Planul de a zădărnici Brexit-ul a eşuat, după ce Parlamentul britanic a votat zdrobitor în favoarea activării Articolului 50 de către premierul May până la sfârşitul lui martie. Tabăra pro-Brexit a obţinut o victorie decisivă miercuri seara, după ce un amendament al guvernului care cerea Parlamentului să respecte agenda guvernului a fost aprobat cu o majoritate de 461 – 89.  Formula cheie, prin care Parlamentul „cere guvernului să invoce Articolul 50 până la 31 martie 2917”, pune capăt definitiv oricărei încercări de a anula sau întârzia declanşarea negocierilor cu Bruxelles-ul pentru ieşirea din UE.

ADVERTISING

inRead invented by Teads

Articolul 50 din Tratatul de la Lisabona trebuie invocat de o ţară membră a Uniunii pentru a părăsi blocul celor 28 de state.  Votul de miercuri seara de la Londra face practic ca acţiunea în justiţie prin care i se contesta guvernului dreptul de a activa Articolul 50 devine inutilă, odată ce Parlamentul însuşi i-a recunoscut Executivului de la Londra acest drept.  Partidul Laburist şi alţi politicieni pro-UE au încercat să blocheze Brexitul, contestând rolul de lider al Guvernului în procesul de ieşire din Uniunea Europeană şi afirmând că acesta ar trebui să revină Parlamentului, ca for politic suprem al Marii Britanii.  Reprezentanţii guvernului şi parlamentarii pro-Brexit au salutat victoria, afirmând: „Cacealmaua a fost dată în vileag” şi „tentativa de a sfida voinţa poporului a eşuat”.  Guvernul a fost însă obligat să promită că Parlamentul va fi şi el implicat în negocierile de Brexit „în mod transparent”. Cabinetul conduse de Theresa May s-a pronunţat pentru un „Brexit dur”, ceea ce presupune puţine concesii făcute principiilor comunitare. Ea a afirmat chiar că este gata să renunţe la prezenţa în piaţa comună europeană, dacă UE condiţionează aceasta de păstrarea frontierelor deschise.

Autorităţile americane au amendat băncile europene "Deutsche Bank" şi "Credit Suisse" cu o sumă cumulată ce depăşeşte 12 miliarde de dolari. Acestea au fost acuzate că au vândut credite toxice clienţilor, informează Reuters. Această penalizare aprofundează dezavantajul instituţiilor bancare europene faţă de rivalele lor din State. "Credit Suisse" a ajuns la un acord să plătească autorităţilor SUA 2,5 miliarde de dolari pentru a rezolva reclamaţiile conform cărora banca a indus în eroare investitori, în privinţa valorilor mobiliare garantate cu ipoteci vândute în perioada premergătoare crizei financiare din 2007-2008. În cadrul acordului, banca elveţiană va achita alte 2,8 miliarde de dolari pe o perioadă de cinci ani, pentru a compensa impactul asupra consumatorilor. Acordul urmează să fie trimis consiliului de administraţie al băncii, pentru a fi aprobat. Instituţia bancară a declarat: "Credit Suisse va înregistra un cost înainte de impozitare de aproximativ 2 miliarde de dolari în plus faţă de rezervele existente. Această măsură va fi inclusă în rezultatele aferente trimestrului IV 2016". Acordul final se află la nivelul sumei de 5-7 miliarde de dolari, solicitată iniţial de către Departamentul de Justiţie al SUA, la debutul negocierilor. Decizia băncii elveţiene a venit după ce "Deutsche Bank" a convenit cu Departamentul Justiţiei din Statele Unite că va plăti 7,2 miliarde de dolari pentru vânzarea şi punerea în comun a titlurilor sale ipotecare toxice. În septembrie, "Deutsche Bank", anunţa că ar putea primi o amendă de până la 14 miliarde dolari de la Departamentul Justiţiei din Statele Unite într-un litigiu legat de creditele imobiliare toxice vândute înainte de criza financiară din 2007-2008. Grupul bancar german era acuzat, ca şi alte mari grupuri financiare, că a vândut înainte de izbucnirea crizei financiare de acum 9 ani credite imobiliare împachetate în produse financiare complexe, botezate RMBS, către investitori, deşi ştia că erau toxice. Banca americană "Goldman Sachs" a primit în aprilie o amendă de 5,06 miliarde dolari pentru fapte similare, comise înainte de criză. 

