,0                    32,9

2011     181.919,9          556.700,0                    32,7

2010     168.674,2          513.640,8                    32,8

2009     157.243,9          491.273,7                    32,0

2008     165,546.6          503,959.0                    32.8

Iar situaţia din 2016 poate deveni şi mai rea în acest an, potrivit avertizărilor Consiliului Fiscal.   "Avem venituri la minime istorice, probabil 2017 ne va aduce un nivel al veniturilor la buget la un minim istoric, în condițiile în care am avut reduceri de taxe agresive în ultimii ani, în special la TVA. Probabil că România va avea anul ăsta veniturile din taxe și impozite undeva sub 26% din PIB, pe când în Uniunea Europeană e de 40%. Și chiar dacă ne comparăm cu istoria noastră, tot am avea un nivel minim istoric. Aceasta este o constrângere majoră și, indiferent cum ai împărți banii și oricare ar fi prioritățile, banii tot nu ar ajunge. Când ai o distanță atât de mare între nivelul la care colectăm în România versus mediile europene, discuția de buget în România este foarte complicată", spunea acum câteva zile preşedintele Consiului Fiscal, Ionuţ Dumitru.

Premierul Marii Britanii, Theresa May, care s-a întâlnit vineri seară cu Donald Trump, a declarat că vrea o „relaţie specială" între Londra şi Washington. „Marea Britanie a fost în echilibru cu Europa. Dar acum devine un stat vasal, un partener de rang inferior al Statelor Unite", a afirmat Emmanuel Macron, potrivit site-ului FranceCulture.fr.   Primele măsuri luate de Donald Trump indică asumarea unui rol „destabilizator" la nivel mondial, consideră Emmanuel Macron, fost ministru francez al Economiei şi candidat la funcţia de preşedinte al Franţei...Marea Britanie nu are dreptul de a semna acorduri comerciale de tip bilateral atât timp cât încă este membră a Uniunii Europene, avertizează Frans Timmermans, prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene...."Este vorba de o situaţie juridică foarte simplă. Toată lumea poate discuta cu toată lumea, dar poţi semna acorduri bilaterale cu un stat terţ abia după ieşirea din UE. Până atunci, nu se poate", a declarat Frans Timmermans, citat de site-ul agenţiei Reuters.

Echipa noului preşedinte al Statelor Unite, Donald Trump, va analiza studiile EPA (”Environmental Protection Agency”), inclusiv cele legate de încălzirea globală, toate proiectele fiind momentan blocate.  Directorul de comunicaţii intermediar pus de Donald Trump la EPA (Environmental Protection Agency), Doug Ericksen, a spus miercuri, 25 ianuarie, că toate cercetările de pe site-ul agenţiei vor fi investigate, inclusiv cercetările ştiinţifice cu privire la emisiile de carbon şi încălzirea globală, scrie ABC News.  Acesta a venit cu o completare referitoare la o declaraţie anterioară, conform căreia, investigatori numiţi politic vor analiza lucrările înainte de a fi publicate.  Deocamdată, nu există mai multe menţiuni cu privire la eventualele modificări, dar cei care au lucrat pentru EPA atât sub administraţii republicane cât şi democrate spun că nu a existat niciodată ceva asemănător în materie de restricţii.

Atunci când Ericksen a fost întrebat de datele culese de cercetători, precum monitorizarea polurării aerului şi a apei, acesta a răspuns că „orice este subiectul verificării”.  Scott Pruitt, nominalizatul lui Trump pentru administraţia EPA, a susţinut în Senat că nu este de acord cu declaraţiile preşedintelui actual conform cărora încălzirea globală este o farsă pusă la cale de chinezi pentru a afecta economia Statelor Unite. Dar la fel ca Trump, Pruitt a pus la îndoială validitatea ştiinţei din spatele schimbării climatice.  Aceste măsuri nu sunt privite cu ochi buni de mulţi oameni de ştiinţă, chiar şi de foşti administratori ai EPA. Spre exemplu, Eilliam K. Reilly, care a condus agenţia în timpul preşedintelui republican George H.W. Bush, subliniază că ceea ce pare să se întâmple cu ştiinţa la EPA „merge pe un drum foarte întunecat”. Această măsură contravine documentului de integritate de 14 pagini al EPA, printre care se menţionează că lucrările ştiinţifice trebuie să rămână necompromise de politică sau de alţi factori externi.

