Un eminent psihiatru german susține că Angela Merkel suferă de narcisism. În plus, încăpățânarea cancelarului german, care refuză să intervină în oprirea valului catastrofal de imigranți, ar indica o tulburare psihică severă.  Doar în 2015, în Germania au pătruns 1,1 milioane de imigranți, în contextul în care Angela Merkel a declarat că Germania deschide granițele pentru imigranții și refugiații din toată lumea. Situația a scăpat de sub control, dovadă stând și scandaloasele agresiuni sexuale de la Koln, dar  mai ales recenta declarație a autorităților germane cu privire la pierderea urmei a aproximativ 600.000 de persoane refugiate.  Potrivit evz.ro, psihiatrul german Hans-Joachim Maaz este de părere că Angela Merkel este atât de hotărâtă să nu-și recunoască eșecul produs de politica sa imigraționistă încât în momentul de față "contactul domniei sale cu realitatea pare complet pierdut". Specialistul în psihiatrie o descrie drept tipul performerului absolut gata să depășească orice limită pentru a obține validarea necesară, în condițiile unui respect de sine extrem de scăzut. Performerii, oamenii care vor să aibă succes cu orice preț în cariera lor, se hrănesc cu elogii și duc o luptă acerbă împotriva criticilor, mai spune doctorul Maaz, citat de Breitbart. Decizia de a deschide frontierele Germaniei a fost una emoțională iar aprecierea internațională care a venit după acest gest umanitar nu a făcut decât să-i hrănească narcisismul. În realitatea, spune dr. Maaz, pentru un ochi avizat doamna Merkel a arătat că nu este un lider autentic, care ia decizii dificile, dar raționale, ci unul care reacționează emoțional. Această imagine a generozității, a mamei răniților, este una mult distorsionată și tocmai din acest motiv, Angelei Merkel îi este atât de greu să recunoască că "marele său gest umanitar a fost de fapt" o mutare greșită care ar putea afecta Germania pe termen lung. Dr Maaz spune că, de regulă, performerii nu sunt imuni la critici, așa cum poate părea la prima vedere. Din contră, specialistul german este convins că în cazul Angelei Merkel "o prăbușire psihică și psihosomatică este iminentă" în viitorul apropiat.

Virusul Zika, virusul care speria o planetă întreagă după epidemia pornită în America Latină, a fost depistat și în Germania. Cinci cazuri de febră Zika au fost înregistrate în Germania în perioada octombrie 2015 - ianuarie 2016, a anunţat, vineri, un purtător de cuvânt al Ministerului Sănătăţii german, potrivit agenţiei de presă Reuters, conform Mediafax. PUBLICITATE Cele cinci persoane care au fost diagnosticate cu febră Zika au vizitat America Latină şi insulele Caraibe în ultimele luni, potrivit Ministerului Sănătăţii din Germania. Institutul Robert Koch, care este responsabil de controlarea şi prevenirea bolilor în Germania, a confirmat joi pentru site-ul thelocal.de că doi germani care s-au întors din Haiti au fost diagnosticaţi cu virusul Zika. Potrivit Ministerului Sănătăţii din Germania, un pacient din Bavaria "a petrecut ceva timp pe insula Martinica la începutul lunii ianuarie, dar se simte mai bine de atunci", relatează BBC News online.

 State membre ale Uniunii Europene au cerut astăzi Comisiei Europene să pregătească extinderea verificărilor la frontiere din cadrul Spaţiului Schengen pentru un termen de până la doi ani, în contextul crizei extracomunitarilor, afirmă ministrul olandez al Imigraţiei, Klaas Dijkhoff, potrivit Reuters. "În momentul de faţă, reinstaurarea controalelor temporare la frontiere poate fi pentru cel mult şase luni. Dar, valul fără precedent de solicitanţi de azil, care a forţat state membre să ia măsuri la graniţele naţionale, nu dă semne de scădere", a declarat Klaas Dijkhoff, coordonatorul reuniunii informale a miniştrilor europeni de Interne desfăşurată luni la Amsterdam. "În această situaţie, unele state membre au cerut Comisiei Europene să pregătească un cadru legal şi practic pentru prelungirea măsurilor temporare la frontiere până la doi ani", a adăugat ministrul olandez al imigraţiei, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene.  Potrivit Mediafax, Austria a propus vineri suspendarea Greciei din Schengen până la securizarea frontierei maritime cu Turcia, pledând, alături de Germania, Belgia, Suedia şi Danemarca pentru reintroducerea controalelor temporare în spaţiul de liberă circulaţie, pentru oprirea imigraţiei.  Peste un milion de extracomunitari au pătruns în spaţiul Uniunii Europene în ultimul an, situaţie care a generat dispute între statele membre UE şi măsuri radicale, luate inclusiv în interiorul Spaţiului Schengen. Germania, Austria, Suedia şi Danemarca au introdus deja, în ultimele luni, controale temporare în cadrul Schengen. Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, şi cel al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, avertizau săptămâna trecută că Uniunea Europeană are la dispoziţie două luni pentru a soluţiona criza imigraţiei, altfel există riscul destrămării Spaţiului Schengen şi zonei euro.  La rândul său, Jeroen Dijsselbloem, preşedintele Eurogrup, a afirmat că menţinerea spaţiului de liberă circulaţie Schengen este esenţială pentru prosperitatea economică a zonei euro. Ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schäuble, a atras atenţia că o eventuală suspendare a Spaţiului Schengen va pune în pericol proiectul Uniunii Europene. 

 Fondul Monetar Internaţional (FMI) a avertizat Europa în privinţa dificultăţilor economice provocate de criza refugiaţilor şi a cerut autorităţilor să facă eforturi mai susţinute pentru asimilarea migranţilor, informează AFP.  Avalanşa de refugiaţi reprezintă o dificultate majoră pentru capacitatea de absorbţie a pieţei muncii din UE şi testează sistemele politice, se arată în ediţia revizuită a raportului "World Economic Outlook", publicată astăzi de FMI.  "Acţiuni politice pentru sprijinirea integrării migranţilor pe piaţa forţei de muncă sunt decisive pentru atenuarea temerilor privind excluziunea socială şi costurile fiscale pe termen lung. Eforturile pentru sprijinirea integrării migranţilor ar putea debloca beneficiile economice pe termen lung de pe urma fluxului de refugiaţi", se arată în raportul instituţiei financiare internaţionale.  Potrivit FMI, băncile centrale ar trebui să continue să stimuleze creşterea iar ministerele de Finanţe ar trebui să majoreze cheltuielile pentru investiţii acolo unde este posibil. De asemenea, FMI a avertizat că valul de refugiaţi pune presiuni asupra Uniunii Europene fiind necesar să se asigure că migranţii îşi vor găsi un loc de muncă.

Uniunea Europeană are la dispoziție "numai două luni" pentru a pune criza migrației sub control, altfel spațiul de liberă circulație Schengen se va prăbuși, iar Uniunea Europeană va "eșua ca proiect politic", a declarat marți în fața Parlamentului European (PE) președintele Consiliului European, Donald Tusk, potrivit Reuters. "Nu avem mai mult de două luni pentru a pune lucrurile sub control", a susţinut Tusk în cadrul Parlamentul European de la Strasbourg, în contextul unei creşteri a frustrarilor în Bruxelles și Germania - principalele destinații pentru migranții care sosesc în Europa , UE confruntându-se, după spusele sale, cu cea mai gravă criză a migraţiei de la cel de-al doilea război mondial.  "Consiliul European din luna martie va fi termenul limită pentru a vedea dacă strategia funcționează. Dacă nu, consecințele vor fi grave, cum ar fi colapsul spațiului Schengen", a avertizat Tusk. Totodată, el a estimat că UE va "eșua ca proiect politic" dacă blocul comunitar nu va reuși să exercite un control corespunzător la frontierele sale externe.   Principalele elemente ale strategiei la care a făcut referire Tusk sunt consolidarea controlului la frontierele externe ale UE și grăbirea creării centrelor hotspot în Grecia și Italia, unde migranții vor fi separați în imigranți economici, care ar trebui repatriați, și refugiați care vor fi împărțiți între statele UE prin sistemul cotelor obligatorii.

Statele membre UE au acceptat marți propunerea Comisiei Europene (CE) de a investi 217 milioane de euro într-o serie de 15 proiecte de infrastructură energetică transeuropene, anunță CE. Din această sumă, Transgaz va primi 179,3 milioane de euro pentru dezvoltarea pe teritoriul României a unei conducte de gaze care va lega România de Bulgaria și Ungaria, parte din gazoductul BRUA, destinat a ajunge în Austria.  Din cele 15 proiecte selectate de Comisie, 9 sunt în sectorul gazelor naturale (care vor beneficia de un ajutor financiar cumulat de 207 milioane de euro) și 6 în sectorul energiei electrice (care vor beneficia de un ajutor total de 10 milioane de euro). Împărțite pe alte considerente, din cele 15 proiecte, doar două sunt lucrări de construcție, cu finanțarea totală de 188 de milioane de euro. Celelalte 29 de milioane de euro vor asigura necesarul de finanțare pentru componenta de studii și analize pentru 13 proiecte.  “Cu această finanțare vom ajuta la asigurarea livrărilor și vom integra pe deplin piața energetică europeană prin conectarea rețelelor din întreaga Europă. Trebuie să continuăm cu modernizarea rețelelor noastre energetice pentru a aduce orice țară în continuare izolată în piața energetică europeană”, a declarat comisarul european pentru Energie, Miguel Arias Cańete.  În total, pentru perioada 2014-2020, au fost alocate 5,35 miliarde de euro pentru infrastructura energetică trans-europeană în contul Proiectele de Interes Comun.