Energia electrica pentru populatie se va scumpi cu peste 50%, pana in 2030 - strategia energetica. Pretul final al energiei electrice platite de consumatorii casnici din Romania va creste cu circa 53% in deceniul urmator, potrivit datelor din forma finala a strategiei energetice, publicate pe site-ul Ministerului Energiei. Populatia va ajunge sa plateasca circa 200 de euro/MWh. "In perioada 2017- 2020, pretul energiei electrice este de asteptat sa ramana la un nivel apropiat celui din prezent. Cresterea pe termen lung a pretului energiei electrice are loc in ansamblul UE, Romania ramanand in continuare printre statele membre cu cele mai scazute preturi cu energia electrica, semnificativ sub media europeana. De asemenea, cresterea veniturilor va compensa cresterea preturilor, astfel incat ponderea cheltuielilor cu energia electrica in bugetul gospodariilor va ramane la un nivel asemanator celui din prezent, desi consumul de energie electrica urmeaza sa creasca apreciabil", se mentioneaza in Strategie, informeaza Economica.

Banca Monte dei Paschi di Siena nu va reuşi probabil să atragă o cerere suficientă pentru majorarea de capital de 5 miliarde de euro, ceea ce va conduce la cea mai mare naţionalizare a unei bănci din Italia din ultimele decenii, au declarat persoane apropiate situaţiei, citate de Bloomberg. Niciun investitor important nu s-a arătat interesat de vânzarea de acţiuni, a anunţat banca. Un schimb de obligaţiuni cu acţiuni ar aduce băncii aproximativ 2,5 miliarde de euro, potrivit instituţiei. Interesul investitorilor va fi probabil insuficient, au spus sursele. Fondul suveran din Qatar, care a analizat interesul investitorilor, nu s-a angajat să cumpere acţiuni, iar alte instituţii financiare au indicat că vor investi în Monte dei Paschi doar dacă aceasta va reuşi să atragă bani de la investitori importanţi. Directorul general al Monte dei Paschi, Marco Morelli, a căutat investitori în întreaga lume pentru susţinerea planului de reorganizare, care include vânzarea de acţiuni, schimbul de obligaţiuni contra acţiuni şi vânzarea unor credite neperformante în valoare de 28 de miliarde de euro. Naţionalizarea Monte dei Paschi, care ar fi cea mai mare din Italia după anii '30, ar putea fi urmată de salvarea băncilor Veneto Banca şi Banca Popolare di Vicenza, în cadrul unui program guvernamental de 20 de miliarde de euro. Intervenţia statului şi pierderi pentru deţinătorii de obligaţiuni reprezintă cel mai probabil scenariu pentru Monte dei Paschi, consideră Manuela Meroni, analist la Intesa Sanpaolo. Ea a explicat într-o notă adresată clienţilor că o soluţie pentru Monte Paschi poate reduce riscul sistemic în sectorul bancar Italian. Acţiunile Monte dei Paschi au scăzut joi dimineaţă cu 7%, iar de la începutul acestui an cu 87%, reducând capitalizarea băncii la 478 de milioane de euro, conform sursei citate.

"Deutsche Bank" a acceptat plata a 37 de milioane de dolari şi a recunoscut că a indus în eroare investitorii pe platformele sale de tranzacţionare de acţiuni, pentru închiderea unei investigaţii federale şi statale în Statele Unite, evitând în acest fel costuri mai mari pentru litigii, transmite Bloomberg. Banca recunoaşte că a încălcat legile federale şi ale statului New York prin faptul că nu a comunicat problemele tehnice ale platformelor sale de tranzacţionare, au anunţat vineri Comisia americană pentru bursă şi valori mobiliare şi procurorul general al statului New York, Eric Schneiderman, relatează News.ro.  Schneiderman a spus: "Comunicatele înşelătoare, în folosul propriu, care induc în eroare investitori nu vor fi tolerate. Sistemele electronice de plasare a ordinelor, care direcţionează aceste ordine pe diferite pieţe, inclusiv platformele private de tipul dark pool, fac parte din sistemul modern de tranzacţionare a acţiunilor, iar companiile care le promovează trebuie să fie corecte". Directorul general al "Deutsche Bank", John Cryan, a anunţat în februarie că vrea să rezolve rapid litigiile băncii, dar banca germană continuă să aibă probleme rezolvate de ale instituţii financiare, inclusiv unele legate de tranzacţiile cu instrumente financiare garantate prin ipoteci şi suspiciunile de manipulare a dobânzilor.   Departamentul de Justiţie a deschis negocieri în urma cărora va cere "Deutsche Bank" până la 14 miliarde de dolari pentru închiderea investigaţiei privind tranzacţiilor cu instrumente garantate prin credite ipotecare. De la începutul lui 2008, "Deutsche Bank" a plătit deja în SUA peste 9 miliarde de dolari pentru închiderea investigaţiilor.  Banca mai este investigată de autorităţile americane şi britanice pentru că nu ar fi reuşit să identifice prin controale interne tranzacţii de 10 miliarde de dolari prin care ar fi fost transferate circa 10 miliarde de dolari din Rusia, potrivit unor persoane apropiate situaţiei. Acordul convenit vineri se adaugă altor acorduri convenite de bănci pentru închiderea investigaţiilor referitoare la corectitudinea tranzacţiilor. În ianuarie, "Barclays" a acceptat plata a 70 de milioane de dolari, iar "Credit Agricole" 84,3 milioane de dolari, în urma acordurilor cu "SEC" şi procuratura generală din New York.