NIS, subsidiară a Gazprom, începe operaţiunile de foraj în perimetrele concesionate în vestul României

Lucrările de forare la prima sondă de explorare a ţiţeiului şi gazelor naturale în perimetrul EX-7 Periam din Bazinul Panonic, din vestul României, au început pe 21 ianuarie 2017. Sonda va fora la o adâncime de 2.500 de metri, iar lucrările de forare şi testare a sondei vor dura între 50 şi 60 de zile, în conformitate cu standardele ecologice, se arată în anunţul companiei.  Firma NIS, subsidiară a gigantului rusesc Gazprom, împreună cu firma canadiană East West Petroleum, are în concesiune patru perimetre petroliere în Bihor şi Timiş (EX-2 Tria, EX-3 Baile Felix, EX-7 Periam şi EX-8 Biled) cu o suprafaţă de peste 4.000 de km pătraţi în Bazinul Panonic. Arealul a fost anterior controlat de Petrom, dar nu a fost activ explorat în ultimii 20 de ani. Perimetrele sunt deţinute în proporţie de 85% de NIS şi 15% de compania canadiană  NIS va finanţa 100% din cheltuieli şi va duce East West prin fazele 1 şi 2 ale explorării, în schimbul a 85% din perimetru, spune East West Petroleum, companie listată pe Bursa de la Toronto.  În octombrie 2011, East West Petroleum a intrat într-un acord cu Naftna Industrija Srbije (NIS), subsidiară a gigantului Gazprom, care va finanţa în totalitate costul primei faze a programului, estimat de canadieni la 60 de milioane de euro. Această primă fază include date seismice 3D şi forarea a 12 sonde, pe o perioadă de doi ani.  Dacă partenerii extind lucrările la oricare dintre cele patru perimetre în cea de-a doua fază, NIS va continua să finanţeze costurile de explorare, estimate tot la 60 de milioane de euro.  Sârbii de la NIS a început 2014 operaţiunile de explorare petrolieră în perimetrele Periam şi Biled şi au realizat lucrări de prospectare seismică.NIS mai deţine în România, pe lângă concesiunea perimetrelor din vestul ţării, şi o reţea de benzinării, operată sub brandul Gazprom.(sursa NIS press)