BCE urmează să analizeze în primăvară şi "parametrii tehnici" ai programului de achiziţii de active.  Analiştii au afirmat că BCE ar putea regla programul de achiziţii de active pentru a elimina perturbările pe care le produce pe unele pieţe mai mici, precum cea a obligaţiunilor garantate.  În cazul în care perspectivele pentru inflaţie şi creşterea economică globală continuă să se înrăutăţească, BCE ar putea utiliza această analiză pentru a aduce programului modificări mai importante, precum creşterea achiziţiilor lunare sau extinderea gamei de active care pot fi cumpărate, au afirmat analiştii.  Declaraţia lui Draghi a cauzat rapid deprecierea euro în raport cu dolarul şi au susţinut pieţele de capital din Europa.  Pieţele financiare au fost dezamăgite de ultima extindere, anunţată în decembrie, a programului de achiziţie de active al BCE, iar analiştii au considerat că banca centrală ar putea autoriza noi măsuri de sprijin dacă situaţia economică se înrăutăţeşte.  Draghi a afirmat, în discursul susţinut în deschiderea conferinţei de presă, că recentele turbulenţe de pe pieţele financiare au amplificat riscurile privind atingerea ţintei de inflaţie de către banca centrală.  "Cred că se apropie şi mai mult de o posibilă schimbare în martie. Consider că este şi mai probabil să vedem o reducere mai puternică a dobânzii", a declarat şeful diviziei de strategie pentru piaţa valutară la UniCredit Bank, Vasileios Gkionakis.  BCE a menţinut joi, în linie cu aşteptările pieţei, dobânda de politică monetară la 0,05%, dobânda acordată pentru depozitele băncilor la -0,3%, iar pe cea pentru facilitatea marginală de creditare la 0,3%.  Efectul declaraţiei lui Draghi a fost resimţit şi pe bursa de la Bucureşti, care urmează de obicei în astfel de momente evoluţia pieţelor dezvoltate din Europa. Avansul principalilor indici ai BVB s-a accelerat de la aproximativ 1% la aproape 2%.

Criza refugiaţilor extra-comunitari compromite supravieţuirea spaţiului Schengen, avertizează Christine Lagarde, directorul Fondului Monetar Internaţional. Ea se alătură astfel valului de oficiali europeni care prezic colapsul acestui acord. Potrivit unor surse, Comisia Europeană ia în considerare suspendarea Tratatului Schengen pentru o perioadă de până la doi ani, transmite B1TV. Administrată adecvat, criza migranţilor ar putea aduce avantaje economice pentru unele ţări, este de părere şefa FMI. În caz contrar însă, Lagarde avertizează că: „Gestionarea crizei imigraţiei riscă să conducă la suspendarea Tratatului Schengen, dar este opinia mea strict personală. Din punct de vedere economic, Europa este, în mod clar, într-o situaţie mai bună decât anul trecut."  Punctul de vedere al directorului general FMI se alătură astfel altor avertismente asemănătoare lansate de mai mulţi lideri europeni care au declarat că afluxul masiv de imigranţi în Europa ar putea compromite supravieţuirea instituţiilor europene. De altfel, Germania, Austria, Suedia şi Danemarca au introdus deja, în ultimele luni, controale temporare în cadrul Schengen, în acest context.  Mai mult decât atât, Austria a propus suspendarea Greciei din Schengen până la securizarea frontierei maritime cu Turcia pentru oprirea imigraţiei. Ideea de a accepta refugiaţi este privită cu reticenţă şi de Japonia. În 2015, această ţară a acceptat doar 27 de refugiaţi, 99% din solicitările de azil fiind respinse.  Guvernul german a pierdut urma a 600.000 de refugiaţi, adică mai bine de jumătate dintre refugiaţii sosiţi în Germania de când a pornit criza imigranţilor. Oficialităţile de la Berlin spun că o parte dintre aceştia ar putea călători prin Europa, folosind multiple identităţi.

Cum este pedepsita Polonia de tilharii Bruxellezi - Pina mai anul trecut, Polonia era "copilul minune" al U.E. - Acum, a intrat in dizgratie datorita guvernului actual care a pus stavila delapidatorilor celui de-al 4-lea Rech  instituit de axa de la Bruxelles -iata - Calificativul pentru datoria suverană a Poloniei a fost redus de agenția de evaluare financiară Standard & Poor's la BBB+, de la A-, cu perspectivă negativă. În motivare se afirmă că guvernul conservator a slăbit independența unor instituții-cheie. Decizia vine după ce Polonia a promovat o taxă anuală pe activele bancare. Aceasta nu este singura decizie, președintele prezentând un proiect de lege de conversie în zloți a creditelor în franci elvețieni, ale cărui costuri sunt estimate la 32 miliarde zloți (7,32 miliarde euro).  Zlotul a căzut cu 1,50% la un nou minim al ultimilor 4 ani. Conform platformei de tranzacționare X-Trade Brokers, perechea valutară euro/zlot a atins nivelul de 4,48 zloți pentru un euro, în jurul orei 20.00, ora României, după ce cu numai două ore înainte se afla în zona de 4,40 zloți pentru un euro. Reacția pieței a venit în contextul în care agenția de evaluare financiară Standard and Poor's (S&P) a tăiat neașteptat ratingul Poloniei la BBB+, de la A-, perspectiva negativă lăsând loc și altor retrogradări. Economiștii se așteaptă la o reacție și pe piața titlurilor de stat la redeschiderea piețelor în cursul zilei de luni.

Un articol excellent - sursa: D.W. - "La exact un an de la raidul poliţiei belgiene în rândul teroriştilor islamişti aciuiaţi la Verviers, când au fost împuşcaţi doi combatanţi, "repatriaţi" din Siria, ai statului islamic, arestaţi alţii şi confiscat un arsenal întreg, dar s-a ratat capturarea unui cap al masacrului de la Bataclan, e clar. Europa a devenit şi va rămâne de acum încolo un continent periculos. Şi nu arareori traumatizant. Nu doar pentru femeile violate sau hărţuite sexual, la Köln, de mase de nou veniţi manifestând ample dificulăţi în a se desprinde de un fundal cultural, social şi religios misogin. Ci pentru oricine, inclusiv şi nu în ultimul rând pentru musulmanii moderaţi.  Viaţa celor din urmă n-a devenit mai simplă după Charlie Hebdo, Paris, San Bernardino, Köln şi Istanbul. Sau Djakarta. Căci ştirile privindu-i pe islamişti, terorişti şi pe instigatorii la ură din moschei şi reţele de socializare au început să domine copios buletinele de ştiri globale. Băile de sânge teroriste, iar nu ştirile despre ele, cum se crede uneori, în mod eronat, provoacă frecvent reacţii de intoleranţă, sporind insecuritatea unor cetăţeni neobişnuiţi în Occident cu nivelul de violenţă cotidiană din alte zone ale lumii.  Extrem de angoasantă e, în context, revelaţia că nici poliţiile occidentale nu mai sunt ce-au fost. Ori ce ar trebui să fie. Atât poliţia de la Paris, cea din Köln sau din oraşe suedeze, cât şi cea californiană din San Bernardino s-au dovedit prea puţin capabile să facă faţă misiunii de a-i apăra pe cetăţeni, înainte de a se produce un masacru, ori de a preveni edificarea de oraşe ale crimei, precum în britanicul Rotherham. Treptat, americanii şi vesteuropenii au înţeles, ori sunt pe cale să înţeleagă că locuiesc pe continente mai ameninţate decât oricând. Deloc de mirare că mulţi au început să ia cu asalt magazinele de arme. Fenomenul n-a rămas neînregistrat, de pildă, de poliţia din Köln. Care s-a văzut inundată de un val imens de cereri de permise de port-armă, necesare, în Germania, nu doar achiziţiei de pistoale normale, ci şi dobândirii unor mijloace neletale, de autoapărare. De pildă a pistoalelor cu gaz, aer comprimat, cu bile sau a spray-urilor paralizante.  Achiziţia de arme – şi mai ales a celor de foc - ridică, fireşte, probleme de principiu. E notorie supărarea multor „oameni de bine”, care, mai cu seamă în Europa, sunt nu doar pacifişti militanţi, ci şi stăruitor angajaţi în a-i „ilumina” pe concetăţenii cu propensiuni autodefensive, eventual "barbare", lămurindu-i în legătură cu prezumtivul caracter pernicios al oricăror arme. Operaţiunile de îndoctrinare cu pricna includ, de regulă, şi porţii consistente de antiamericanism.  Nu puţini dintre promotorii lor afirmă şi reiterează, ca atare, până la saţietate, clişee. Între ele, cel potrivit căruia ar avea loc cu atât mai multe crime cu cât mai multe arme s-ar afla în posesia cetăţenilor. Prejudecata cu pricina stăruie, pe scurt, să sugereze, în răspăr cu realităţile documentate de statistici, că ţări ca SUA, Elveţia ori Israelul ar fi un soi de avanpost al infernului. Că, în state, în care mulţi dispun de puşti şi revolvere şi le şi poartă, uneori, asupra lor, ar avea loc mai multe delicte cu utilizarea armelor de foc, la mia de locuitori, decât în ţări cu un regim al armelor restrictiv. Realitatea e alta. În state americane precum Texas şi Vermont numărul armelor la mia de locuitori e aproape identică. Dar diferenţa dintre numărul crimelor comise în cele două state e uriaşă. Rata lor, în Vermont, ca şi în Germania, sau Elveţia, e de 20 de ori mai redusă decât în Texas. Şi e mult mai redusă chiar decât la New York, unde accesul la arme e, culmea, sever restricţionat. Cum se explică aceste diferenţe şi ciudăţenii? Din unghiul meu de vedere, explicaţia este de ordin social şi cultural. Răufăcătorii nu-şi procură armele legal. Iar cetăţenii crescuţi într-un spirit belicos sunt net mai înclinaţi să se folosească de arme decât cei educaţi în spiritul dialogului şi al înţelegerii mutuale.  Dar nu e poate util să se evite amocurile, prin îngreunarea accesului la arme de foc, aşa cum susţine preşedintele SUA? Greu de imaginat o inadecvare mai mare la realităţile date. Experţii ştiu că mulţi dintre inşii vulnerabili la un amoc suferă de un fetişism al armelor, fiind pistolari, sau puşcaşi maniaci. Nu puţini depun eforturi considerabile să-şi procure arsenale ample în răstimpul îndelungat necesar pregătirii amocului. A-i frâna presupune psihologi buni şi pedagogi angajaţi, nu legi mai severe într-o lume altminteri indiferentă.  Nu e cazul, fireşte, să se promoveze fenomene deplorabile, de autoîmputernicire abuzivă, precum vigilantismul, după cum i se spune în alte limbi. Constituirea de miliţii care să împartă arbitrar dreptatea, folosind forţa după bunul lor plac, nu convine, în principiu, statelor de drept. În care e normal ca poliţiile să deţină un monopol asupra exercitării forţei. Dar să stăm strâmb şi să judecăm drept. Acceptăm, ca toate societăţile civilizate din antichitate şi până azi, principiul legitimei apărări? Avem încredere în oameni? În responsabilitatea cetăţenilor liberi? Sau preferăm societăţi ale mefienţei reciproce totale?