Liderii zonei euro (Eurogrupul) au decis suspendarea acordului recent pentru restructurarea datoriilor Greciei, potrivit BBC.  Creditorii sunt nemulţumiţi că guvernul Greciei intenţionează să cheltuiască 617 milioane de euro pe bonusuri de Crăciun acordate pensionarilor săraci.  Mecanismul European de Stabilitate (European Stability Mechanism - ESM), instituţia care ajută guvernele din zona euro când au probleme, a susţinut că nu i-a fost cerut să fie de acord cu aceste bonusuri. Reprezentanţii ESM au adăugat că vor examina propunerea de plată pentru pensionari. „Având în vedere propunerile recente ale guvernului elen de a cheltui resurse financiare suplimentare pentru pensii şi pentru Taxa pe Valoarea Adăugată, instituţiile de conducere şi-au suspendat, temporar, decizia”, a declarat un purtător de cuvânt al ESM.„Instituţiile evaluează, în prezent, impactul deciziilor guvernului din Grecia legat de scopurile şi angajamentele programului ESM”, a explicat purtătorul de cuvânt.  Acordul de restructurare a datoriilor între Grecia şi ESM a fost încheiat pe 5 decembrie şi va reduce povara dobânzii asupra datoriilor ţării. Guvernul elen a anunţat bonusurile pentru pensionarii săraci trei zile mai târziu, dar fără să consulte reprezentanţii Zonei Euro.  Pe 5 decembrie, miniştrii de Finanţe ai statelor din zona euro au aprobat un set de măsuri de restructurare pe termen scurt a datoriei suverane a Greciei. După reuniunea miniştrilor de Finanţe din zona euro, Klaus Regling, şeful Mecanismului European de Stabilitate, a declarat că procesul de implementare a măsurilor va începe în câteva săptămâni.

Invitat la Televiziunea Română, Călin Georgescu, a făcut o analiză rece și tăioasă a realității românești de după 1989.  Acesta a spus, printre altele, că România este tratată precum o mină de aur de către alte entități, de unde se extrage minereu până când țara va da faliment. Conform acestuia, falimentul Românie este o chestiune de timp.  „România este o mină, din care se scoate, în fiecare zi, din decembrie 1989 încoace, aur. Și când nu va mai fi aur, mina se va închide. Falimentul este o chestiune de probabilitate matematică pentru România” , a spus expertul. Acesta a detaliat subiectul susținând că România este controlată și condusă de străini, care dețin toate pârghiile strategice ale puterii. Călin Georgescu afirmă că în ultimii 26 de ani, România a suferit pierderi mai mari decât în perioada care s-a scurs de la Ștefan cel Mare și până în 1989.  „În ultimul ceas, putem avea o vocație. În primul rând este un fenomen global. Ne naștem cu toții din iubire și intrăm într-o mare manipulare, în care nu există democrație, ci doar corectitudine politică. La nivel mondial.Menționez că sclavagismul nu a dispărut. Ci doar e o altă formă. România a ajuns aici pentru că e într-un haos bine calculat. Trăim într-o formă anti culturală, s-a pierdut rușinea. Și s-a pierdut rușinea pentru că lichelele și lacheii de serviciu și-au văzut visul cu ochii: cozile de topor au devenit topoare, după 1989 și au vândut pe mărgele de plastic întreaga țară. România a fost vândută de cei care au preluat puterea în 1989 și apoi și-au dat-o unul altuia timp de 26 de ani.  Au vândut-o cu bună știință, România nu mai deține nimic, nu are economie. România nu este un stat, ci o corporație. Capitalul străin este cel care deține puterea, deține peste 60% din activele țării, peste 50% din profit și ceea ce este cel mai grav: stăpânește pârghiile strategice, de condus, ale țării: industria de petrol gaze, distribuția de energie...nu ne mai aparține. Industria ca atare, marile întreprinderi au fost distruse. Privatizarea s-a făcut în dezinteresul României. Cel mai grav e că a fost vândut pământul. Și a fost vândut de cei care sunt astăzi la putere, pe vremea când erau miniștri ai agriculturii. Pădurile, apele, se vând. Totul este de vânzare. Mai puțin sufletul românesc și eu pe asta mă bazez. Sufletul românesc va triumfa. În 26 de ani, România a pierdut, și pot spune asta cu certitudine, peste 1 TRILION de euro. Toate pierderile României, de la Ștefan cel Mare încoace, sunt mai mici decât ce s-a pierdut în acești 26 de ani”, a spus Georgescu în direct la Televiziunea Română.