Învestirea lui Donald Trump în funcţia de preşedinte al Statelor Unite a fost primită cu precauţie de unii lideri străini, relatează Reuters, care prezintă o parte dintre reacţii.  Germania va avea nevoie de o nouă strategie economică, orientată spre Asia, dacă noua administraţie americană va începe un război comercial cu China, a subliniat vicecancelarul Sigmar Gabriel, într-un avertisment în privinţa protecţionismului, la câteva ore după ce Trump a fost învestit în funcţie, potrivit News.ro.
     "Ceea ce am auzit astăzi (vineri - n.r.) au fost tonuri naţionaliste înalte", a spus Gabriel într-un interviu acordat pentru ZDF. "Cred că trebuie să ne pregătim pentru o perioadă grea", a adăugat el, în prima reacţie a unui oficial german la învestirea lui Trump în funcţie.   Preşedintele mexican Enrique Pena Nieto l-a felicitat pe Trump pentru învestirea în funcţie, spunând că ar vrea o consolidare a relaţiilor. El a avertizat, însă, că suveranitatea, interesul naţional şi protecţia mexicanilor vor fi priorităţile sale. Pena Nieto, criticat pentru că l-a invitat pe Trump la Ciudad de Mexico anul trecut, după ce omul de afaceri i-a insultat pe mexicani pe tot parcursul campaniei electorale, a subliniat pe Twitter că va căuta un dialog "respectuos" cu noul Guvern american. Guvernul canadian, dornic să evite eventuale politici protecţioniste impuse de SUA, a subliniat că este încrezător că Trump va încerca să colaboreze strâns cu Ottawa, în beneficiul ambelor ţări. "Suntem încrezători că noua administraţie va vedea că parteneriatul Canadei cu Statele Unite consolidează reciproc ţările noastre şi oferă oportunităţi reale pentru creşterea economiilor noastre", a declarat într-un comunicat purtătorul de cuvânt al Ministerului de externe, Joseph Pickerill.  Papa Francisc l-a îndemnat pe Trump să se ghideze după valorile etice, insistând că acesta trebuie să aibă grijă de cei săraci şi de cei izolaţi în timpul mandatului său. Într-un comunicat, preşedintele palestinian Mahmoud Abbas l-a felicitat pe noul lider de la Casa Albă şi a adăugat: "Sunt nerăbdător să lucrez cu el, pentru pace, securitate şi stabilitate într-o lume care este tulburată şi într-o regiune care trăieşte o eră tragică, dar şi să contribui la crearea unui viitor sigur pentru toţi".
Anders Fogh Rasmussen, fost secretar general al NATO şi în prezent consilier al preşedintelui ucrainean Petro Poroşenko, a declarat într-un interviu telefonic pentru Reuters: "Speram şi mă aşteptam la un discurs mai orientat internaţional. În schimb, am avut un discurs orientat spre interior, anti-sistem". Acesta a adăugat că Trump ar trebui să îşi dea seama că a devenit şi liderul lumii lidere şi că de aceea se uită la discursul de învestitură oameni din toată lumea. 

Lira sterlina s-a apreciat marti, cunoscand cea mai mare crestere dupa votul pentru Brexit de la referendumul din iunie, dupa ce premierul britanic Theresa May a promis un vot in Parlamentul de la Londra asupra acordului final negociat cu UE pentru iesirea tarii din uniune si a subliniat ca va incerca sa mentina Marea Britanie ca partener economic cheie al Uniunii, informeaza Reuters.
Lira sterlina castigase deja un procent inainte ca May sa inceapa discursul mult asteptat, in conditiile in care fragmente din discurs fusesera deja scurse in presa. Lira s-a apreciat apoi cu 2 procente, fiind cotata la 1,2278 dolari.  De asemenea, a castigat circa 0,8 procente fata de euro, ajungand pana 87,36 pence per euro.  FTSE 100, care a avut tendinta de a creste in timp ce lira a scazut, a inregistrat in timpul discursului o scadere, conduusa de exportatori si companiile de minerit.

Banca Mondială şi-a îmbunătăţit semnificativ estimările privind avansul economiei româneşti în 2016, până la 5,1%, de la 4% cât estima în luna iunie, potrivit Raportului Economic pentru Regiunea Europa şi Asia Centrală (ECA).În Produsul Intern Brut (PIB), consumul casnic deţine o pondere de 69,7%, cheltuielile guvernamentale – 6,7%, investiţiile de capital fix – 25,2%, investiţiile în stocuri – 0,3%, exporturile – 40,9%. În acelaşi timp, importurile generează un minus de 42,5%.  Potrivit estimărilor pe 2016 privind structura economiei pe sectoare, serviciile contribuie cu 61,3% la formarea PIB, industria cu 35,4%, iar agricultura cu 3,3%.  Forţa de muncă nu este distribuită însă proporţional cu aceste contribuţii. Datele CIA pe 2014 (cele mai recente la acest capitol) arată că în servicii lucrează 42,8% din forţa de muncă, în industrie 28,9%, iar în agricultră nu mai puţin de 28,3%.  Rata şomajului este estimată la 6,7% în 2016, în scădere uşoară faţă de anul precedent, când nivelul era de 6,8%. Din punctul de vedere al şomajului, România se situează pe locul 76 dintr-un total de 208 ţări într-un clasament descrescător (ţara cu cea mai mică rată a şomajului e pe primul loc, iar cea cu rata cea mai mare – pe ultimul loc).  Rata inflaţiei estimată pentru anul trecut se află în teritoriu negativ (-1,1%), estimarea afişată pentru 2015 fiind de -0,6%. La acest capitol, România se clasează pe locul 4 în lume, doar trei ţări având o inflaţie mai "bună", de fapt o scădere mai mare a indicelui preţurilor.   Estimarea pentru 2016 vizează o datorie publică de 39,3% din PIB, în creştere faţă de 2015, când nivelul a fost de 38,4% din PIB. După acest criteriul, România ocupă locul 121 din 180 de ţări, într-un clasament descrescător, pe primul loc fiind Japonia cu cea mai mare consistentă datorie publică, 234,7% din PIB.  CIA estimează pentru România o creştere a exporturilor (de la 54,52 miliarde dolari în 2015 la 56,03 miliarde dolari în 2016), precum şi a importurilor (de la 63,12 miliarde de dolari în 2015 la 66,45 miliarde de dolari în 2016).