Continuăm să-i tutelăm, mental şi legislativ, pe oameni, aşa cum cere tradiţia în Europa, un continent care s-a eliberat mult mai târziu şi mai precar decât America şi în care statul şi colectivitatea au continuat să exercite o pondere net mai mare şi mai reprobabilă asupra individului şi a cetăţeanului decât în lumea nouă? Ştim că nu există o securitate de sută la sută. Dar, în context, e util să se releve că, la fel ca mafioţii, ori delincvenţii profesionişti, teroriştii n-au nevoie să avanseze cereri elaborate de permise port-armă. Nu sunt siliţi să-şi asume corvoada unor teste de aptitudine şi sănătate şi a unor drumuri la magazin spre a-şi procura armele cu care-şi ameninţă şi asasinează pretutindeni semenii de toate religiile.  La rândul său, statul îi poate selecta cu grijă pe cei îndrituiţi să obţină dreptul achiziţiei de arme, eliminându-i pe cei cu labilităţi psihice. În fine, s-a probat, în ţări ca Israelul, confruntate frecvent cu acte de terorism, că posesia de arme de foc de către cetăţeni, fie ei militari, poliţişti sau civili, are, indiscutabil, cel puţin un merit major. Dacă nu e în măsură să prevină agresiunile extremiste, are, măcar, virtutea, deloc neglijabilă, de a le pune capăt înainte de a se transforma în masacre de amploarea celui parizian. Autoare/Autor Petre M. Iancu

Fostul președinte conservator francez, Nicholas Sarkozy, a apreciat că spațiul de liberă circulație Schengen practic nu mai există și a cerut Uniunii Europene să-și schimbe abordarea privind criza provocată de afluxul de migranți extracomunitari, relatează joi ediția electronică a publicației britanice Daily Express, potrivit Agerpres.  'Schengen a murit. Este urgent nevoie de o politică comună privind imigrația', a indicat actualul lider al opoziției franceze la o conferință de presă desfășurată la Anvers, în Belgia. El a estimat totodată că islamismul radical este pentru Europa cea mai mare amenințare de la căderea Uniunii Sovietice, iar neincluderea în tratatele europene a unei clauze privind identitatea creștină a fost 'o lașitate'.  Referindu-se la referendumul prin care Marea Britanie va decide dacă mai rămâne în UE, fostul președinte francez a apreciat că acest referendum ar fi o oportunitate pentru a ne pune întrebări despre situația Europei. În acest context, Sarkozy consideră că guvernelor naționale trebuie să li se restituie atribuții care au fost transferate instituțiilor europene. El a avertizat și asupra consecințelor grave ce ar putea rezulta dacă Europa va continua politica "naivă" favorabilă primirii refugiaților.

Agresiuni sexuale împotriva femeilor, comparabile cu cele care au avut loc la Koln în Germania, au fost comise şi la Zurich în noaptea de Anul Nou, a anunţat joi poliţia elveţiană într-un comunicat, informează AFP.  'Au fost depuse mai multe plângeri pentru agresiuni sexuale şi jafuri', se spune în comunicat, în care se face o paralelă cu evenimentele semnalate în mai multe oraşe germane.  Poliţia elveţiană, care a declanşat o anchetă, a lansat un apel către martori şi le-a cerut altor eventuale victime să vină să depună plângere, scrie Agerpres.  Aproximativ 25 de jafuri au fost semnalate în timpul nopţii de 31 decembrie la Zurich, în timp ce în jur de 120.000 de persoane se aflau în jurul lacului din oraş.  În anchetarea acestor jafuri, poliţia a descoperit că mai multe victime au relatat şi despre agresiuni şi violenţe sexuale. Şase femei au declarat că au fost încercuite şi pipăite de 'mai mulţi bărbaţi cu pielea închisă', care s-au ascuns apoi în mulţime.

Un yuan prăbuşit va dezlănțui un val de deflație la nivel mondial, care va trimite SUA în recesiune și va trimite S&P 500 în jos, pierzând 550 de puncte, potrivit unui strateg al Societe Generale, scrie cnbc.co.  Albert Edwards, un cunoscut analist al băncii franceze, a dat publicităţii o notă ca răspuns la recentele devalorizări monetare ale Băncii Populare Chineze. Aceasta depreciere - cu rapoarte de săptămâna trecută care arată că este departe de final - este un rezultat unei bule a prețurilor activelor, la a cărei creare a constibuit şi banca centrală a SUA, potrivit lui Edwards."Relaxarea cantitativă din SUA nu a făcut mult pentru a stimula creșterea Statelor Unite, dar cu siguranță a umflat prețurile activelor la nivel mondial, trimiţându-le  în stratosferă", a spus Albert Edwards în nota sa.  "Dacă am dreptate, S&P ar scădea la 550 de puncte, un declin de 75% de la recentul vârf de 2100 de puncte. Această prăbuşire va fi evident o catastrofă pentru economia americană prin efectul de avere, iar toată relaxarea cantitativă a Fed se va transforma în praf."  Dolarul american a câştigat deja peste 1%  în acest an față de yuan, după ce oficialii de la Beijing au manipulat moneda chineză folosind rezervele valutare.  Vorbind de "războaiele valutare ", rata de schimb mai slabă este unica modalitate prin care o țară poate stimula exporturile și, prin urmare, poate aduce creşterea. Dar, exporturile mai ieftine din China sunt considerate ca fiind susceptibile de a raspandi deflație la nivel mondial în condiţiile în care consumatorii economiilor dezvoltate fac importuri ieftine, mai degrabă decât să cumpere produse din producţia internă.

