miercuri, 18 ianuarie 2017

Lira sterlina s-a apreciat marti, cunoscand cea mai mare crestere dupa votul pentru Brexit de la referendumul din iunie, dupa ce premierul britanic Theresa May a promis un vot in Parlamentul de la Londra asupra acordului final negociat cu UE pentru iesirea tarii din uniune si a subliniat ca va incerca sa mentina Marea Britanie ca partener economic cheie al Uniunii, informeaza Reuters.
Lira sterlina castigase deja un procent inainte ca May sa inceapa discursul mult asteptat, in conditiile in care fragmente din discurs fusesera deja scurse in presa. Lira s-a apreciat apoi cu 2 procente, fiind cotata la 1,2278 dolari.  De asemenea, a castigat circa 0,8 procente fata de euro, ajungand pana 87,36 pence per euro.  FTSE 100, care a avut tendinta de a creste in timp ce lira a scazut, a inregistrat in timpul discursului o scadere, conduusa de exportatori si companiile de minerit.

marți, 17 ianuarie 2017

Banca Mondială şi-a îmbunătăţit semnificativ estimările privind avansul economiei româneşti în 2016, până la 5,1%, de la 4% cât estima în luna iunie, potrivit Raportului Economic pentru Regiunea Europa şi Asia Centrală (ECA).În Produsul Intern Brut (PIB), consumul casnic deţine o pondere de 69,7%, cheltuielile guvernamentale – 6,7%, investiţiile de capital fix – 25,2%, investiţiile în stocuri – 0,3%, exporturile – 40,9%. În acelaşi timp, importurile generează un minus de 42,5%.  Potrivit estimărilor pe 2016 privind structura economiei pe sectoare, serviciile contribuie cu 61,3% la formarea PIB, industria cu 35,4%, iar agricultura cu 3,3%.  Forţa de muncă nu este distribuită însă proporţional cu aceste contribuţii. Datele CIA pe 2014 (cele mai recente la acest capitol) arată că în servicii lucrează 42,8% din forţa de muncă, în industrie 28,9%, iar în agricultră nu mai puţin de 28,3%.  Rata şomajului este estimată la 6,7% în 2016, în scădere uşoară faţă de anul precedent, când nivelul era de 6,8%. Din punctul de vedere al şomajului, România se situează pe locul 76 dintr-un total de 208 ţări într-un clasament descrescător (ţara cu cea mai mică rată a şomajului e pe primul loc, iar cea cu rata cea mai mare – pe ultimul loc).  Rata inflaţiei estimată pentru anul trecut se află în teritoriu negativ (-1,1%), estimarea afişată pentru 2015 fiind de -0,6%. La acest capitol, România se clasează pe locul 4 în lume, doar trei ţări având o inflaţie mai "bună", de fapt o scădere mai mare a indicelui preţurilor.   Estimarea pentru 2016 vizează o datorie publică de 39,3% din PIB, în creştere faţă de 2015, când nivelul a fost de 38,4% din PIB. După acest criteriul, România ocupă locul 121 din 180 de ţări, într-un clasament descrescător, pe primul loc fiind Japonia cu cea mai mare consistentă datorie publică, 234,7% din PIB.  CIA estimează pentru România o creştere a exporturilor (de la 54,52 miliarde dolari în 2015 la 56,03 miliarde dolari în 2016), precum şi a importurilor (de la 63,12 miliarde de dolari în 2015 la 66,45 miliarde de dolari în 2016).

luni, 16 ianuarie 2017

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că nu au existat deocamdată discuţii în ce priveşte o posibilă întâlnire între preşedintele rus Vladimir Putin şi viitorul său omolog de la Casa Albă, Donald Trump.
Nu au existat discuţii despre o întâlnire deocamdată', a declarat Peskov duminică, pentru agenţia rusă de presă, potrivit
Agerpres.  Purtătorul de cuvânt a fost rugat să comenteze în legătură cu informaţia apărută duminică în publicaţia Sunday Times potrivit căreia Trump le-ar fi spus unor oficiali britanici că un astfel de summit se află în pregătire şi ar putea avea loc în capitala Islandei, Reykjavik.