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că nu au existat deocamdată discuţii în ce priveşte o posibilă întâlnire între preşedintele rus Vladimir Putin şi viitorul său omolog de la Casa Albă, Donald Trump.
Nu au existat discuţii despre o întâlnire deocamdată', a declarat Peskov duminică, pentru agenţia rusă de presă, potrivit Agerpres.  Purtătorul de cuvânt a fost rugat să comenteze în legătură cu informaţia apărută duminică în publicaţia Sunday Times potrivit căreia Trump le-ar fi spus unor oficiali britanici că un astfel de summit se află în pregătire şi ar putea avea loc în capitala Islandei, Reykjavik.

 Liderii europeni trebuia să ia în considerare limitarea accesului Marii Britanii la piaţa unică, atât timp cât Londra va refuza respectarea celor patru libertăţi ale UE în timpul negocierilor pentru Brexit, a declarat cancelarul german Angela Merkel, potrivit Reuters.  Declaraţiile cancelarului german pun mai multă presiune pe premierul britanic, Theresa May, care a devenit ţinta unor critici extrem de dure după ce a sugerat o posibilă ieşire dură a Regatului Unit din UE. Cea mai controversată libertate europeană pentru Marea Britanie râmâne libertatea de mişcare a persoanelor pe teritoriul UE.  "Nimeni nu poate să abordeze aceste negocieri alegând doar beneficiile, a declarat Merkel într-un discurs în faţa membrilor Asociaţiei Serviciului Civil din Germania din Koln. "O asemenea abordare ar avea consecinţe fatale pentru restul de 27 de state membre UE", a adăugat cancelarul german. Aceasta a subliniat: "Marea Britanie este cu siguranţă un partener important cu care am dori să avem relaţii bune chiar şi după ieşirea din Uniunea Europeană". Angela Merkel a menţionat: "Este clar că accesul la piaţa unică este posibil numai în condiţiile aderării la cele patru principii de bază. În caz contrar, cineva va trebui să negocieze anumite limite pentru acces". Premierul May a declarat luni că o rupere completă de piaţa unică nu este inevitabilă, comentariu care a cauzat o depreciere a lirei sterline, pe fondul posibilităţii unui "Brexit dur". Aceasta a mai precizat că Marea Britanie nu va putea să păstreze doar anumite "atribuţii" ale unui membru UE. Theresa May a spus că nu îşi va prezenta strategia pentru Brexit înainte de declanşarea articolului 50 al Tratatului de la Lisabona. 