De regulă, francul elveţian creşte puternic în vremuri de criză, deoarece este perceput ca investiţie cu grad foarte ridicat de siguranţă. De un statut similar se bucură şi yenul japonez, aurul sau obligaţiunile guvernamentale ale ţărilor bogate.  Cu un an în urmă, banca centrală a Elveţiei a surprins pieţele renunţând la limitarea cursului de schimb la 1,20 franci/euro, introdusă în septembrie 2011, la apogeul crizei datoriilor de stat din zona euro, când francul ajunsese la paritate cu euro, situaţie alarmantă pentru exportatorii elveţieni. Imediat după eliminarea limitei, francul a crescut cu 20% faţă de euro şi ajunsese, din nou, la paritate cu moneda europeană. A fost cea mai volatilă mişcare a CHF din ultimii 40 de ani şi a transmis o undă de şoc pe pieţele valutare.  Prin relaxarea agresivă a politicii monetare şi intervenţii discrete în piaţă, Banca Naţională a Elveţiei a reuşit, până la jumătatea anului trecut, să aducă şi să stabilizeze cursul aproape de 1,1 franci/euro, nivel considerat încă puternic supraapreciat de către instituţie, dar tolerabil. În prezent, un euro se tranzacţionează la 1,09 franci elveţieni.  Între timp, în România, leul se prăbuşea, pe 15 ianuarie 2015, cu peste 20% faţă de franc, cursul urcând, pe interbancar, de la 3,74 lei în 14 ianuarie la 4,51 lei în ziua fatidică. Pe 25 ianuarie, a fost atins maximul istoric de 4,5781 lei/franci. Astfel, în doar câteva zile, ratele românilor cu credite în CHF urcau cu peste 20%. De notat şi că în anii de boom ai creditării, când au fost contractate cele mai multe credite ipotecare în franci elveţieni, cursul era în jur de 2 lei/franc, coborând chiar sub 1,9 lei în anul 2007.  Astfel, românii cu credite în franci le-au cerut băncilor să le convertească în lei datoriile la un curs mai scăzut faţă de cel din piaţă. Cea mai vizibilă revendicare a fost reducerea datoriilor, la conversia în lei, cu 20%, ceea ce ar fi provocat pierderi de aproximativ un miliard de euro pentru bănci, potrivit estimărilor BNR.  În discuţie s-au implicat, pe rând, miniştri şi parlamentari, cu proiecte care vizau fie conversia creditelor din valută în lei la cursul din ziua conversiei, apoi aplicarea unui discount de 15% pe suma rezultată, fie conversia la un curs preferenţial mai redus, fie acordarea de garanţii de stat pe jumătate din suma rezultată din conversie, după modelul Prima Casă. În cele din urmă, băncile au iniţiat negocieri directe cu clienţii, venind cu oferte de conversie cu discount care au fost acceptate de o mare parte din împrumutaţi.

“Criza imigranţilor: Germania restricţionează intrarea migranţilor din Austria”, titrează BBC.com

“Autorităţile germane resping un număr tot mai mare de migranţi ce vin dinspre Austria cu intenţia de a ajunge în ţările scandinave, a anunţat luni poliţia austriacă. “Numărul zilnic al migranţilor respinşi a ajuns de la 60 în luna decembrie la 200 la începutul acestui an”, a indicat David Furtner, purtător de cuvânt al poliţiei din provincia Austria Superioară. Această provincie este tranzitată de majoritatea migranţilor care doresc să intre pe teritoriul german, ceea ce înseamnă între 1.000 şi 2.000 de persoane în fiecare zi. Cei mai mulţi migranţi respinşi de Germania “nu doresc să ceară azil în această ţară şi sunt afgani care încearcă să ajungă în Suedia sau Danemarca, dar şi marocani şi algerieni”, a precizat Furtner. Înăsprirea condiţiilor de intrare în Germania coincide cu introducerea unor măsuri mai stricte de control de către Suedia şi Danemarca la propriile frontiere şi are loc în contextul violenţelor produse la Koln şi în alte oraşe germane în noaptea de Anul Nou, printre presupuşii autori fiind şi imigranţi. Unii migranţi au fost respinşi la frontieră întrucât nu deţineau documente de identitate valabile, a explicat reprezentantul poliţiei austriece. Pe de altă parte, cancelarul austriac Werner Faymann a anunţat, într-un interviu apărut marţi în cotidianul Kronen Zeitung, introducerea unor controale mai stricte la graniţa cu Slovenia. Dacă legea va autoriza acest lucru, controalele vor viza “trierea între refugiaţii economici şi refugiaţii de război”, a precizat şeful Executivului de la Viena.”

Grupul bancar italian UniCredit a anunţat luni seară că a ajuns la un acord privind vânzarea diviziei sale din Ucraina, Ukrsotsbank, cu ABH Holdings, parte a grupului rus Alfa, transmite Bloomberg. În schimbul JSCB Ukrsotsbank, UniCredit va primi noi acţiuni reprezentând 9,9% din capitalul ABHH, o companie cu sediul în Luxemburg care deţine grupul bancar rus Alfa-Bank şi băncile cu acelaşi nume din Ucraina, Kazahstan şi Belarus. ABHH este deţinut de Alfa Group, unul din cele mai mari grupuri de investiţii private din Rusia, printre ai cărui fondatori se numără şi miliardarul Mikhail Fridman.   Conform acordului anunţat luni seară, UniCredit va avea dreptul de a vinde acţiunile sale la ABHH într-o ofertă publică iniţială. Grupul bancar italian a precizat că în urma vânzării Ukrsotsbank va înregistra cheltuieli de 200 de milioane de euro în rezultatele pe trimestrul patru 2015, operaţiunea urmând să se încheie în 2016 şi nu va modifica raportul de capital al UniCredit.  Ucraina a fost singura ţară din regiunea CEE în care UniCredit a înregistrat pierderi în 2014 iar directorul general Federico Ghizzoni a promis că va vinde activele neperformante. Renunţarea la Ukrsotsbank, pe care a cumpărat-o în 2007 în urma unei tranzacţii care evalua compania la peste două miliarde de dolari, vine la trei ani după ce UniCredit şi-a vândut divizia din Kazahstan, ATF Bank, o investiţie de 2,1 miliarde de dolari făcută chiar înainte de criza financiară şi care a provocat pierderi.  UniCredit este unul dintre cele mai mari grupuri bancare din Europa Centrală şi de Est. 

 Al treilea faliment din ultimii doi ani al unei bănci cooperatiste din Polonia, SKOK Kujawiak, a sporit presiunile asupra câştigurilor băncilor poloneze, care se confruntă deja anul acesta cu o nouă taxă pe active şi cu cerinţe mai ridicate privind capitalul, transmite Bloomberg. Anul trecut, falimentul SKOK Wolomin, cea mai mare unitate bancară cooperatistă din Polonia, şi planul Guvernului de la Varşovia de a impune o nouă taxă pe active a redus capitalizarea bursieră a sectorului bancar cu 24%. Profitul combinat al băncilor a scăzut în perioada ianuarie-noiembrie 2015 cu 30%, la 10,8 miliarde de zloţi (2,7 miliarde de dolari), conform datelor Băncii Centrale a Poloniei. "Acesta nu este un semnal pozitiv şi situaţia altor bănci cooperatiste rămâne neclară. Industria bancară suferă de pe urma ieşirilor constante de fonduri", a declarat Marcin Materna, analist la Bank Millennium SA în Varşovia.  Potrivit Agerpres, Camera Inferioară a Parlamentului Poloniei a aprobat recent legea care prevede taxarea anuală cu 0,366% a activelor băncilor şi companiilor de asigurări. Legea este valabilă pentru băncile cu active de peste patru miliarde de zloţi şi firmele de asigurări cu active de peste două miliarde de zloţi.   Legea se va aplica băncilor interne, sucursalelor băncilor străine, diviziilor instituţiilor de creditare, caselor de economii, asiguratorilor şi reasiguratorilor.   În Polonia, sectorul bancar şi cel de retail sunt controlate de companii străine. Băncile se află sub presiune din cauza ratelor scăzute ale dobânzilor, iar investitorii sunt îngrijoraţi de posibilitatea adoptării unei legi privind conversia în zloţi a creditelor în valută, ale cărei costuri sunt estimate la peste 5,9 miliarde de dolari. Criticii susţin că impunerea unor noi taxe în sectorul bancar şi cel de retail vor avea consecinţe nedorite, deoarece costurile vor fi suportate de clienţi. 

Operatiunea "bail-in" a intrat în vigoare în întreaga Uniune Europeană de la 1 ianuarie 2016. Măsura, susţinută de Germania, presupune, pe scurt, că salvarea băncilor se va face cu banii depondenţilor. Adică în cazul în care o bancă ajunge într-o situaţie critică, nu este salvată de stat, ci de oamenii care au bani la bancă, bani pe care-i pierd.  Măsura este văzută ca un beneficiu pentru cetăţeni, pentru că dacă o bancă ar ajunge în situaţia critică, nu ar plăti toţi cetăţenii, ci doar cei care au bani în respectiva bancă. Măsura ar putea duce însă la situaţia în care cetăţenii și-ar depune bani în alte bănci din ţări unde nu se aplică această directivă. Banii vor pleca din Europa, ceea ce ar duce la devalizarea băncilor.  În Italia, legea deja-și face efectul: micii deponenţi au fost expropiaţi la prima decontare bancară. Temeiul juridic este dreptul european. Mecanismul se  aplică în toată Uniunea Europeană. Aproximativ 10.500 de deţinători de obligaţiuni subordonate și acţiuni din Italia acum nu mai au absolut nimic. Big Bangul  afectează în special pensionarii și deponenţii mici din Italia și, posibil, așa va fi în toată Uniunea Europeană. Sunt afectaţi mai ales cei care și-au depus  economiile la bănci care au credite neperfomante. În Italia, prima ţară care pare a fi extrem de afectată de această măsură, Guvernul caută "o soluţie  umanitară", un fond de finanţare de până la 100 de milioane de euro. Insuficient însă. Au fost distruse operaţiuni subordonat de 450 de milioane de euro și acţiuni de 300 de milioane de euro, scrie deutsche-wirtschafts-nachrichten.de.

