Britanicii sunt mai puţin pesimişti în legătură cu impactul Brexitului asupra economiei. Faţă de luna trecută a scăzut semnificativ numărul celor care se aşteptau ca situaţia economică să se înrăutăţească pe parcursul anului viitor. Dacă luna trecută 57% dintre britanici aveau acest asentiment, acum procentul a scăzut la 43%, scrie Bloomberg, care citează un sondaj realizat de Ipsos Mori. Mai mult, a crescut, de la 23% la 28%, şi numărul celor care se aşteaptă ca economica să se îmbunătăţească. Cifrele oficiale publicate săptămâna trecută arată un impact redus al Brexitului asupra consumatorilor sau asupra pieţei muncii, deşi presiunile inflaţioniste create de o scădere a lirei au început să se adune. Totuşi, după votul din luna iunie pe piaţa muncii se resimt primele efecte. În sectoare precum vânzări, securitate sau menajul salariile au înregistrat deja scăderi. Resolution Foundation, o companie din Londra, estimează că salariile muncitorilor care lucrează în industriile cele mai afectate de Brexit din Marea Britanie vor creşte însă între 0,2% şi 0,6% până în 2018 dacă fluxul de migranţi va fi redus imediat la ţinta guvernamentală de 100.000 pe an, faţă de nivelul actual de 333.000.

Raiffeisen Bank a provizionat pierderi de de 42,5 milioane de euro in contul darii in plata. Mai mari decat profitul. Provizioanele constituite de Raiffeisen Bank pentru pierderi posibile ca urmare a intrarii in vigoare a legii darii in plata au fost mai mari decat profituil net al bancii in semetrul I 2016. Astfel, volumul provizioanelor constituite a fost de 42,5 milioane de euro, in timp ce profitul net a fost de 36 de milioane de euro Oficialii Raiffeisen Bank spun ca profitul net de 36 de milioane de euro din semestrul I 2016, in scadere fata de anul precedent, a fost afectat de provizioanele de 42,5 milioane de euro facute pentru pierderi posibile in urma intrarii in vigoare a legii darii in plata. Partea buna este ca din tranzactia Visa (achizitia Visa Europe Limited de catre Visa Inc) banca din Romania a castigat 21 de milioane de euro. ￢Eliminand efectele acestor evenimente, profitul net a avut o evolutie pozitiva, +13% fata de anul precedent", spune un comunicat al bancii. Activele totale au crescut cu 6% fata de prima jumatate a anului 2015, de la 6,48 miliarde euro pana la 6,89 miliarde euro in 2016. Calitatea portofoliului de credite s-a imbunatatit: rata creditelor neperformante a scazut de la 7,2% in iunie 2015, pana la 6,9% in 2016. Capitalizarea bancii a continuat sa fie solida: rata de adecvare a capitalului de 19,45%, cu mult peste cerintele regulatorii, in crestere cu 118 puncte de baza fata de anul precedent. Rentabilitatea capitalurilor proprii a fost de 10%, in ciuda mediului legislativ si de piata dificil, informeaza Economica.

Dacă  întrebam într-o staţie de metrou, să zicem, o mie de trecători, nu numai în România, ci chiar în Germania, dacă ştiu cine este doamna Dorothea Sauer nu sunt sigur că am să primesc măcar unul-două răspunsuri exacte. Cancelarul Germaniei, doamna Merkel, nu mai este de mult soţia domnului Merkel, cam de prin 1982! Cu toate acestea, după divorţ i-a păstrat numele, iar la căsătoria cu distinsul profesor chimist Joachim Sauer, în 1998, nu a luat nici numele acestuia, nici nu a revenit la numele ei de familie, ci l-a păstrat în continuare pe al domnului Merkel!!! Cît despre Dorothea, al doilea nume de botez al doamnei Cancelar, el nu se potriveşte nici cu Merkel, nici cu Sauer, în schimb se lipeşte de minune cu numele de familie, Kasner, germanizare a numelui polonez, la care a recurs bunicul Ludwig Kazmierczak, după stabilirea în Germania.

Numărul de locuinţe a depăşit oficial numărul de familii din România, situaţie descrisă într-un document oficial al guvernului ca fiind „foarte neobişnuită“ pentu o ţară cu venituri medii superioare. România are circa 8 milioane de locuinţe la 7,2 milioane de familii, potrivit Strategiei Naţionale a Locuirii

În acest moment 1,28 de milioane de locuinţe din ţară sunt goale, potrivit statisticilor oficiale ale României. Procentul locuinţelor vacante, de 16%, se numără printre cele mai ridicate din lume.