Persoanele fizice care vor să-şi izoleze termic locuinţa vor putea cere de la stat o sumă nerambursabilă de până la 40.000 de lei, în cadrul programului „Casa verde Plus”, se arată într-un act normativ al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), ce a fost publicat ieri în Monitorul Oficial. Totuşi, pentru a putea beneficia efectiv de bani, cetăţenii trebuie să aştepte stabilirea sesiunii de înscriere.  Regulile pentru participarea în programul denumit, pe scurt, „Casa verde Plus” sunt incluse în Ordinul MMAP nr. 2.425/2016 pentru aprobarea Ghidului de finanţare a Programului privind efectuarea de lucrări destinate eficienţei energetice, beneficiari persoane fizice. Acesta a fost publicat astăzi în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 34 şi se aplică deja. Însă înscrierea cetăţenilor va fi posibilă abia după ce autorităţile vor stabili o perioadă anume în acest sens.

ADVERTISING

 

inRead invented by Teads

Prin intermediul programului „Casa verde Plus”, statul vrea să încurajeze folosirea materialelor izolatoare organic-naturale pentru a reduce consumul energetic al clădirilor, cu scopul de a îmbunătăţi calitatea mediului. Banii nerambursabili vor fi acordaţi persoanelor fizice atât pentru casele aflate în construire, cât şi pentru cele deja existente, însă, aşa cum reiese din actul normativ, numai dacă acestea au cel mult parter şi două etaje.  Concret, persoanele fizice vor putea cere o sumă de până la 40.000 de lei (dar nu mai mult de 120 de lei pe metru pătrat izolat şi finisat), care va fi acordată sub forma unei prime de eficienţă energetică. „Finanţarea se acordă sub forma unei prime de eficienţă energetică în valoare de maximum 40.000 de lei, aferentă cheltuielilor eligibile, dar nu mai mult de 120 lei/mp izolat şi finisat, pentru izolarea locuinţelor aflate în faza de construcţie şi pentru izolarea locuinţelor existente”, scrie în ordinul recent publicat, citat de avocatnet.ro.

 

Creşterea explozivă a plăţilor electronice, precum şi evoluţia tehnologică şi schimbarea priorităţilor companiilor, le-au forţat pe acestea să crească eficienţa proceselor de business pe parcursul ultimilor ani. În multe cazuri, au reuşit acest lucru prin implementarea unor sisteme electronice care să interacţioneze cu furnizorii şi clienţii. Plăţile electronice de toate tipurile au devenit omniprezente astăzi şi este, practic, imposibil pentru companii să evite orice fel de plată electronică.

ADVERTISING

 

inRead invented by Teads

Pe măsură ce companiile sunt tot mai prezente în mediile digitale, asigurarea continuităţii activităţii şi protejarea lor împotriva ameninţărilor cibernetice vor deveni cruciale. Nivelul fraudelor online creşte direct proporţional cu numărul tranzacţiilor online, 50% dintre organizaţiile de servicii financiare intervievate fiind de părere că frauda financiară online este în creştere. Prin urmare, instituţiile financiare trebuie să facă toate eforturile pentru a se proteja pe ele şi clienţii lor de infractorii cibernetici.  Studiul a arătat că 41% dintre companii au implementat o soluţie de securitate cibernetică in-house, iar 45% se bazează pe o soluţie de la banca lor, pentru a face faţă riscurilor. În acelaşi timp, 46% dintre companii au implementat fie doar parţial o soluţie împotriva fraudei financiare, fie nu au implementat nimic. Dintre organizaţiile financiare, doar 57% au o soluţie de securitate anti-fraudă specializată.

Documentul, care se numeşte Fighting Corruption with Con Tricks: Romania’s Assault on the Rule of Law („Luptând cu pungăşii împotriva corupţiei: asaltul României asupra statului de drept”), dezvăluie practici ce demonstrează continuitatea cu practicile comuniste.

ADVERTISING

inRead invented by Teads

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), de pildă, este un participant activ în luptele politice şi există o strânsă legătură între cei vizaţi de acuzaţii şi interesele celor de la putere, se arată în raportul respectiv.  Astfel, prin intermediul DNA, politicienii pot exercita influenţe asupra unor funcţii-cheie şi pot dirija derularea anchetelor importante. În plus, se menţionează şi implicarea serviciilor secrete, care, împreună cu DNA, subminează independenţa justiţiei.....Politicienii români sunt implicaţi în reglări de conturi şi grave violări ale drepturilor omului, deghizate sub forma eforturilor anticorupţie, se arată într-un raport al think tank-ului The Henry Jackson Society.  Politicienii români sunt implicaţi în reglări de conturi şi grave violări ale drepturilor omului, deghizate sub forma eforturilor anticorupţie, se arată într-un raport al think tank-ului The Henry Jackson Society.