 

Nota Explicativă: Un trilion poate fi exprimat atât ca o mie de miliarde dar și ca un milion de miliarde, respectiv 1.000.000.000.000. 000.

Un camion a intrat luni seara in multimea de oameni aflata in apropierea unui targ de Craciun din Berlin, cel putin 9 persoane pierzandu-si viata si mai multe fiind ranite, a anuntat politia germana, potrivit Reuters. Politia afirma ca, din primele indicii, este vorba de un atac terorist.
Time Line :
23:02 Purtatorul de cuvant al cancelarului Merkel: Suntem in doliu
22.50 Pasagerul din dreapta din camion a murit in timpul coliziunii, a anuntat purtatorul de cuvant al politiei
22:47 Politia a cerut berlinezilor sa "ramana acasa"
22:41 Politia anunta ca l-a arestat pe soferul camionului
22.17 Politia din Berlin pe Twitter: noua morti, mai multi raniti
22.13 Atacatorul a reusit sa fuga, dupa ce a intrat cu camionul in multime, informeaza ziarul german Bild
22.01 Mai multi morti, cel putin 50 de raniti - este bilantul anuntat de politie pentru AFP

Noaptea trecuta, premierul Beata Szydlo, seful partidului conservator la putere, Jaroslaw Kaczynski si cativa inalti responsabili ai partidului Lege si Justitie (PiS) au fost evacuati in jurul orei 3:00, cu un convoi de masini sub protectia Politiei, care a fortat trecerea printre manifestantii opozitiei, ce blocasera toate iesirile Parlamentului de la Varsovia. Protestatarii opozitiei au iesit in strada si au inconjurat Parlamentul, nemultumiti de faptul ca legea bugetului pentru anul 2017 ar fi fost aprobata incalcandu-se Constitutia.  Criza s-a declansat vineri, cand parlamentari din opozitie au respins intentia Partidului Lege si Justitie (PiS), aflat la putere, de a limita accesul presei in Parlament si au blocat accesul in hemiciclu inainte de un vot asupra legii bugetului.  Bugetul a fost adoptat prin vot in alta sala, ceea ce a condus la o escaladare a conflictului dintre opozitie si Partidul Lege si Justitie.

Bancile reinvie creditul cu buletinul si intra pe nisa IFN-urilor. Banci mari, care pana de curand nici nu se gandeau foarte serios la creditele de consum, au inceput campanii agresive pe zona imprumuturilor de nevoi personale. Mai interesant este ca sumele pe care ele le ofera au scazut pana in apropiere de nivelul celor acordate de Institutiile Financiare Nebancare (IFN). Cel putin patru cinci banci mari desfasoara in acest moment campanii sustinute pentru promovarea creditelor de consum. Unele dintre ele, cum este, de exemplu Bancpost, au inceput deja, prin intermediul agentilor, sa distribuie fluturase in care isi expun oferta, uneori foarte apropiata, ca suma oferite de zona ocupata in mod traditional de IFN-uri. Astfel, bancile ofera astazi sume chiar si mai mici de 5000 de lei in baza creditelor de consum. O fac institutii de credit ca BCR, Raiffeisen, Banca Romaneasca, BRD, ING sau Bancpost. Pe de alta parte, Alpha Bank ofera si ea finantari de nivel redus, insa o face in baza unor imprumuturi cu destinatie fixa, cum ar fi achizitia de electrocasnice, informeaza Capital.