În paralel, România este una dintre ţările cu cea mai mare viteză de scădere a populaţiei din lume, cu o scădere a populaţiei preconizată de peste 15% până în 2050, conform documentului citat. Cu alte cuvinte, până în 2050 se estimează că România va mai avea doar 17 milioane de locuitori.

„Migrarea unor populaţii extinse înseamnă că multe zone urbane pierd populaţie, ceea ce conduce la un dezechilibru al cererii şi ofertei, cu suprapopularea unor centre urbane şi o incidenţă ridicată a locuinţelor neocupate în altele“, arată autorii strategiei guvernamentale. Statistic, indicatorul condiţiilor de locuire din România raportat la venitul pe cap de locuitor arată că românii ar trebui să beneficieze de locuinţe mai bune având în vedere nivelul veniturilor lor, însă acest lucru nu se reflectă şi în situaţia reală, ceea ce denotă o direcţie greşit a politicilor de locuire din ţară.

Din frustrările create de criza imigranţilor îşi trage energie un nou li­der politic german, o figură tânără şi zâm­bitoare care vorbeşte deschis despre împuşcarea noilor veniţi şi aduce o alternativă periculoasă pentru curentele politice tradiţionale: populismul şi ideile de dreapta.  Angela Merkel conduce Germania de un deceniu, cu pragmatism, adesea ghidându-se prudent în funcţie de ce spune poporul, iar realizările econo­mice, cel puţin pe hârtie, nu-i pot fi puse la îndoială: creştere economică, şomaj la nivel minim, rezerve record, datorii noi aproape zero. Merkel este şi liderul politic de necontestat al zonei euro şi cel mai puternic politician din Europa. Însă puţini politicieni europeni au rezistat atât de mult la putere, chiar şi în vremuri liniştite, iar acum în Germania numai linişte nu este. Criza refugiaţilor este pe cale să creeze o furtună politică, iar din aceste turbulenţe îşi trage energie Frauke Petry, noul lider al unui partid tânăr, Alternativa pentru Germania (AfD).  Duminică s-au auzit primele tunete: voturile locale din trei landuri, unul din est şi celelalte din vest, alegeri ce reprezintă punctul culminat al unui interval de şapte luni care a început euforic, cu Merkel deschizând larg por­ţile imigranţilor din regiuni devastate de războaie. Euforia s-a transformat în frustrare şi isterie pe măsură ce numărul imigranţilor veniţi în Germania a crescut la câteva sute de mii. Marşurile antirefugiaţi şi atacurile asupra cen-trelor de cazare pentru imigranţi au devenit ceva obişnuit. Presa germană a descris alegerile de ieri ca un refe­rendum despre criza refugiaţilor. (sursa ZF.ro)

Conform planurilor actuale, vârsta de pensionare în Germania urmează să fie majorată treptat la 67 de ani până în 2030. Însă Bundesbank este de părere că această majorare nu va fi suficientă pentru a permite guvernului german să menţină valoarea pensiei la nivelul pe care şi l-a propus, cel puţin 43% din venitul mediu, începând din 2050 ca urmare a creşterii speranţei de viaţă. Pentru a evita creşterea contribuţiilor sau scăderea valorii pensiilor, guvernul german ar trebui să ia în considerare majorarea vârstei de pensionare la 69 de ani până în 2060, susţine Bundesbank.  "Noi modificări sunt inevitabile pentru a asigura sustenabilitatea financiară a sistemului de pensii de stat...Vârsta de pensionare trebuie ajustată" se arată în raportul Bundesbank.

Cu toate acestea, propunerea Bundesbank nu are şanse să fie discutată înaintea alegerilor din 2017.

"Acest guvern susţine pensionarea la 67 de ani. Această măsură este una rezonabilă şi necesară având în vedere evoluţiile demografice din Germania. De acea o vom implementa aşa cum am convent, pas cu pas", a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului german, Steffen Seibert.

La rândul său, ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schaeuble a fost criticat în luna aprilie de partenerii social-democraţi din coaliţia la guvernare după ce a propus legarea vârstei de pensionare de speranţa de viaţă.  Conform calculelor incluse în raportul publicat luni de Bundesbank, creşterea vârstei de pensionare ar permite guvernului german să facă faţă unor randamente sub aşteptări de pe urma banilor investiţi de sistemul de pensii, o aluzie la politica dobânzilor extrem de reduse practicată în prezent de Banca Centrală Europeană. În timp ce guvernul de la Berlin mizează pe un randament de 4% pe an de pe urma investiţiilor sale, obligaţiunile sale pe 20 de ani oferă un randament de doar 0,2%.

Sursa: Agerpres