Bucuresti - "Măsurile anunţate vineri de Executiv au un impact financiar foarte mare şi vor conduce la o creştere a deficitului bugetar la peste 4% din PIB", a declarat preşedintele Consiliului Fiscal.

ADVERTISING

inRead invented by Teads

România trebuie să se încadreze într-o ţintă de deficit bugetar de cel mult 3% din PIB, altfel riscă să fie sancţionată de către Comisia Europeană pentru deficit bugetar excesiv.  Guvernul a aprobat, vineri, majorarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată la 1.450 lei lunar, începând cu data de 1 februarie, pentru un program complet de lucru de 166 de ore în medie pe lună, reprezentând 8,735 lei/oră.   'Astfel, valoarea salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată creşte cu 16% faţă de sfârşitul anului 2016, respectiv de la 1.250 de lei la 1.450 de lei', se arată într-un comunicat al Executivului.  Conform sursei citate, măsura va avea efecte pozitive asupra creşterii economice cu circa 0,2 puncte procentuale şi asupra stimulării ocupării şi reducerii muncii la negru. Totodată, măsura are un impact social important, asigurând creşterea nivelului de trai şi reducerea decalajelor sociale, se arată în comunicatul citat. 'Încheierea unui contract individual de muncă cu stabilirea unui salariu de bază mai mic decât cel aprobat de Guvern astăzi, respectiv 1.450 lei lunar, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă contravenţională de la 300 lei la 2.000 lei', mai precizează Guvernul.

Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a susţinut vineri, la ora 15:00, un briefing de presă la sediul instituţiei pentru a explica deciziile de politică monetară adoptate de Consiliul de Administraţie al BNR în şedinţa de vineri.  El a apreciat că riscurile interne asupra inflaţiei sunt legate de situaţia postelectorală şi, în special bugetul pe 2017, care, în prezent, reprezintă o incertitudine, programul de guvernare anticipând o construcţie bugetară cu multe noutăţi.   Guvernatorul BNR a declarat că salută declaraţia noului ministru al Finanţelor cu privire la menţinerea deficitului bugetar în limita a 3% din PIB, pe care o consideră un angajament. 

Referitor la impactul măsurilor cuprinse în programul de guvernare asupra inflaţiei şi stabilităţii financiare, care presupun cheltuieli suplimentare consistente, guvernatorul a răspuns în aceeaşi manieră: "Aşteptăm construcţia bugetară". "Pentru a răspunde la această întrebare, avem nevoie să vedem care va fi construcţia bugetară. Ea nu există în prezent. (...) Aşteptăm construcţia bugetară să vedem cum sunt acomodate toate aceste propuneri. Credem că Guvernul va face totul să le integreze. O construcţie bugetară este o treabă grea, nu una pe care putem să o discutăm dacă nu avem cifrele în faţă. Programul de guvernare, dacă este citit cu atenţie, are multe aspecte care îndeamnă la o construcţie bugetară cu multe noutăţi", a adăugat Isărescu.  Pe de altă parte, el a subliniat că măsurile anunţate până în prezent sunt doar câteva dintre cele cuprinse în programul de guvernare. "Acestea sunt numai unele măsuri, urmează şi altele...s-a anunţat un adevărat calendar", a mai spus Isărescu. 