Compania Naţională KazMunayGas Kazahstan şi CEFC (China Energy Company Limited) au semnat, ieri, un acord, care atestă angajamentul de a efectua tranzacţia de cumpărare a 51% din acţiunile KMG International, anunţată în aprilie, potrivit unui comunicat de presă al celor două companii. "După o perioadă în care ambele părţi au clarificat anumite aspecte tehnice şi juridice ale acordului, KMG NC şi CEFC au reafirmat angajamentul de a sprijini implementarea planurilor de dezvoltare KMGI în România şi în regiunea Mării Negre", se arată în comunicatul citat.   Unele dintre aspectele care trebuiau clarificate erau legate, probabil, de faptul că, în mai, procurorii DIICOT au pus sechestru de 3 miliarde de lei pe bunuri şi acţiuni ale "KazMunayGaz International NV" (fostă The Rompetrol Group NV), "Oilfield Exploration Business Solutions" (fostă "Rompetrol") şi "Rompetrol Rafinare", într-un nou dosar "Rompetrol", disjuns din cauza trimisă în judecată în anul 2006, în care a fost judecat Dinu Patriciu, alături de alte persoane. La data respectivă, Azamat Zhangulov, senior vicepresident al KMG International, spunea că tranzacţia cu chinezii nu ar trebui să fie afectată de anchetă. Ulterior, au apărut în presă informaţii că DNA îl cercetează pe fostul premier Victor Ponta, cu privire la memorandumul Rompetrol.  Memorandumul prevede faptul că Rompetrol (actualmente KMG International) va achiziţiona cu 200 de milioane de dolari o participaţie de 26% din Rompetrol Rafinare, dar şi înfiinţarea unui fond comun de investiţii de un miliard de dolari. Ministrul Energiei Victor Grigorescu a spus, în septembrie, că Guvernul ar putea prelungi memorandumul semnat cu Rompetrol, care expiră la finele acestui an, însă analizează şi alte soluţii, deşi senatorii din Comisia economică, industrii şi servicii dăduseră aviz negativ proiectului de lege privind aprobarea Memorandumului de Înţelegere încheiat între statul român şi The Rompetrol Group N.V. la 15 februarie 2013. Cu toate acestea, comunicatul de ieri al Companiei Naţionale KazMunayGas Kazahstan şi CEFC nota: "Susţinem ferm toate angajamentele noastre derivate din Memorandumul de Înţelegere cu statul român, inclusiv stabilirea unui Fond de Investiţii Româno-Kazah în valoare de până la 1 miliard de dolari, în funcţie de condiţiile de piaţă în cursul perioadei de investiţie de 7 ani.

Sistemul bancar poate pierde 14% din fondurile proprii dupa majorarea dobanzilor. Raportul de stabilitate financiara realizat de BNR arata ca in cazul majorarii dobanzilor cu 200 de puncte de baza, bancile pierd 13,9% din totalul fondurilor proprii. Numai din majorarea dobanzilor la titlurile de stat, pierderea este de 10,47% din fondurile proprii, in conditiile in care aproximativ 23% din activele sistemului bancar erau blocate in titluri de stat cu dobanda fixa. De pierdut ar avea si persoanele fizice cu depozite cu dobanda fixa. Epoca dobanzilor mici si implicit a costurilor de finantare reduse pentru imprumuturile statului par sa se apropie de sfarsit, scrie Economica.  Consumul individual efectiv al romanilor in context european. Romania a ajuns in 2015 la 59% din nivelul de trai mediu al UE 28, potrivit indicatorului de consum individual efectiv (AIC), arata datele comunicate de Eurostat. In varianta mai cunoscuta de masurare a nivelului de trai, care consta in PIB pe locuitor la paritatea puterilor de cumparare standard, ne-am situat la 57% din media UE. Datele au fost revizuite fata de cele prezentate anterior, astfel incat tara noastra a intrat in grupul statelor care au cunoscut o crestere continua a AIC si a trecut pe primul loc in Uniune in ceea ce priveste cresterea consumului individual efectiv intre 2013 si 2015, cu nu mai putin de cinci puncte

