joi, 25 august 2016

Puterile Europei se duelează cu proiectele magistralelor gaziere în războiul geostrategic cu miză mare pentru securitatea energetică a continentului.Gazprom caută aliați pentru a avea o poziție și mai puternică în piața care funcționează și pe baza altor elemente decât cele comerciale.Conflictul cald cu Ucraina în Crimeea a avut anterior episoadele unui război rece al gazului între Kiev și Moscova care a arătat că Europa este vulnerabilă atunci când depinde de ruta ucraineană. Nord Stream și South Stream au fost răspunsuri la această problemă a echilibrului în care Vestul a jucat volei cu Gazprom peste țările din Est. Pentru ruta nordică lucrările nu au angajat prea mult poziția Estului, doar Polonia având reproșuri la adresa Germaniei care a tras conducta prin Baltica fără prea multe discuții.Ruta sudică, la care României i-a fost fluturat la un moment dat proiectul pe sub nas, a fost blocată de Uniunea Europeană. La Bruxelles s-a descoperit că rușii ar avea o poziție prea puternică, dacă prind Europa și prin Sud cu o magistrală. South Stream dădea Turciei, Bulgariei, Serbiei, Ungariei și Austriei roluri de tranzit spre principalul consumator –Italia. Decizia politică a nemulțumit economic țările de pe traseu dar a fost înghițită ca un sacrificiu. Lucrările la Nord Stream 2 sunt prezute să înceapă în 2018. Polonia este acum și mai supărată ; Gazprom vrea să redeschidă și Turc Stream iar Bulgaria negociază cu Rusia dezgroparea South Stream.
România nu a putut să impună proiectul Nabucco, prea complicat și rămas fără resurse de gaze, și s-a consolat cu AGRI- un interconector care ar lega Azerbaijan, Georgia și România pe o rută prin Marea Neagră. Discuțiile sunt mai mult diplomatice între țări care își caută un loc pe harta magistralelor gaziere.Tăcerea de la București nu este însă de aur. Bulgaria și Polonia nu au gaze dar ies din front cu gura pentru a primi ceva din tortul acestei piețe care acum își taie bucățile. Frișca e la ruși dar nu este clar cine ține cuțitul.

miercuri, 24 august 2016

'24,1% din totalul populaţiei Uniunii Europene se afla în risc de sărăcie şi excluziune socială în 2014. În România şi Bulgaria în jur de 40% din populaţie se află în această situaţie în 2014. În Cehia (14,8%), în Olanda (16,5%) şi Suedia (16,9%) se află la mai puţin de jumătate faţă de cele două ţări', se arată în document.  Potrivit acestuia, se observă diferenţe în 2014 faţă de 2008 între statele membre. 'Unele ţări au făcut un progres real în integrarea celor mai vulnerabili membri ai societăţii. Reducerea numărului de oameni în risc de sărăcie şi excluziune socială variază de la 0,1 puncte procentuale, la 5,8 puncte procentuale. Statele membre care au înregistrat cel mai mare progres sunt Polonia (reducere de 5,8 puncte procentuale la sub 25% n.r.), România (cu 0,4 puncte procentuale) şi Slovacia (cu 2,2 puncte procentuale, la sub 20%). Unele ţări au avut o creştere a numărului de persoane în risc de sărăcie şi excluziune socială. Ţările cu cea mai mare creştere sunt Grecia, Spania şi Estonia unde numărul de persoane aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială a crescut între 4 şi 8 puncte procentuale', se mai arată în document.  Conform unei publicaţii a Institutului Naţional de Statistică (INS), o treime dintre gospodăriile din România, respectiv 32,8%, nu au putut face faţă cheltuielilor cu venitul total net lunar realizat, în 2015.  Anul trecut, o pondere de 36% dintre gospodării s-au aflat în imposibilitatea de a plăti întreţinerea locuinţei din cauza lipsei resurselor financiare, iar 16,7% - energia electrică. De asemenea, pentru a face faţă cheltuielilor curente, 6,8% dintre gospodării au apelat la economii, 6,1% s-au împrumutat de la rude, prieteni sau alte persoane, 9,3% au muncit suplimentar, în timp ce 11,5% au apelat la ajutoare financiare, fără obligaţia de restituire, de la rude, prieteni.  Anul trecut, 17% dintre gospodării şi-au permis o săptămână de concediu în afara casei, 5,9% - înlocuirea mobilei uzate şi/sau demodate, 12,1% - cumpărarea de produse electrocasnice, 28,8% - cumpărarea de haine noi, 10,6% - vizionarea unor spectacole de teatru, cinema, 15,2% - cumpărarea de cărţi, ziare, reviste.
Conform aceleiaşi publicaţii satisfacerea nevoilor de bază de consum, impozitele şi contribuţiile de asigurări sociale au lăsat, anul trecut, prea puţine resurse de investiţii gospodăriilor din România.