Guvernul Sorin Grindeanu a eliminat plafonul de cinci salarii medii brute peste care nu se impunea CAS şi CASS, ceea ce le va lua din banii celor 36.000 de salariaţi care câştigau din această măsură. Sumele colectate suplimentar ar fi de 2 miliarde de lei. bani care de altfel, vor fi folosiţi pentru acoperirea majorărilor salariale pentru artişti (cu 50%) pentru creşterea pensiei minime la 500 de lei şi dublarea burselor pentru studenţi. Cota de CAS este de 26,3% din salariul brut formată din 10,5% plătită de angajat şi 15,8% plătită de angajator. Cota CASS este de 10,7% din salariul brut formată din 5,5% plătită de angajat şi 5,2% plătită de angajator.Salariul mediu brut a fost în luna octombrie de 2874 lei. Cinci salarii medii brute ar fi 14.370 de lei. "Toate ţările din europa au plafonare. Benificiul e liminat, nu poate contribuţia să fie nelimitată. Logica existenţei unui plafon nu o poate contesta nimeni. Sunt şanse ca o parte din angajaţi să se orienteye către alte forme de a-ş primi banii, respectiv pe firmă, a declarat pentru Capital Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

Premierul Sorin Grindeanu, proaspăt instalat la Palatal Victoria a anunţat că se va elimina plafonul de cinci salarii medii brute peste care nu se impunea CAS şi CASS, ceea ce le va lua din banii celor 36.000 de salariaţi care câştigau din această măsură.

ADVERTISING

 

inRead invented by Teads

Această eliminare a plafonării CAS-CASS ar aduce la buget venituri de aproape 2 mld. lei, care ar acoperi majorările salariale pentru artişti (50%), creşterea pensiei minime şi dublarea burselor studenţilor.

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis, vineri, menţinerea dobânzii de politică monetară la 1,75% pe an.

BNR a mai decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, se arată într-un comunicat al băncii centrale.  De asemenea, CA al BNR a decis gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar.   Dobânda de politică monetară este nemodificată din luna mai a anului 2015. 

AGERPRES

Hotărârea privind aprobarea unor acte adiţionale la acordurile de concesiune a unor perimetre de dezvoltare-exploatare şi exploatare petrolieră, încheiate între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi Societatea Naţională de Gaze Naturale "Romgaz", a intrat în vigoare din data de 5 ianuarie 2016, potrivit Monitorului Oficial.
     Guvernul a prelungit acordurile de concesiune pentru opt perimetre de dezvoltare-exploatare şi exploatare petrolieră concesionate Societăţii Naţionale de Gaze Naturale "Romgaz", ca urmare a identificării unor rezerve suplimentare de gaze naturale în perimetrele Alămor, Buneşti, Buza, Nocrich-Vest, Lechinţa, Sâncel, Ulieş şi Româneşti în cursul lucrărilor petroliere şi investiţiilor realizate de titularul acordurilor şi a căror exploatare este justificată din punct de vedere economic, conform unui document postat pe site-ul Guvernului.
     Acordurile, al căror termen iniţial era anul 2016, au fost prelungite până la 16 decembrie 2027, cu posibilitatea de prelungire de până la 15 ani, conform art. 27 alin.(2) din Legea petrolului nr. 238/2004.
     De asemenea, a fost stabilit un nou an limită a exploatării economice pentru fiecare zăcământ în parte, şi anume: 2036 - perimetrul Alămor, 2020 - Buneşti, 2035 - Buza, 2022 - Nocrich-Vest, 2023 - Lechinţa, 2026 - Sâncel, 2041 - Ulieş şi 2017 - perimetrul Româneşti.
     Prin actele adiţionale aprobate de Guvern, au fost stabilite şi obligaţiile Romgaz în legătură cu gestionarea deşeurilor rezultate din executarea operaţiunilor petroliere, în conformitate cuusiv cele privind răspunderea de mediu.
     Exploatarea gazelor naturale din cele opt perimetre vizate ar atrage continuarea fără întrerupere a operaţiunilor de exploatare, posibilitatea stabilirii şi a altor lucrări care ar putea duce, ulterior, la identificarea unor noi resurse, un impact bugetar pozitiv asupra bugetului de stat, mai arată documentul postat pe site-ul Guvernului.
     Printr-o Hotărâre de Guvern privind aprobarea actelor de dare în administrare pentru dezvoltare-exploatare şi exploatare petrolieră a 140 de zăcăminte, i s-a acordat Regiei Autonome a Gazelor Naturale "Romgaz", prin încredinţare directă, în baza art. 43 din Legea petrolului nr. 134/1995, dreptul de a exploata aceste zăcăminte "până la sfârşitul exploatării economice a zăcămintelor petroliere".
     Ulterior, în 2004, pentru perimetrele Alămor, Buneşti, Buza, Nocrich-Vest, Lechinţa, Sâncel, Ulieş şi Româneşti au fost încheiate Acorduri de concesiune, care expiră în 2016 - an care la momentul încheierii acordurilor reprezentau data epuizării rezervelor "dovedite" confirmate de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale. 