duminică, 15 ianuarie 2017

 Liderii europeni trebuia să ia în considerare limitarea accesului Marii Britanii la piaţa unică, atât timp cât Londra va refuza respectarea celor patru libertăţi ale UE în timpul negocierilor pentru Brexit, a declarat cancelarul german Angela Merkel, potrivit Reuters.  Declaraţiile cancelarului german pun mai multă presiune pe premierul britanic, Theresa May, care a devenit ţinta unor critici extrem de dure după ce a sugerat o posibilă ieşire dură a Regatului Unit din UE. Cea mai controversată libertate europeană pentru Marea Britanie râmâne libertatea de mişcare a persoanelor pe teritoriul UE.  "Nimeni nu poate să abordeze aceste negocieri alegând doar beneficiile, a declarat Merkel într-un discurs în faţa membrilor Asociaţiei Serviciului Civil din Germania din Koln. "O asemenea abordare ar avea consecinţe fatale pentru restul de 27 de state membre UE", a adăugat cancelarul german. Aceasta a subliniat: "Marea Britanie este cu siguranţă un partener important cu care am dori să avem relaţii bune chiar şi după ieşirea din Uniunea Europeană". Angela Merkel a menţionat: "Este clar că accesul la piaţa unică este posibil numai în condiţiile aderării la cele patru principii de bază. În caz contrar, cineva va trebui să negocieze anumite limite pentru acces". Premierul May a declarat luni că o rupere completă de piaţa unică nu este inevitabilă, comentariu care a cauzat o depreciere a lirei sterline, pe fondul posibilităţii unui "Brexit dur". Aceasta a mai precizat că Marea Britanie nu va putea să păstreze doar anumite "atribuţii" ale unui membru UE. Theresa May a spus că nu îşi va prezenta strategia pentru Brexit înainte de declanşarea articolului 50 al Tratatului de la Lisabona. 

sâmbătă, 14 ianuarie 2017


Persoanele fizice care vor să-şi izoleze termic locuinţa vor putea cere de la stat o sumă nerambursabilă de până la 40.000 de lei, în cadrul programului „Casa verde Plus”, se arată într-un act normativ al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), ce a fost publicat ieri în Monitorul Oficial. Totuşi, pentru a putea beneficia efectiv de bani, cetăţenii trebuie să aştepte stabilirea sesiunii de înscriere.  Regulile pentru participarea în programul denumit, pe scurt, „Casa verde Plus” sunt incluse în Ordinul MMAP nr. 2.425/2016 pentru aprobarea Ghidului de finanţare a Programului privind efectuarea de lucrări destinate eficienţei energetice, beneficiari persoane fizice. Acesta a fost publicat astăzi în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 34 şi se aplică deja. Însă înscrierea cetăţenilor va fi posibilă abia după ce autorităţile vor stabili o perioadă anume în acest sens.
 
Prin intermediul programului „Casa verde Plus”, statul vrea să încurajeze folosirea materialelor izolatoare organic-naturale pentru a reduce consumul energetic al clădirilor, cu scopul de a îmbunătăţi calitatea mediului. Banii nerambursabili vor fi acordaţi persoanelor fizice atât pentru casele aflate în construire, cât şi pentru cele deja existente, însă, aşa cum reiese din actul normativ, numai dacă acestea au cel mult parter şi două etaje.  Concret, persoanele fizice vor putea cere o sumă de până la 40.000 de lei (dar nu mai mult de 120 de lei pe metru pătrat izolat şi finisat), care va fi acordată sub forma unei prime de eficienţă energetică. „Finanţarea se acordă sub forma unei prime de eficienţă energetică în valoare de maximum 40.000 de lei, aferentă cheltuielilor eligibile, dar nu mai mult de 120 lei/mp izolat şi finisat, pentru izolarea locuinţelor aflate în faza de construcţie şi pentru izolarea locuinţelor existente”, scrie în ordinul recent publicat, citat de avocatnet.ro.

joi, 12 ianuarie 2017

 

Creşterea explozivă a plăţilor electronice, precum şi evoluţia tehnologică şi schimbarea priorităţilor companiilor, le-au forţat pe acestea să crească eficienţa proceselor de business pe parcursul ultimilor ani. În multe cazuri, au reuşit acest lucru prin implementarea unor sisteme electronice care să interacţioneze cu furnizorii şi clienţii. Plăţile electronice de toate tipurile au devenit omniprezente astăzi şi este, practic, imposibil pentru companii să evite orice fel de plată electronică.
 
Pe măsură ce companiile sunt tot mai prezente în mediile digitale, asigurarea continuităţii activităţii şi protejarea lor împotriva ameninţărilor cibernetice vor deveni cruciale. Nivelul fraudelor online creşte direct proporţional cu numărul tranzacţiilor online, 50% dintre organizaţiile de servicii financiare intervievate fiind de părere că frauda financiară online este în creştere. Prin urmare, instituţiile financiare trebuie să facă toate eforturile pentru a se proteja pe ele şi clienţii lor de infractorii cibernetici.  Studiul a arătat că 41% dintre companii au implementat o soluţie de securitate cibernetică in-house, iar 45% se bazează pe o soluţie de la banca lor, pentru a face faţă riscurilor. În acelaşi timp, 46% dintre companii au implementat fie doar parţial o soluţie împotriva fraudei financiare, fie nu au implementat nimic. Dintre organizaţiile financiare, doar 57% au o soluţie de securitate anti-fraudă specializată.