Oare cât trebuie şters din "valoarea" contabilă a creditelor neperformante, înainte ca investitorii privaţi să cumpere titlurile securitizate? Această mare necunoscută l-a determinat, probabil, pe un director al companiei de investiţii BlackRock, care administrează fonduri cu o valoare totală de circa 5 trilioane de dolari, să declare la CNBC că "o soluţie privată pentru BMPS este tot mai puţin probabilă, iar băncile italiene reprezintă principalul motiv pentru care investitorii evită Europa".  Wall Street Journal scrie că un bail-out guvernamental este puţin probabil înainte de sfârşitul acestei săptămâni, însă intervenţia statului este aproape certă până la sfârşitul anului, mai ales că varianta a fost acceptată şi de Jens Weidmann, preşedintele Bundesbank.  Oficialii italieni au încercat să obţină o prelungire a termenului de aplicare a planului de salvare de la BCE, însă au fost refuzaţi. Decizia Băncii Centrale Europene "provoacă furie în Italia", scria la sfârşitul săptămânii trecute Ambrose Evans-Pritchard în The Telegraph. "La Frankfurt nimeni nu răspunde la telefon, de parcă Italia ar fi o entitate ostilă", se preciza într-un articol din Corriere della Sera. Zvonurile privind o posibilă naţionalizare au condus la o volatilitate majoră a acţiunilor BMPS la Milano (vezi grafic). Apele s-au mai liniştit în ultimele zile (n.a. cotaţia de circa 20 de euro pe acţiune este rezultatul comasării a 100 de acţiuni vechi într-una nouă la sfârşitul lunii trecute), pe fondul formării unui nou guvern, condus de Paolo Gentiloni, unde au rămas mai mulţi miniştri din cabinetul anterior, inclusiv ministrul de finanţe Pier Carlo Padoan. "Viitorul băncii este foarte incert, însă este puţin probabil ca aceasta să dispară", scrie Frances Coppola în revista Forbes. Unul dintre motive ar fi "importanţa simbolică în calitate de cea mai veche bancă din lume", iar, în aceste condiţii, "nu dispariţia, ci naţionalizarea este cea mai probabilă opţiune pentru viitorul băncii". Dar nu reprezintă naţionalizarea BMPS tocmai o recunoaştere tacită a eşecului programelor europene de "soluţionare" a crizelor bancare? Oare când va fi recunoscută deschis şi adevărata problemă, astfel încât să poată fi pornită reconstrucţia sustenabilă? (sursa bursa )

 Grupul energetic austriac OMV, proprietarul Petrom, a anunţat că a primit o cantitate de un milion de baril de ţiţei din Iran, în conformitate cu un contract spot cu livrare în portul italian Trieste, grupul austriac urmând să direcţioneze petrolul iranian spre cele două rafinării ale sale din Austria şi România, transmite agenţia Reuters, citată de Agerpres. Aceasta a fost prima livrare de petrol a Iranului către OMV după anul 2012, când au fost introduse sancţiuni internaţionale împotriva regimului de la Teheran. Majoritatea sancţiunilor internaţionale impuse Teheranului a fost ridicată în luna ianuarie a acestui an, la şase luni după încheierea, în luna iulie 2015, a unui acord istoric care reglementează activităţile nucleare ale Iranului.  Un purtător de cuvânt al OMV a precizat că petrolul livrat ieri include ţiţei greu şi uşor, adăugând că grupul austriac poartă discuţii cu Iranul în legătură cu noi livrări, însă deocamdată nu a fost semnat un contract.

Politia greaca a gasit luni si ulterior a detonat controlat un dispozitiv explziv plasat in noaptea de duminica spre luni in fata sediului Ministerului Muncii de la Atena, in centrul Atenei, a declarat o sursa din Politie pentru Reuters. Dispozitivul a fost descoperitin urma unui apel telefonic catre un ziar.  Politia a gasit bomba intr-un rucsac sprijinit de geamurile ministerului, intr-o zona centrala din Atena. A fost una dintre cele 3 pachete suspecte pe care politia le-a examinat la fata locului si apoi le-a distrus controlat.  O echipa de genisti a efectuat cele trei detonari controlate in jurul orei locale 4:30.
Anterior, un apel telefonic anonim catre sediul unui ziar a avertizat ca explozia era iminenta. Incidentul nu a fost revendicat. Astfel de atacuri sunt obisnuite in Grecia, tara cu o lunga istorie de violente politice. Initial la scala mica, atacurile au inceput sa escaladeze dupa 2010, cand guvernul a adoptat prima data nepopularul pachet de masuri de austeritate, in schimbul fondurilr de bailout primite de la Uniunea Europeana si FMI.