Guvernul german a condamnat astăzi cele aproximativ o sută de agresiuni sexuale comise la Koln în noaptea Sfântului Silvestru și atribuite de poliție unor bărbați de origine nord-africană, însă a respins orice fel de "instrumentalizare" ce i-ar viza pe refugiați, transmite AFP.  Cazul, care a luat amploare pe măsură ce s-au multiplicat plângerile din partea victimelor, a suscitat o puternică emoție în Germania, dat fiind o "dimensiune nouă" a acestor acte care implică "peste o mie de persoane" ce ar fi agresat sau i-ar fi protejat pe agresori, potrivit ministrului german al justiției, Heiko Maas.  "Este vorba de o nouă formă de criminalitate organizată și va fi nevoie să analizăm, să ne gândim la mijloacele care ar trebui puse în aplicare pentru a face față situației", a subliniat Maas astăzi, în fața presei. În condițiile în care martori au descris mai mulți suspecți ca fiind "de apartenență arabă sau nord-africană", potrivit poliției, ministrul justiției a atenționat împotriva oricărei "instrumentalizări" a acestui caz în cadrul dezbaterii privind afluxul de imigranți în Germania.  Aparențele acestor agresori "nu trebuie să ducă la o suspiciune generală la adresa refugiaților, care, indiferent de originea lor, vin să caute protecție la noi", a întărit ministrul de interne al Germaniei, Thomas de Maiziere. Agresiunile, atribuite unui grup de 20-30 de tineri în stare de ebrietate care își încercuiau victimele, au avut loc în special în jurul Catedralei și a gării centrale din Koln, însă poliția a semnalat de asemenea zeci de plângeri la Hamburg.

 Potrivit analizei, 2015 este primul an după 2011 în care indicele BET s-a depreciat, după ce în perioada 2012 - 2014 a crescut în medie cu 11,21% pe an.   Singurii indici locali care au crescut în 2015 au fost ROTX, indice dezvoltat împreună cu Bursa de Valori din Viena, şi BET-BK, reperul de randament al fondurilor de investiţii, cu 6,64% şi, respectiv cu 2,12%, aceştia fiind ajutaţi de evoluţia titlurilor Erste, care s-au apreciat în anul curent cu 52,33%.   Lichiditatea în 2015 a scăzut semnificativ fata de 2014, valoarea tranzacţiilor pe segmentul principal al BVB însumând 8,803 miliarde lei, cu 32,23% mai mică faţă de anul trecut.  Potrivit analizei Puls Capital, pe primul loc în topul celor mai tranzacţionate acţiuni s-au aflat titlurile Fondului Proprietatea, cu o valoare a tranzacţiilor de 2,030 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de acţiunile Banca Transilvania şi Romgaz, cu 1,615 miliarde lei şi respectiv cu 1,488 miliarde lei.   "Dacă în primul trimestru pieţele europene au crescut semnificativ pe fondul programului de relaxare cantitativă derulat de către Banca Centrala Europeană, piaţa de capital de la Bucureşti nu a urmat aceeaşi direcţie. Indicele BET a fost influenţat negativ în principal de evoluţia titlurilor OMV Petrom şi cele ale Fondului Proprietatea. Acţiunile OMV Petrom s-au corectat în TI 2015 pe fondul scăderii preţului petrolului, acest lucru conducând şi la scăderea acţiunilor FP, compania petrolieră fiind una din deţinerile principale ale Fondului", se arată în analiza Puls Capital.

În 2015, din 75 de companii tranzacţionate în prezent pe segmentul principal al bursei, 43 au încheiat anul în creştere. Dintre acţiunile lichide, performanţe foarte bune au fost înregistrate în rândul băncilor. Astfel, titlurile Erste, Banca Transilvania şi BRD au crescut în 2015 cu 51,16%, 45,56% şi, respectiv, cu 38,29%. Randamentele obţinute de titlurile bancare se datorează performanţelor financiare din 2015. Acestea au fost mai bune ca în 2014, pe fondul diminuării costurilor de risc şi a veniturilor din tranzacţiile cu titluri de stat, în cazul Băncii Transilvania.  "La polul opus s-au aflat acţiunile companiilor OMV Petrom si Romgaz, care au încheiat anul cu scăderi de 28,92% şi, respectiv, de 23,08%. Cele doua companii au suferit de pe urma scăderii preţului la petrol şi a cererii slabe de gaz. Evoluţiile slabe ale acestor companii au contribuit la scăderile înregistrate pe acţiunile Fondului Proprietatea. Acestea s-au depreciat în 2015 cu 9,60%. Evoluţii mai bune în rândul companiilor energetice şi de utilităţi s-au înregistrat în rândul acţiunilor Electrica, de plus 7,30% şi Transgaz, de plus 5,36%. O altă companie cu creşteri semnificative, dar mai puţin lichidă, a fost Conpet. Titlurile Conpet au crescut în 2015 cu 39,87%, compania obţinând in 2015 rezultate financiare foarte bune, în urma creşterii veniturilor din transport şi a reducerii principalelor cheltuieli", menţionează analiza realizată de Puls Capital.   Din rândul Societăţilor de Investiţii Financiare (SIF), SIF Muntenia este singura care a avut o evoluţie negativă a preţului acţiunilor în 2015. În schimb, lider a fost SIF Banat-Crişana, cu un randament de 29,55%. Societăţile au beneficiat de pe urma unor hotărâri de a distribui dividende în anul 2015. Investitorii nu au fost însă foarte interesaţi de SIF-uri, lichiditatea pe aceste titluri fiind în scădere semnificativă faţă de anul 2014. Interesul ar putea reveni însă în 2016, dacă se va mari pragul de deţineri între SIF-uri, de la valoarea de 5% din momentul de faţă.

"În România, în condiţiile adâncirii integrării, a libertăţii mişcării forţei de muncă, cred că este inevitabilă creşterea salariilor. Din acest motiv şi pentru că vedem această majorare de salarii ca un lucru pe care niciun guvern nu va putea să-l evite decât cu mari riscuri, politice, sociale dar şi economice, am considerat că relaxarea fiscală este exagerată şi nu foarte prudentă. Uitaţi, se întâmplă ceea ce nu este de dorit, două lucruri care nu este bine să intre în concubinaj au intrat, creşteri mari de venituri concomitent cu reduceri importante de impozite", a declarat Isărescu într-o conferinţă de presă, organizată după o şedinţă de politică monetară. Un risc pentru anul 2016, un an electoral, ar fi ca autorităţile să dea prea mult, a spus Isărescu. "Politic, tot timpul trebuie să dai ceva şi în orice caz nu trebuie să iei. Întrebarea este aşa: Dacă se dă prea mult, cine mai are curajul să ia? (...) Cine mai are curajul politic să iasă să spună: Trebuie luat că s-a dat prea mult? Ca să nu ajungem într-o astfel de situaţie, care înseamnă o ajustare de piaţă, în care ia piaţa, întrucât echilibrele se restabilesc în economie, (...) este bine să se dea câte puţin, cu prudenţă, ca să nu fim în situaţia să luăm, mai ales într-un an electoral este greu de luat. Este greu de luat oricând. O viziune mai atentă cu procentele de creştere şi la venituri şi la alte lucruri care se dau este necesară", a afirmat el.  Autorităţile ar trebuie să fie mai prudente în privinţa macrostabilităţii, astfel încât creşterea economică să nu fie erodată mai târziu de creşteri de dobânzi, de inflaţie sau de deprecieri de curs, a spus guvernatorul. "Macrostabilitatea este precum sănătatea: îţi dai seama cât de importantă este când o pierzi. Când o ai şi este şi din plin crezi că este un fapt de viaţă şi că o ai pentru totdeauna. Numai când începi să dai cu capul de pereţi şi să ajungi prin spitale îţi dai seama cât de important este să păstrezi sănătatea. Nu trebuie să ajungem într-o asemenea situaţie", a declarat Isărescu. De asemenea, guvernatorul a apreciat rediscutarea în vara anului trecut a unora dintre aspectele relaxării fiscale, întrucât actualul guvern se află, chiar şi după aceste modificări, la limita deficitului bugetar pentru anul următor. "Este bine şi ce s-a câştigat în urma disputelor de astă-vară, s-a mai tuns aşa, s-a mai bretonat, s-a mai atenuat relaxarea fiscală. Dacă ar fi să lansăm o cifră, vedeţi că şi Guvernul actual, cu 2,95%, adică cu obiectivul să nu depăşească 3%, stă pe undeva în cei 0,4-0,5% cât au reuşit să se economisească după dezbaterile de astă-vară", a spus Isărescu.

Guvernul a decis, în ultima şedinţă a anului trecut, ca salariul minim pe economie să crească la 1.250 de lei începând cu 1 mai 2016, de această majorare urmând să beneficieze peste un milion de români, inclusiv bugetarii.