marți, 23 august 2016

Coaliţia Naţională pentru Modernizarea României (CNMR) își extinde reprezentivitatea, având în vedere că Academia Oamenilor de Ştiinţă din România s-a alăturat Coaliţiei, anunță aid-romania.org. "Coaliţia este onorată să aibă în componenţă un membru valoros atât în România, cât şi în afara graniţelor", precizează CNMR. Academia de Ştiinţe din România, înfiinţată în 1935 şi integrată la 1948 în Academia Republicii Populare Române, constituită apoi în 1956 în Asociaţia Oamenilor de Ştiinţă din România (AOS), iar din 1996 primind titulatura de Academia Oamenilor de Ştiinţă din România (AOŞR), a avut ca prim obiectiv al activităţii reprezentarea oamenilor de ştiinţă, a tuturor cercetătorilor ştiinţifici români în organizaţiile internaţionale neguvernamentale (UNESCO, Mişcarea Pugwash, Federaţia Mondială a Oamenilor de Ştiinţă, etc). Astăzi, Academia Oamenilor de Ştiinţă din România este for naţional de consacrare ştiinţifică, care reuneşte personalităţi reprezentative ale ştiinţei. Principalele scopuri ale AOŞR sunt promovarea, dezvoltarea, sprijinirea, protejarea ştiinţei sub toate formele, acţiunile şi metodele directe, indirecte sau adiacente. În cadrul CNMR, un reprezentant al AOŞR va ocupa funcţia de vicepreşedinte al CNMR la nivel naţional pentru probleme specifice domeniului de activitate al Academiei.
Priorităţile şi planurile noului membru CNMR vor fi incluse în Planul Naţional pentru Modernizarea României, urmând să fie susţinute împreună şi duse la bun sfârşit în faţa tuturor factorilor responsabili.

luni, 22 august 2016

Britanicii sunt mai puţin pesimişti în legătură cu impactul Brexitului asupra economiei. Faţă de luna trecută a scăzut semnificativ numărul celor care se aşteptau ca situaţia economică să se înrăutăţească pe parcursul anului viitor. Dacă luna trecută 57% dintre britanici aveau acest asentiment, acum procentul a scăzut la 43%, scrie Bloomberg, care citează un sondaj realizat de Ipsos Mori. Mai mult, a crescut, de la 23% la 28%, şi numărul celor care se aşteaptă ca economica să se îmbunătăţească. Cifrele oficiale publicate săptămâna trecută arată un impact redus al Brexitului asupra consumatorilor sau asupra pieţei muncii, deşi presiunile inflaţioniste create de o scădere a lirei au început să se adune. Totuşi, după votul din luna iunie pe piaţa muncii se resimt primele efecte. În sectoare precum vânzări, securitate sau menajul salariile au înregistrat deja scăderi. Resolution Foundation, o companie din Londra, estimează că salariile muncitorilor care lucrează în industriile cele mai afectate de Brexit din Marea Britanie vor creşte însă între 0,2% şi 0,6% până în 2018 dacă fluxul de migranţi va fi redus imediat la ţinta guvernamentală de 100.000 pe an, faţă de nivelul actual de 333.000.

duminică, 21 august 2016

Raiffeisen Bank a provizionat pierderi de de 42,5 milioane de euro in contul darii in plata. Mai mari decat profitul. Provizioanele constituite de Raiffeisen Bank pentru pierderi posibile ca urmare a intrarii in vigoare a legii darii in plata au fost mai mari decat profituil net al bancii in semetrul I 2016. Astfel, volumul provizioanelor constituite a fost de 42,5 milioane de euro, in timp ce profitul net a fost de 36 de milioane de euro Oficialii Raiffeisen Bank spun ca profitul net de 36 de milioane de euro din semestrul I 2016, in scadere fata de anul precedent, a fost afectat de provizioanele de 42,5 milioane de euro facute pentru pierderi posibile in urma intrarii in vigoare a legii darii in plata. Partea buna este ca din tranzactia Visa (achizitia Visa Europe Limited de catre Visa Inc) banca din Romania a castigat 21 de milioane de euro. ¬Eliminand efectele acestor evenimente, profitul net a avut o evolutie pozitiva, +13% fata de anul precedent", spune un comunicat al bancii. Activele totale au crescut cu 6% fata de prima jumatate a anului 2015, de la 6,48 miliarde euro pana la 6,89 miliarde euro in 2016. Calitatea portofoliului de credite s-a imbunatatit: rata creditelor neperformante a scazut de la 7,2% in iunie 2015, pana la 6,9% in 2016. Capitalizarea bancii a continuat sa fie solida: rata de adecvare a capitalului de 19,45%, cu mult peste cerintele regulatorii, in crestere cu 118 puncte de baza fata de anul precedent. Rentabilitatea capitalurilor proprii a fost de 10%, in ciuda mediului legislativ si de piata dificil, informeaza Economica.

sâmbătă, 20 august 2016

Dacă  întrebam într-o staţie de metrou, să zicem, o mie de trecători, nu numai în România, ci chiar în Germania, dacă ştiu cine este doamna Dorothea Sauer nu sunt sigur că am să primesc măcar unul-două răspunsuri exacte. Cancelarul Germaniei, doamna Merkel, nu mai este de mult soţia domnului Merkel, cam de prin 1982! Cu toate acestea, după divorţ i-a păstrat numele, iar la căsătoria cu distinsul profesor chimist Joachim Sauer, în 1998, nu a luat nici numele acestuia, nici nu a revenit la numele ei de familie, ci l-a păstrat în continuare pe al domnului Merkel!!! Cît despre Dorothea, al doilea nume de botez al doamnei Cancelar, el nu se potriveşte nici cu Merkel, nici cu Sauer, în schimb se lipeşte de minune cu numele de familie, Kasner, germanizare a numelui polonez, la care a recurs bunicul Ludwig Kazmierczak, după stabilirea în Germania.