Conform unui document ce va fi inclus de FMI in raportul de stabilitate  financiara globala, care va fi publicat in 8 octombrie, bancile din umbra sunt  operatori din industria financiara care furnizeaza credite fara a fi in mod  oficial banci. Este vorba de fonduri speculative, fonduri de pe piata  financiara, companii financiare sau alte vehicule de investitii. Acestea au  oferit finantari pe periada crizei financiare, preluand sarcina creditarii de la  sistemul bancar grav afectat. Problema este ca bacherii din umbra au oferit  finantari pe termen scurt inclusiv fostei banci de investitii Lehman Brothers, a  carei ulterioara prabusire a declansat, practic, criza financiara globala din  2007-2009. In consecinta, FMI cere reglementarea mai dura a acestori  finantatori, care detin acum fonduri de 60.000 de miliarde de dolari, iar sefa  institutiei, Christine Lagarde, a avertizat recent asupra cresterii rapide a  riscurilor legate de sistemul bancar din umbra.sâmbătă, 11 octombrie 2014
Conform unui document ce va fi inclus de FMI in raportul de stabilitate  financiara globala, care va fi publicat in 8 octombrie, bancile din umbra sunt  operatori din industria financiara care furnizeaza credite fara a fi in mod  oficial banci. Este vorba de fonduri speculative, fonduri de pe piata  financiara, companii financiare sau alte vehicule de investitii. Acestea au  oferit finantari pe periada crizei financiare, preluand sarcina creditarii de la  sistemul bancar grav afectat. Problema este ca bacherii din umbra au oferit  finantari pe termen scurt inclusiv fostei banci de investitii Lehman Brothers, a  carei ulterioara prabusire a declansat, practic, criza financiara globala din  2007-2009. In consecinta, FMI cere reglementarea mai dura a acestori  finantatori, care detin acum fonduri de 60.000 de miliarde de dolari, iar sefa  institutiei, Christine Lagarde, a avertizat recent asupra cresterii rapide a  riscurilor legate de sistemul bancar din umbra.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)

Un comentariu:
Cele mai multe radieri au fost înregistrate în municipiul Bucureşti - 6.896 radieri firme (cu 7,19% mai puţine faţă de primele 8 luni din 2013) şi în judeţele Iaşi - 2.327 (minus 21,04%), Bihor -2.306 (plus 22,33%) şi Constanţa - 2.126 (minus 10,41%).
La polul opus, cele mai puţine radieri au fost înregistrate în judeţele Giurgiu - 336 (cu 22,76% mai puţine faţă de perioada ianuarie-august 2013), Călăraşi - 376 (minus 9,62%), Vaslui - 448 (22,89%) şi Ialomiţa - 460 (minus 18,73%).
Raportat la primele opt luni din 2013, cele mai mari creşteri ale numărului de firme radiate s-au înregistrat în judeţele Teleorman (plus 42,62%), Mehedinţi (plus 27,55%), Bihor (plus 22,33%) şi Gorj (plus 22,24%).
Trimiteți un comentariu