La 1 ianuarie au intrat in vigoare mai multe masuri de relaxare fiscala, cea mai importanta fiind reducerea TVA, de la 24% la 20%. sursa mediafax

Previziuni terifiante atribuite celebrei ghicitoare Baba Vanga. Anul 2016 ar putea fi marcat de atacuri teroriste fără precedent, dar şi de un aflux şi mai mare al imigranţilor în Europa, transmite B1TV.  Baba Vanga ar mai fi spus că în acest an continentul nostru ar putea fi victima unor atacuri chimice din partea extremiştilor islamici.  Profetiile prezicatoarei Baba Vanga nu sunt deloc optimiste pentru 2016. Femeia oarba din Bulgaria care a murit in urma cu 20 de ani a prezis ascensiunea gruparii teroriste ISIS și a susținut că în acest an vor avea loc atacuri fără precedent ale jihadistilor asupra statelor europene.  Aceştia ar putea folosi chiar şi armele chimice. Potrivit prezicătoarei, la finalul anului continentul nu va mai exista.  Clarvăzătoarea Vanga, pe numele ei adevărat Vangelia Pandeva Dimitrova, s-a născut în 1911 şi a decedat pe 11 august 1996. Ea a devenit cunoscută după ce mai mult de 80% dintre predicţiile ei s-au adeverit. Baba Vanga a aflat că poate vedea viitorul încă de pe când era copil şi a descoperit o oaie din turma tatălui care dispăruse.  La 12 ani, a rămas fără vedere în urma unui accident. La maturitate, Vanga a prezis unele dintre cele mai importante momente din istoria umanităţii: cel de-Al Doilea Război Mondial, căderea comunismului şi moartea lui Stalin.

Impactul declinului preţurilor petrolului va fi că inflaţia va fi mai scăzută decât au anticipat marile bănci centrale ale lumii.  Reprezentanţii Rezervei Federale (Fed) americane, ai Băncii Angliei şi ai Băncii Centrale Europene (BCE) insistă că urmăresc fluctuaţiile preţurilor petrolului şi ale altor mărfuri, ajustând dobânzile în funcţie de ceea ce se întâmplă cu inflaţia core, care exclude costurile energiei şi alimentelor.  Dar va fi dificil de majorat dobânzile dacă, din orice motiv, inflaţia va continua să se menţină sub estimările oficiale.  Mai important este faptul că există dovezi că declinul inflaţiei cauzat de petrolul ieftin are efect asupra salariilor.  Înainte de criză, inflaţia din Marea Britanie se afla la nivelul ţintei Băncii Angliei de 2%, iar angajatorii ofereau majorări salariale de 4%. Cu o inflaţie aflată în prezent în jurul nivelului zero, angajatorii nu văd niciun motiv să ofere creşteri ale salarilor de peste 2%.  Acest fapt contează, întrucât băncile urmăresc semnele de accelerare a majorării salariilor, după mai mulţi ani de creştere economică constantă şi de scădere a şomajului.  Dacă creşterea salariilor nu accelerează, sunt motive mai puţine pentru scumpirea creditelor.  În aceste condiţii, inflaţia şi dobânzile vor rămâne la un nivel scăzut o perioadă mai lungă decât s-a crezut iniţial.  Fed a majorat în decembrie dobânda de politică monetară pentru prima oară în 10 ani, dar va fi extrem de precaută în privinţa următoarei măsuri de acest gen. Banca Angliei nu va creşte încă dobânzile, iar banii ieftini vor susţine atât creditarea cât şi creşterea economică, pentru o perioadă.

Închiderea, ieri, a burselor din Shanghai și Shenzen, la scurt timp după deschidere, din cauza prăbușirii lor cu 7 procente, a provocat o undă de șoc care s-a extins mai întâi în regiune și apoi în întreaga lume.  Bursa din Tokyo a căzut cu 2,33%, iar Bursa din Hong Kong a închis cu o cădere de 3%.  Bursele europene au fost și ele afectate de incertitudinile privind starea de sănătate a celei de-a doua economii a lumii. Parisul a căzut ieri cu 2,8%, Frankfurt cu 3,41%, iar Londra cu 2,79%. Wall Street se aștepta și ea la o scădere.  Este a doua oară în această săptămână când este activat mecanismul automat de închidere al burselor chineze, după un eveniment similar luni. Degringolada bursieră vine în urma anunțului oficial al devalorizării yuan-ului cu 0,51% față de dolar, cea mai drastică ajustare din august încoace, când Beijingul și-a devalorizat moneda cu 5% într-o săptămână. Actuala cotație, de 6,5646 yuani la un dolar este cea mai scăzută din martie 2011 încoace. Este a opta decizie consecutivă de devalorizare luată de autoritățile monetare chineze, fapt care a provocat maximă îngrijorare în întreaga lume. Un yuan mai slab îi face pe exportatorii chinezi mai competitivi pe plan internațional, însă scumpește importurile țării. Pentru 2016, nivelul așteptat al creșterii economiei chineze este de 6,9%, nivelul cel mai scăzut din ultimul sfert de secol, potrivit People’s Bank of China.  După noua închidere a burselor, Beijingul a anunțat că prelungește interdicția de vânzare a acțiunilor. Măsura, instituită în iulie și care expira în aceste zile, face parte dintrun pachet de măsuri luat după degringolada spetaculoasă din vara lui 2015, în timpul căreia bursele chineze au fost scena evaporării a peste 3.200 de miliarde de dolari. Măsura împiedică „marii acționari”, care dețin peste 5% dintr-o întreprindere cotată pe bursă, de a-și vinde participațiile.  Sub „efectul chinez”, petrolul a ajuns ieri sub 33 de dolari/baril, cel mai scăzut nivel din 2003 încoace.

La Sibex, apropierea Crăciunului a semnalat scăderea volumului zilnic încă de la începutu săptămânii, puţinii participanţi activi de pe piaţă fiind deja cu gândul la vacanţă. Acest fapt a fost pe deplin confirmat miercuri când, după o jumătate de zi, nu se înregistraseră tranzacţii nici pe piaţa la termen şi nici pe piaţa spot administrată de operator. Participanţii mai aveau însă la dispoziţie jumătate de şedinţă pentru a dezmorţi piaţa şi a evita ruşinea unei premiere nefericite: o şedinţă cu volum zero, care ar însemna apogeul celui mai slab an din istoria Sibex. Derivatul cu cele mai mari şanse să fie tranzacţionat era DEDJIA pe scadenţa martie 2016, pentru care preţul de referinţă stabilit de ATHEXClear(1) a fost de 17.501 puncte, iar posibilitatea ca oferta şi cererea să se întâlnească era una deschisă, ţinând cont că diferenţa între acestea era de numai 25 de puncte. (17.444 puncte cerere şi 17.719 puncte oferta), conform datelor de la ora 17.30. Totodată, pe simbolul în discuţie se consemnau şi cele mai multe poziţii deschise, mai exact 73.   În ceea ce priveşte lichiditatea de ansamblu din 2015, puţine lucruri se mai pot schimba, în condiţiile în care datele de 24 Decembrie si 31 Decembrie 2015 sunt zile in care nu se vor desfaşura activităţi de tranzacţionare, atât pe piaţa reglementată de instrumente financiare derivate, cât şi pe piaţa reglementată la vedere şi în cadrul sistemului alternativ de tranzacţionare administrate de Sibex. Prin urmare, investitorii mai pot tranzacţiona doar în datele de 28,29 şi 30 decembrie, perioadă în care, cel mai probabil, interesul va fi unul modest.