Specialiştii estimează că unele state vor ajunge să fie izolate din cauza creşterii curentelor naţionaliste. Un exemplu dat este cel al Statelor Unite care, prognozează Stratfor, nu vor mai fi atât de prezente în Orientul Mijlociu sub preşedinţia lui Donlad Trump.  2017 este un an crucial pentru Europa, având în vedere că vor avea loc alegeri în Franţa, Germania şi probabil Italia, state considerate stâlpi ai UE. În contextul în care se vorbeşte tot mai mult despre destrămarea Uniunii Europene, rămâne de văzut în ce măsură alegerile din aceste ţări vor contribui la disoluţia blocului comunitar, mai precizează cei de la Stratfor care prognozează că Europa se îndreaptă către o despărţire în blocuri regionale.  În ceea ce priveşte Rusia, aceasta îşi va întări puterea şi influenţa în anumte domenii ca cyber-spaţiul sau în zone precum Orientul Mijlociu, sunt de părere analiştii de la Stratfor.  De asemenea, aceştia avertizează că în următorii zece ani, Germania va trece printr-o severă criză economică şi îşi va pierde poziţia de lider.  Economia Poloniei, în schimb, va cunoaşte o creştere puternică, Varşovia urmând să aibă o influenţă tot mai mare în Europa.

China a dezvăluit vineri o serie de planuri destinate atragerii de noi investiţii străine în sectoarele bancar, asigurări şi obligaţiuni, în cadrul unei strategii mai ample de liberalizare a celei de-a doua economii a lumii, transmite agenţia Reuters, citată de Agerpres.   Această decizie va înlătura o parte din nemulţumirile exprimate de firmele străine cu privire la lipsa de acces pe piaţa chineză, însă deocamdată liniile directoare publicate de Comisia naţională de dezvoltare şi reformă (NDRC), principalul organism de planificare economică din China, nu conţin detalii precise. Documentul emis de NDRC menţionează sectoarele prioritare care vor fi liberalizate dar deocamdată nu este clară amploarea şi intervalul de timp în care vor fi introduse reformele. Vice-preşedintele NDRC, Ning Jizhe, a declarat într-o conferinţă de presă că Guvernul va menţine "unele controale" chiar şi după relaxarea restricţiilor impuse investiţiilor străine, dar nu a oferit alte detalii. "Amploarea relatărilor va fi diferită pentru fiecare sector", a declarat Ning Jizhe.  Alte domenii pe care NDRC le-a selectat pentru liberalizare sunt telecomunicaţiile, educaţia şi Internetul. De asemenea, NDRC a anunţat că ţara va ridica restricţiile pentru investiţiile străine în producţia neconvenţională de petrol şi gaze, un termen care se referă la dezvoltarea de depozite de şist.   Potrivit analiştilor, această liberalizare a anumitor părţi din economia chineză se explică prin necesitatea de a contracara ieşirea capitalurilor din afara Chinei prin introducerea de dolari şi valută de către investitorii străini. Cu toate acestea, China mai are multe de făcut în condiţiile în care în 2016 se situează pe poziţia 84 la nivel global, după Arabia Saudită şi Ucraina, în clasamentul anual alcătuit de Banca Mondială privind uşurinţa demarării unei afaceri.