Banca centrală a Elveției trebuie să aibă monopol asupra emiterii de monede, nu doar moneda fizică, ci și cea scripturală. Aceasta este miza unei inițiative populare care ar putea marca începutul unei revoluții, atât în Elveția, cât și în multe alte state, scrie La Tribune.  Pe 24 decembrie, cancelaria confederală elvețiană a înregistrat oficial inițiativa populară amintită. Ea a fost lansată în iunie 2014 și a depășit pragul de 100.000 de semnături necesar pentru organizarea unui referendum. Odată înregistrată această inițiativă, guvernul confederal este obligat să se pronunțe asupra modificării articolului din constitutie care arată că banca centrală este singura care are dreptul de a bate monedă și de a ”duce o politica monetară care să servească interesele generale ale țării”. Pentru ca inițiativa populară să treacă de referendum este necesara obținerea majorității voturilor la nivel național, dar și în peste jumătate din cele 24 de cantoane.  În acest moment, constituția stabilește că Banca centrală are monopol asupra emiterii de monedă fizică, însă nu și asupra creării de monedă scripturală, care poate fi emisa de toate băncile care ofera credite clienților persoane fizice sau juridice sau altor bănci. Susținatorii inițiativei amintite arată că emiterea de monedă a ajuns să se privatizeze și că astfel statul pierde din venituri. Mai mult, emiterea de monedă scripturală de către toate băncile duce la apariția bulelor speculative sau duce la limitarea creditării atunci când economia are mare nevoie de împrumuturi. Pentru a evita aceste evoluții, inițiativa populară tocmai înregistrata propune ca orice împrumut acordat de o bancă să fie acoperit de rezerva băncii centrale.  Cei ce susțin monopolul total al Bancii centrale spun că distribuția banilor emiși de banca centrală ar trebui să se facă în trei moduri. În primul rând, transferul nu trebui să fie sub forma de împrumut, ci de virament către cantoane la un nivel prestabilit. Cu alte cuvinte, banca centrală nu va oferi banii de care au nevoie bugetele publice, ci banii pe care ea îi considera necesari. Al doilea mod de transfer propus este cel de la banca centrală către cetățeni, sub forma unui venit minim universal, o idee în discuție acum în Elveția și în Finlanda. A treia modalitate de transfer al banilor este de la banca centrală către băncile comerciale, din nou în limitele stabilite de banca centrală, pentru a se evita apariția unor bule speculative.  Ințiatorul acestei modificari a constituției elvețiene, Reinhold Harringer, consideră că ”banca centrală are o viziune economică de mai buna calitate decât cea a băncilor, care au o viziune comercială” și că în acest fel se poate asigura o creștere economică de calitate, centrată mai mult pe economia reala și mai stabilă.  Desigur, inițiativa este criticată de băncile elvețiene, iar cuvântul lor nu poate fi decât unul greu, din moment ce aduc 12% din PIB-ul țării. În cazul în care ar fi adoptate, modificările ar forța băncile să revină la o activitate mai tradițională și mai stabilă. Avantajate ar fi băncile mici, în timp ce giganții bancari, orientați către risc, ar fi dezavantajați. Un think tank liberal care susține viziunea marilor bănci, Avenir Suisse, arată că această modificare a constituției ar arunca economia elvețiană într-o stare permanentă de provizorat.  Toate aceste idei nu sunt noi. Au fost lansate in anii 1930 de economistul american Irving Fisher, care a propus o asemenea reformă președintelui Franklin Delano Roosevelt. Initiativa a fost atunci refuzată, dar criza financiară din 2008 a adus-o din nou în discutie chiar in cadrul FMI. Doi economiști ai Fondului, Jaromir Bnes și Michael Kumhof, au văzut în privarea băncilor de dreptul de a emite monedă scripturală o modalitate de a dinamiza creșterea si de a reduce riscul unei noi crize. Ideea a fost preluată în 2015 în Islanda, unde s-a propus limitarea acestui drept al băncilor. Iar în Irlanda, partidul conservator Fianna Fail va miza în campania electorală din 2016 pe limitarea capacității băncilor de a oferi împrumuturi imobiliare.  Adoptarea în Elveția a unei asemenea inițiative ar fi o adevărată revoluție în lumea finantelor, pentru că Elveția este un gigant în acest mediu și consecințele modificării constituției sub acest aspect ar depăși granițele țării, scrie La Tribune. Până acum, puținele sondaje de opinie dedicate acestei inițiative au dat câștig de cauză celor care o susțin – 57%. Însă sondajele nu au fost realizate de institute recunoscute. Pe lânga aceasta, trebuie ținut cont și de presiunea ce va fi exercitată de marile bănci elvețiene. În sprijinul susținătorilor acestei ”revoluții” vine faptul că ea a depășit granițele politice tradiționale – susținătorii se află și în tabăra conservatorilor, și în cea a liberalilor de limbă germană și se pot găsi și în rândul elvețienilor de stânga, majoritatea francofoni. Prin urmare, o poziționare a partidelor împotriva acestei inițiative nu va garanta că mesajul lor către electorat va fi ascultat, iar Elveția ar putea furniza o mare supriză lumii financiare în 2016. sursa cotidianul.ro

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) îi informează, marţi, pe cetăţenii români care se află, tranzitează sau doresc să călătorească pe teritoriul Greciei că Federaţia Asociaţiilor Serviciilor Aviaţiei Civile (OSYPA) a anunţat organizarea unei greve de 24 ore, începând cu data de 8 ianuarie.

Potrivit unui comunicat de presă remis de MAE, există riscul perturbării traficului aerian, în special pe aeroporturile regionale din Grecia.

Se recomandă consultarea site-ului MAE şi aplicaţia "Călătoreşte în siguranţă" care oferă informaţii, sfaturi de călătorie şi posibilitatea de a fi alertaţi, dacă apar situaţii speciale.

Aici trimit "ast'ia" banii munciti prin slugareala la straini...

Regiunea București-Ilfov este cea mai dezvoltată din România, cu un PIB pe cap de locuitor de 131% din media europeană, ceea ce arată că Bucureștiul se situează peste alte capitale europene precum Atena (98%), Madrid (128%), Berlin (113%) sau Budapesta ( 108%), se arată într-o analiză a Friedrich-Ebert-Stiftung România, remisă AGERPRES. Restul României înregistrează un PIB pe cap de locuitor de doar 54% din media europeană, iar unele regiuni și mai puțin de atât, cum e cazul regiunii Nord-Est (34%) sau Sud (41%).  Monitorul Social, proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România, a lansat, miercuri, un nou infografic care arată unde se situează România față de alte state în ceea ce privește diferența de dezvoltare și de venituri dintre București și restul țării,,Supracentralizarea economiei în capitala țării este o particularitate a Europei Centrale și de Est, cu toate astea, niciun alt stat nu înregistrează o diferență atât de mare de dezvoltare între capitală și restul țării. În anul 2012, venitul mediu pe gospodărie în București era de 6.300 euro, în timp ce în regiunea Sud și în Sud-Est era de doar 2.700 euro, iar în Nord-Est de 2.300 euro (date pentru 2012)’, apreciază cei de la Friedrich-Ebert-Stiftung România.  PIB-ul pe cap de locuitor raportat la media UE (2014) era de 124% în Suedia (179% în Stockolm), de 84% în Cehia (173% în Praga), 125% în Germania (113% în Berlin), 72% în Grecia (98% în Atena), 93% în Spania (128% în Madrid) și 68% în Ungaria (108% în Budapesta).   Din punct de vedere al educației populației 30 — 34 de ani, Bucureștiul este aproape de media celorlalte capitale studiate. Potrivit sursei citate, procentul de educație superioară în rândul populației de 30-34 de ani și cel al oamenilor care nu sunt angajați, în școală sau în pregătire profesională (NEET) din București se plasează orașul într-o situație mai dificilă decât Atena sau Madrid, capitalele unor state care se confruntă cu probleme foarte mari de angajare.

Potrivit Codului de Procedură Fiscală care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2016, băncile vor trebui să raporteze Fiscului, zilnic, lista celor care își deschid sau închid conturi bancare. De asemenea, potrivit capital.ro, și închirierea sau renunțarea la o cutie de valori va trebui anunțată la Fisc. "Instituţiile de credit sunt obligate să comunice organului fiscal central, în fiecare zi lucrătoare, următoarele informaţii aferente zilei bancare anterioare: lista titularilor persoane fizice, juridice sau orice alte entităţi fără personalitate juridică ce deschid ori închid conturi, precum şi datele de identificare ale persoanelor care deţin dreptul de semnătură pentru conturile deschise la acestea; lista persoanelor care închiriază casete de valori, precum şi încetarea contractului de închiriere", se arată în proiectul de Ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).  Conform proiectului respectiv, orice tip de cont de care poate dispune un client, indiferent de monedă, va trebui anunțat la FISC, precum și toate informațiile referitoare la acesta, inclusiv modificările survenite după data deschiderii contului. "La prima transmitere instituţiile de credit vor comunica şi următoarele: lista titularilor persoane fizice, juridice sau orice alte entităţi fără personalitate juridică, ce deţin conturi deschise la data de 31.03.2016, conturi închise în perioada 01.01.2010- 31.03.2016, indiferent de data deschiderii, precum şi datele de identificare ale persoanelor care au deţinut/deţin dreptul de semnătură pentru acestea", se menţionează în documentul respectiv.  De asemenea, instituțiile de credit vor fi obligate, atunci când organul fiscal central le cere, să ofere toate detaliile rulajelor și/sau soldurile conturilor deschise, dar și informațiile și documentele referitoare la respectivele conturi.

Şeful Statului Major al Armatei Elveţiene a avertizat asupra riscului unor tulburări sociale în Europa. El a vorbit pentru presă despre perioada 1939-1945 şi a spus că se teme de agresivitatea crescândă a discursului public, o situaţie pe care o consideră foarte periculoasă. Generalul Andre Blattmann a avertizat că pe acest fond este pus sub semnul întrebarii si fundamentul prosperităţii elveţiene.   “Ameninţarea teroristă creşte, războaiele hibride s-au extins peste tot în lume, perspectivele economice sunt sumbre şi valurile migratorii au ajuns la dimensiuni fără precedent”, spune Blattmann. “Nu putem exclude revoltele sociale”, vocabularul discursului public “va fi periculos de agresiv”.  “Acest amalgam de factori este tot mai neplăcut”, spune Blattmann, care consideră că pe acest fond va fi afectată şi baza prosperităţii Elveţiei.  Generalul aminteşte de situaţia din perioada interbelică şi le cere compatrioţilor să fie pregătiţi pentru un conflict. Armata elevţiană a executat un exerciţiu militar în urmă cu doi ani, iar scenariul pleca tocmai de la o serie de revolte sociale în Europa, scrie Deutsche Wirtschafts Nachrichten....."războaiele hibride s-au extins peste tot în lume, perspectivele economice sunt sumbre...”, spune Blattmann....Cimpanzeul devoalează practic chintesența cauzelor producerii acestor debușee sociale, SCLAVAGISMUL MODERN, care s-a instaurat la fel de subtil și în România. Discrepanțele dintre cele două clase, stăpânii și restul de 90% sunt uriașe, iar oamenii nu mai sunt aceeași ca acum 100 de ani, au acces la date și reacționează în consecință. Dar nu și în România, unde probabil se experimentează un soi de anestezic psihic, fiindcă masele sunt într-o letargie suspectă.

Zona euro a dovedit în ultimii şase ani o mare abilitate ”de a smulge o înfrângere din ghearele victoriei”.  De fiecare dată când criza părea să se fi sfârşit, s-a întâmplat ceva rău. În 2016, acest ceva ar putea fi Grecia, prinsă în capcana datoriilor şi a austerităţii, Spania, deocamdată fără direcţie în lipsa unui guvern stabil, sau muribunda Franţă, notează The Guardian.  Există totuşi câteva motive pentru care zona euro ar putea să nu se împiedice înainte de 2017.  Primul este că va beneficia de întârzierea înăspririi politicii monetare în SUA şi Marea Britanie şi de măsurile pro-creştere din China.  Al doilea este că BCE va continua programul de suplimentare a lichidităţilor în speranţa că băncile vor creşte creditarea.  BCE vrea şi devalorizarea euro pentru susţinerea exporturilor, dar acest fapt ar putea fi dificil dacă Fed va majora dobânzile mai lent decât anticipează pieţele în prezent.  Există o probabilitate destul de ridicată ca dolarul mai degrabă să se deprecieze decât să se aprecieze în raport cu euro.  Cel mai mare risc imediat pentru economia globală provine de pe pieţele emergente, în special cele afectate de prăbuşirea preţurilor materiilor prime.  Brazilia este cea mai mare economie din America Latină şi are probleme serioase, Economia se contractă cel mai mult după anii 1930, inflaţia depăşeşte 10%, moneda s-a prăbuşit, ministrul de Finanţe tocmai şi-a dat demisia, iar o vizită din partea FMI pare inevitabilă.  Este un caz în care istoria riscă să se repete, întrucât acumularea crizei din 2008 a început tot la periferia economiei mondiale.  În aceste condiţii, economia mondială nu va exploda în 2016, dar va fi aprins un fitil, conchide analiza realizată de The Guardian.

Un fost demnitar al statului roman sustine ca premierul in exercitiu Dacian Ciolos i-ar fi spus ca pe cand era ministrul Agriculturii in guvernul Tariceanu ar cam fi fost ”obligat” sa cedeze terenuri ale Academiei Romane catre Dan Voiculescu.  Fostul sef al Serviciului de Informatii Externe, Ioan Talpes, a lansat, sambata, la Adevarul Live, acuzatii dure la adresa fostului premier, Calin Popescu Tariceanu. Ioan Talpes sustine ca premierul Dacian Ciolos i-ar fi marturisit, in perioada in care era ministru al Agriculturii in Guvernul Tariceanu, ca a fost pus de premierul de atunci sa ii dea anumite terenuri lui Dan Voiculescu.  Atunci cand a promovat acea hotarare prin care i-a transferat lui Dan Voiculescu mosia Kalinderu, cu toate mostenirile care sunt in disputa, eu eram senator si am facut interventie in Senat. M-am adresat, spunandu-i cum a putut sa faca asa ceva? Pentru ca mosia Kalinderu facea parte din donatiile facute Academiei Romane, carora nu poti sa le schimbi statutul.”

Pana la condamnarea la inchisoare in dosarul Institutului de Cercetari Alimentare, Dan Voiculescu era, direct sau prin familia sa, unul dintre cei mai mari arendasi din Romania. Omul de afaceri a reusit, astfel, sa puna mana pe numeroase terenuri, inclusiv detinute de Academia Romana.

DNA a deschis in vara anului trecut, un dosar penal pe aceasta tema. Alexandru Bogdan, fostul director al fundatiei Patrimoniu din Academia Romana, este urmarit penal de procurorii Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) pentru coruptie intr-un dosar privind instrainarea mai multor terenuri ale Academiei. Printre cei care ar fi beneficiat ilegal de terenuri de la Academie se numara si omul de afaceri Dan Voiculescu.

2015 a fost un an înspăimântător şi apăsător. Un an al crizelor, războaielor şi catastrofelor. Un an în care vechea ordine s-a destrămat, un an de demonstrare a forţei, un an al terorii monstruoase la Paris, Beirut, Bamako şi aiurea, un an al marilor migrări, al transformărilor politice şi sociale. A fost şi un an de final de epocă? O cezură istorică?  În 1989, istoricul american Francis Fukuyama postula finalul istoriei. Era sigur că, după implozia statelor comuniste, democraţiile liberale occidentale vor triumfa. Un sfert de secol mai târziu se poate spune cu certitudine că s-a înşelat. Dimpotrivă, în lume s-a instalat o mare dezordine politică. Lumea se clatină din temelii iar epicentrul cutremurului se află în Orientul Mijlociu.  Se credea că nu se poate rezolva nimic în Orientul Mijlociu atâta timp cât nu se rezolvă conflictul din Palestina. Acum este sigur că viitorul palestinienilor trebuie rezolvat, dar acest conflict a alunecat în 2015 în plan secund. Razanta ascensiune a aşa-numitului "Stat Islamic", brutalitatea fără margini a teroriştilor săi, încercarea acestei entităţi de a pune mâna pe putere în Siria şi Irak, voinţa sa de a înfiinţa un califat conform tradiţiilor timpurii ale islamului a schimbat situaţia în tot Orientul Mijlociu. Ordinea de până acum, stabilită după Primul Război Mondial, dispare după nici o sută de ani. Kurzii visează din nou la un stat propriu. Sirienii şi irakienii, dimpotrivă, se tem că statele lor fie vor dispărea, fie vor deveni de nerecunoscut.

Si spagile enorme pe care iau cei din Ministerul Internelor ??? unde se numara banii ???

MAI - Un Ordin publicat pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne (MAI) si supus dezbaterii publice timp de 30 de zile reglementeaza acceptarea donatiilor, darurilor manuale, comodatelor si sponsorizarilor in cadrul ministerului, informeaza Mediafax. Potrivit acestuia, indiferent de obiect si valoare, donatia, darul manual, comodatul sau sponsorizarea se fac doar prin inscris si se accepta sau se resping, in scris, de ordonatorul de credite al unitatii beneficiare sau de ordonatorul de credite competent, potrivit reglementarilor aplicabile in MAI, sa realizeze achizitia bunurilor care fac obiectul ofertei. Astfel, unitatea beneficiara va fi obligata sa intocmeasca un raport privind oferta care trebuie sa contina in mod obligatoriu avizul Departamentului de Informatii si Protectie Interna al MAI. Unitatile beneficiare nu pot accepta donatii, daruri manuale, comodate sau sponsorizari in situatia in care acceptarea ofertei ar afecta independenta si impartialitatea in luarea deciziilor, indeplinirea la timp si cu obiectivitate a indatoririlor de serviciu sau ar conduce la crearea unor avantaje personale. Oferta este considerata inacceptabila si daca este facuta cu scopul evident de a obtine un avantaj economic pentru ofertant. De asemenea, unitatile beneficiare nu pot accepta donatia indirecta, deghizata si nici fonduri banesti sau bunuri oferite cu titlu de imprumut de consumatie. Ca modalitate de asigurare a transparentei este prevazuta publicarea, in extras, a unei fotocopii a raportului de acceptare pe pagina de internet a ordonatorului de credite acceptant sau, daca nu exista, a structurii ierarhic superioare, cu anonimizarea datelor cu caracter personal, a acelor informatii care ar putea ”leza, direct sau indirect, activitatea sponsorizata, bunele moravuri sau ordinea si linistea publica” (conform art.5 alin.2 din Legea nr.32/1994), precum si a informatiilor ce tin strict procedurile interne de lucru ale entitatilor de la nivelul ordonatorului.

Situatia sponsorizarilor din cadrul MAI a intrat in atentia opiniei publice si a Guvernului ca urmare a tragediei din Clubul Colectiv, in urma careia si-au pierdut viata 63 de persoane. In 21 noiembrie, premierul Dacian Ciolos spunea ca sponsorizarile de la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta sunt “derapaje” care este posibil sa existe si in alte institutii publice, el mentionand ca a avut discutii cu ministrii legat de transparenta si integritate si le-a cerut sa ia masurile pe care le considera de cuviinta. In urma tragediei din Colectiv, au fost arestati atat cet trei patroni ai clubului, cat si capitanii George Matei si Antonina Radu de la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta (ISU) Bucuresti-Ilfov, care au facut controale la Colectiv, acestia fiind trimisi in judecata pentru abuz in serviciu. Potrivit motivarii instantei in cazul celor doi ofiteri de la ISU, institutia a beneficiat de sponsorizari de la firmele pe care le controla, iar practica ar fi fost cunoscuta de sefi.